BusinessMagazin

Blog

  • Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Muncitorii din fabrici, şantiere, agricultură şi servicii. Toţi vor fi plătiţi mai bine decât bancherii, IT-iştii, doctorii sau avocaţii. Deja sunt plătiţi mai bine

    In cladirile de birouri de clasa A si in hotelurile de cinci stele – de unde specialistii ne vorbesc despre dobanda de referinta, cursul valutar, IRCC vs ROBOR, deficite, dezechilibre, PNRR, energie verde, roboti, IA, etc. – exista o lipsa enorma de personal pentru curatenie, de personal pentru servicii, mentenanta si reparatii, de pompieri, de personal de paza.

    Lipsesc bratele de munca pentru meseriile de electrician, instalator, buldoexcavatorist, faianter, tractorist, operator, culegator, dar si pentru multe, multe altele care necesita munca fizica. Firmele de constructii incep sa refuze proiecte pentru ca le lipsesc ingineri, muncitori si utilaje, fermierii sunt iritati ca nu gasesc angajati pentru muncile agricole, fabricile isi fura la greu unele altora inginerii si muncitorii sau sunt nevoite sa transporte angajati de pe un radius de 100 km. Menajerele, bonele si persoanele pentru ingrijire varstnici se apropie de venituri de 10.000 lei pe luna.

    Si sunt doar primele semne ale unei crize fara precedent de persoane apte pentru munca fizica. Romania are nevoie in urmatorii 10 ani de peste 1 milion de muncitori in zona de productie industriala, in constructiile de infrastructura publica, in agricultura si in servicii. Uniunea Europeana are la randul ei un necesar enorm de forta de munca, doar Germania estimeaza ca are nevoie de 1,5 milioane de muncitori in zona de productie industriala, tot in urmatorii 10 ani. In mod particular, imbatrinirea populatiei conduce la aceste situatii critice atat in Romania, unde incepand din 2035 intra la pensie generatia celor nascuti incepand cu 1967, vreo 3-4 milioane de oameni, cat si in UE, unde pana in 2050 se va pierde o forta de munca de circa 35 milioane de oameni.

    O intrebare simpla: daca nu avem ingineri, muncitori si utilaje cum vor fi absorbite miliardele de Euro din PNRR in proiectele de infrastructura publica, despre care ni se spune ca sunt motorul cresterii economice in urmatorii 5 ani?

    Nu mai este nimeni amator de munca fizica, rezultatul a 30 de ani de dezindustrializare, de migrare catre vest a majoritatii  romanilor apti si specialisti in munca fizica, de spulberare a invatamantului profesional, de vise despre munca intelectuala, digitalizare, robotizare si tehnologizare.

    Doua generatii una dupa alta, milenialii si zoomerii, urasc din toate puterile munca fizica – asa au fost invatate de parintii si bunicii lor, care si-au dorit pentru ei o viata mai buna decat a lor. Ar trebui sa se gandeasca serios daca peste cativa ani vor mai exista profesiile intelectuale pentru care s-au pregatit. Si plecand de la aceste invataminte intrebarea pentru Romania Educata este: ce facem cu alpherii? Ii tinem 16-18 ani intr-o forma de invatamant pentru ca la 22-24 de ani sa devina specialisti in domenii pentru care nu mai exista cerere sau ii lasam cu 10-12 clase pentru ca la 16-18 ani sa castige 2-3-5 mii de Euro pe luna lucrand ca electricieni, instalatori, buldoexcavatoristi, faianteri, tractoristi, operatori, culegatori, menajere, bone sau persoane pentru ingrijire varstnici?

    Trebuie sa devenim constienti ca problemele Romaniei nu sunt dobanda de referinta, cursul valutar, IRCC vs ROBOR, deficitele de toate felurile, PNRR, energia verde, robotii, IA, etc.

    Problemele Romaniei sunt cele legate de deficitul de forta de munca fizica. Si este naiv cel care crede ca asta se rezolva prin robotizare si muncitori din Asia.

     

     

     

     

     

  • Încercarea lui Erdogan să redreseze economia înainte de alegeri goleşte cuferele Turciei: Rezervele de valută şi aur ale Turciei au scăzut cu 17 miliarde de dolari în cele şase săptămâni dinaintea alegerilor generale de duminică

     Rezervele de valută şi aur ale Turciei au scăzut cu 17 miliarde de dolari în cele şase săptămâni dinaintea alegerilor generale de duminică, în timp ce guvernul lui Recep Tayyip Erdoğan a încercat să susţină economia şi lira înainte de scrutinul foarte disputat.

    Tezaurul de război în valută al băncii centrale a scăzut cu 9,5 miliarde de dolari de la sfârşitul lunii martie până la 12 mai, în timp ce deţinerile sale de aur au scăzut cu 7,9 miliarde de dolari, potrivit calculelor Financial Times pe baza datelor oficiale. Ambele cifre au reprezentat un declin de 15%.

    Scăderile vin în contextul în care investitorii şi analiştii devin din ce în ce mai îngrijoraţi de programele economice neconvenţionale pe care guvernul Erdoğan le-a folosit pentru a stabiliza economia. Aceste temeri au fost doar exacerbate de când rezultatele puternice obţinute de Erdoğan în primul tur de scrutin de duminică l-au plasat în pole position pentru încă cinci ani ca preşedinte.

    Între timp, cererea în creştere pentru aur a fost determinată de cumpărătorii locali care căutau un activ sigur pentru a-şi proteja economiile într-o perioadă de inflaţie acută şi de o liră care se tranzacţionează aproape de minimele record.

    “Există o cerere tot mai mare de dolari şi aur pe piaţă”, a declarat Enver Erkan, economist-şef la casa de brokeraj Dinamik Yatırım Menkul Değerler din Istanbul. “Banca centrală face tot ceea ce poate, dar aceasta nu este o abordare sustenabilă, deoarece nu a mai rămas prea mult în rezervor, în ceea ce priveşte rezervele.”

    Alegerile generale au fost văzute ca un potenţial punct de cotitură economică pentru Turcia, principalul contracandidat al lui Erdoğan, Kemal Kılıçdaroğlu, promiţând o serie de reforme economice.

  • Când miliardele deja nu mai contează: Averea lui Mark Zuckerberg, omul din spate Facebook, a crescut în 2023 cu peste 40 de miliarde de dolari, mai mult decât au câştigat toţi super-bogaţii în acest an. Totuşi, el rămâne numai al 12-lea cel mai bogat om din lume

    În 2022, Mark Zuckerberg a pariat totul pe metaverse – un proiect de realitate virtuală – care l-a costat enorm, averea miliardarului prăbuşindu-se cu peste 100 mld. dolari. În 2023, Zuckerberg a reuşit să revină în lumina reflectoarelor după ce averea sa a marcat un salt de 44 miliarde de dolari, mai mult decât au câştigat toţi super-bogaţii lumii în acest an, scrie Bloomberg.

    În ciuda creşterii fulminante a averii sale, CEO-ul Meta ocupă doar locul 12 în topul celor mai mari miliardari din lume.

    Zuckerberg a lăsat în acest an metaverse-ul în spate şi a început să facă schimbări reale, cea mai recentă fiind o reducere a costurilor la Meta Platforms, care s-a soldat cu concedieri pe bandă rulantă. Următorul proiect este crearea unei platforme de social-media care să rivalizeze cu Twitterul lui Elon Musk.

    Chiar şi în condiţiile în care acţiunile Meta au închis în uşoară scădere vineri la New York, acţiunile companiei au performant spectaculos în 2023 bifând o creştere de peste 100% şi aducând averea lui Mark Zuckerberg la 90 de miliarde de dolari.

    Prognozele privind veniturile Meta sunt, de asemenea, optimiste, au scris analiştii Loop Capital Markets Rob Sanderson şi Alan Gould într-o notă din 15 mai. Analiştii estimează un prag 320 de dolari pe acţiune, faţă de preţul de închidere de vineri de 245,64 dolari.

    „Credem că povestea produselor Meta sună mai bine ca oricând”, au declarat aceştia.

  • Ruşii ar da năvală să se înroleze în armată. Cifra prezentată de propagandă pentru acest an

    Potrivit lui Dmitri Medvedev, membru de vază al propagandei moscovite, în 2023 s-au înrolat aproape 120.000 de soldaţi.
     

    Peste 100.000 de oameni s-au alăturat armatei ruse de la începutul acestui an, a declarat fostul preşedinte Dmitri Medvedev, în timp ce Moscova caută să recruteze voluntari pentru ofensiva sa din Ucraina.

    Kremlinul a condus o campanie de recrutare militară agresivă în ultimele luni, în timp ce Kievul se pregăteşte pentru o contraofensivă după luni de impas în estul Ucrainei.

    „Între 1 ianuarie şi 19 mai, 117.400 de oameni au fost acceptaţi în rândurile forţelor armate pe bază de contract şi ca parte a antrenamentelor noastre voluntare”, a spus Medvedev.

    Astăzi, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Kremlinului a afirmat că recrutarea soldaţilor contractuali continuă.

  • Ed Sheeran, Adele şi Harry Styles, printre cei mai bogaţi britanici sub 35 de ani. Care este averea lor estimativă

    Cu un succes enorm în întreaga lume, Sheeran, în vârstă de 32 de ani, are cea mai bună clasare dintre cei trei artişti muzicali.
    În luna martie a acestui an, vedeta Rolling „In The Deep” a anunţat că spectacolele sale „Weekends With Adele” din Las Vegas vor fi prelungite

    Solistul şi fostul star al trupei One Direction a câştigat titlul de cel mai bine vândut album britanic al anului trecut cu cel de-al treilea album de studio „Harry’s House”, care a apărut în mai 2022.

    Ed Sheeran, Adele şi Harry Styles se numără printre cei mai bogaţi oameni din Marea Britanie cu vârsta sub 35 de ani, scrie BBC. Toţi muzicienii au o avere estimată la peste 150 de milioane de lire sterline, după succesele înregistrate în Marea Britanie şi SUA. Dar nu sunt suficient de bogaţi pentru a ajunge în lista principală a celor mai bogaţi, unde oamenii trebuie să se mândrească cu o avere de 350 de milioane de lire sterline sau mai mult.

    La categoria celor sub 35 de ani, Ed Sheeran, în vârstă de 32 de ani, se află pe locul al şaptelea în topul celor mai bogaţi, cu o avere de 300 de milioane de lire sterline, urcare realizată cu ajutorul vânzărilor celui de-al şaselea album al său, „Subtract”, care a avut un succes vizibil.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Grevă generală în Educaţie: Sindicaliştii transmit că vor onora orice invitaţie la negocieri

    Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater“, în numele salariaţilor din învăţământ, transmit, vineri, că vor onora orice invitaţie oficială la negocieri venită din partea Guvernului României.

    „Din anul 2021, am tras foarte multe semnale de alarmă, am trimis zeci de scrisori şi comunicate, am organizat mai multe acţiuni de protest, însă, de fiecare dată, discuţiile nu au avut rezultatul aşteptat de membrii de sindicat. De cele mai multe ori, ni s-au făcut doar promisiuni, care nu au fost onorate”, spun sindicaliştii.

    Mai mult, sindicaliştii spun că ei au făcut tot posibilul ca să nu se ajungă la acest protest extrem, greva generală, care va fi declanşată luni, 22 mai.

    „În continuare suntem deschişi la negocieri, indiferent de ziua şi ora la care suntem invitaţi”, mai spun ei.

    Sindicaliştii cer majorarea salariilor personalului din învăţământ, în conformitate cu importanţa socială a muncii prestate, plecând de la principiul salariul profesorului debutant să fie cel puţin egal cu salariul mediu brut pe economie, salarizarea întregului personal didactic de predare urmând să se realizeze în mod progresiv, în raport de funcţie, studii, vechime şi grad didactic. Mai cer instituirea regulii indexării anuale a salariilor personalului plătit din fonduri publice, cu rata inflaţiei; plata orelor suplimentare efectuate de personalul didactic auxiliar şi nedidactic; acordarea sporurilor pentru condiţii de muncă personalului din învăţământ; acordarea drepturilor prevăzute în legislaţia în vigoare şi contractele colective de muncă aplicabile (decontarea navetei, plata indemnizaţiei de instalare, acordarea concediului de odihnă suplimentar, compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat etc.); creşterea anuală a investiţiilor în învăţământ, pentru îmbunătăţirea bazei materiale şi a infrastructurii; renunţarea la aplicaţia EduSal şi înlocuirea acesteia cu un program informatic de salarizare gestionat şi administrat de Ministerul Educaţiei.

  • Cum reacţionează piaţa crypto la HG-ul propus de Ministerul de Finanţe pentru platformele de exchange? Tradesilvania şi Stakeborg cer clarificări şi corectarea prevederilor care ar dezavantaja companiile româneşti

    Ministerul Finanţelor Publice a pus în consultare publică în data de 12 mai un proiect de hotărâre prin care vine cu reguli specifice pentru funcţionarea exchange-urilor crypto, adică a furnizorilor de servicii de schimb de criptomonede şi a furnizorilor de portofele digitale.

    Proiectul defineşte modul în care trebuie licenţiate platformele de exchange pentru a putea opera în piaţa locală, însă antreprenorii români din crypto atrag atenţia că modul în care este structurat proiectul are neclarităţi, dar şi mecanisme care ar putea avantaja companiile internaţionale în detrimentul companiilor româneşti.

    Mai exact, în drumul spre obţinerea licenţei, proiectul introduce ideea unui aviz tehnic eliberat de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), cu plata unei taxe. Însă un alt articol din proiect specifică faptul că acest aviz este un document solicitat „strict persoanelor juridice de drept român”, adică doar companiilor înfiinţate în România.

    De cealaltă parte, în cazul companiilor care şi-au obţinut avizul într-un alt stat membru, procesul de licenţiere este mult mai simplu, pentru că se ia în calcul acel aviz.

    „Considerăm că este necesară verificarea unui aviz tehnic în baza legislaţiei specifice europene, similar cu cerinţele companiilor instituite în România. Relaxarea procesului de autorizare în alte state membre, prin comparaţie cu procedura de avizare tehnică din România, poate genera pe de-o parte accesul în piaţa a unor platforme care nu respectă cerinţele tehnice similare cu platformele din România, iar pe de altă parte, migrarea companiilor din România spre autorizarea în extern şi înregistrarea ulterioară în România pentru acces la piaţa”, au transmis Ciprian Dobrescu, CEO Tradesilvania, şi Vlad Mercori, CEO Stakeborg, către Ministerul Finanţelor Publice.

    Aceştia au explicat că cerinţele tehnice impuse companiilor din România pot genera costuri ridicate, ceea ce ar face ca înregistrarea în România să fie mult mai complexă faţă de autorizarea într-un alt stat membru şi înregistrarea ulterioară în România.

    Ca efect, antreprenorii români care vor dori să intre în acest domeniu ar putea alege să îşi înfiinţeze direct platforma într-o altă ţară. Totodată, antreprenorii care au construit deja businessuri aici ar putea găsi mai multe avantaje într-o altă ţară, după cum explică jucătorii din piaţa locală.

    Tradesilvania.com este unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de investiţii în active digitale din piaţa locală, în timp ce StakeBorg este o companie care dezvoltă un hub educaţional prin care promovează adopţia crypto şi blockchain în România.

    Pe lângă problema avizului tehnic şi a concurenţei, cele două companii cer clarificări suplimentare pe exprimări specifice din proiect, precum modul în care este definită „tranzacţia” sau obligaţia ca firma să deţină cel puţin un cont bancar în monede financiare prin care entitatea „îşi desfăşoară operaţiunile”, deschis în România.

    România are astăzi două acte normative care ar trebui adoptate până la finalul anului, după cum a declarat Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, vineri, la o conferinţă de presă. Unul dintre ele este proiectul propus de Ministerul Finanţelor, iar un altul reprezintă un proiect de lege dezvoltat astăzi de ADR alături de o companie din Big 4.

    Chiar în aceste zile, regulamentul european a intrat în linie dreaptă la nivel european. Consiliul UE a adoptat săptămâna aceasta regulament privind pieţele criptoactivelor (MiCA), stabilind pentru prima dată un cadru juridic la nivelul UE pentru acest sector.

    Business Magazin a scris în luna aprilie despre modul în care gigantul Binance, de departe cel mai mare exchange din lume, spune că oferă consultanţă Guvernului României pentru elaborarea cadrului de reglementare, în timp ce compania dă dovadă de lipsă de transparenţă şi nu declară nici măcar cum se numeşte entitatea pe care operează în România sau câţi angajaţi are în piaţa locală.

  • Protest al senatorilor USR faţă de menţinerea sistemului dual de admitere în liceu

    „USR a avut amendamentul corect, care să readucă toţi elevii la un singur standard pentru a ajunge la liceu: evaluarea naţională şi repartiţia computerizată. Întreaga societatea civilă, elevii şi părinţii au susţinut acelaşi lucru, dar parlamentarii puterii au ţinut să rămână la o părere fixă. S-a ajuns la o aşa zisă soluţie cu 50% admitere duală care va crea o mare discriminare şi care nu are la bază niciun fel de date. Reprezentanţii ministerului nu au răspuns la niciuna din întrebările noastre”, spune senatorul USR Irineu Darău.

    USR a militat pentru păstrarea unui sistem echitabil de admitere în liceu, care să nu discrimineze între elevii ai căror părinţi au bani de meditaţii şi cei care nu au posibilităţi materiale.

    „După aproape o oră de dezbatere intensă pe tema examenului de admitere paralel, când 90% dintre argumente au fost împotriva, senatorii coaliţiei au trecut cu tancul peste orice argument. Se demonstrează din nou că există zero dezbatere şi zero dialog real pe aceste legi importante”, spune senatorul Ştefan Pălărie.

    Potrivit USR, ministrul Ligia Deca a plecat de la această dezbatere importantă, „nu a considerat important să asculte vocea copiilor”.

    „Sistemul specialilor este introdus încă din copilărie! Nu este nevoie de un nou examen în viaţa copiilor de clasa VIII, ci de îmbunătăţirea sistemului actual de evaluare. Argumentele noastre nu au fost ascultate şi de aceea am ieşit de sală. Senatorii puterii au rămas ca să voteze pe repede-înainte”, spune şi Simona Spătaru, senator USR şi membru în Comisia pentru Învăţământ din Senat.

  • Burduja nu îşi închide contul de TikTok: Vedem şi ce reiese în urma analizei complete

    „Vedem şi ce reiese în urma analizei complete asupra riscurilor şi vulnerabilităţilor. Ce le-aş recomanda tuturor românilor este să citească cu mare atenţie termenii de utilizare, să dacă ce se întâmplă cu datele lor, unde pot fi trimise, ce alte date se colectează şi dacă sunt confortabili cu asta să îşi instaleze aplicaţia, dacă nu, să nu o instaleze”, spune Sebastian Burduja, întrebat dacă îşi închide contul de TikTok.

    El precizează că nu îşi administrează contul de TikTok.

    „E un coleg din echipa mea care îl gestionează de pe un dispozitiv personal. Eu personal nu am această aplicaţie şi nu o să îmi instalez. Este un dispozitiv personal care nu include alte date”, afirmă Burduja.

    Ministrul Digitalizării arată că Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică a recomandat autorităţilor şi instituţiilor publice din România interzicerea descărcării, instalării şi utilizării a aplicaţiei TikTok pe dispozitivele de serviciu.

    „Este o recomandare, nu este o decizie deci rămâne la latitudinea fiecărei instituţii publice să o pună în practică sau nu. Dacă nu o pune în practice sigur că îşi asumă şi riscurile aferente. Noi, la nivelul Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică, întrunit săptămâna aceasta, am identificat anumite riscuri de securitate, pe baza unui raport şi ceilalţi actori şi-au asumat că în decurs de o săptămână vin cu eventuale completări la această analiză şi ne vom pune problema oportunităţii unei decizii în acest sens. La acest moment, discutăm de o recomandare, deci vom vedea dacă va exista o interdicţie obligatorie sau rămânem la stadiul de recomandare”, încheie Burduja.

  • Incredibil. Unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din România vrea ca până la finalul anului 60% dintre produsele comercializate să fie româneşti

    Penny, unul dintre cei mai activi retaileri din România, cu o reţea care depăşeşte 330 de magazine, a ajuns să comercializeze peste 800 de produse adunate sub umbrela 3RO, simbol acordat doar produselor care au ingredientul principal provenit din România, şi sunt procesate şi ambalate în ţară.

    Compania a lansat proiectul TripluRO (3RO) în 2020, şi şi-a propus ca până la finalul anului, 60% din produsele aflate la vânzare în magazinele proprii să deţină caracteristica 3RO.

    Anul trecut, sub umbrela 3RO, Penny a lansat iniţiativa „100 de idei de business pentru România”. Împreună cu Academia de Studii Economice, compania a analizat o sută de oportunităţi de dezvoltare a unor afaceri locale din industrii precum agricultura, ambalajele sau produsele cosmetice, pentru a găsi soluţii care vor putea oferi românilor, într-un viitor cât mai apropiat, produse care să se alinieze obiectivului 3RO.

    „De ce e relevant Triplu Ro? Sunt cel puţin patru motive. Primul motiv este faptul că produsul românesc este pe gustul românilor şi, în cazul Penny, după preţ şi promoţie, al treilea motiv de cumpărare este provenienţa produsului. Al doilea motiv este faptul că prin crearea de valoare rămân mai mulţi bani în ţară şi, implicit, contribuim la reducerea deficitului co­mercial. Un alt motiv este că atunci când avem un lanţ scurt de aprovizionare produsul este mai proaspăt şi în acelaşi timp, pentru că este cumpărat din apropiere, avem mai puţine probleme cu disponi­bilitatea produsului la raft.  Al patrulea motiv este sustenabilitatea, pentru că prin cumpărarea din apropiere se reduce amprenta de carbon“, a explicat Daniel Gross, CEO al Penny, în emisiunea ZF Agropower.

    Începând cu anul acesta, programul 3RO va beneficia şi de o campanie de comunicare ATL, spotul TV, realizat de Papaya Advertising împreună cu Family Film şi regizat de Radu Muntean, fiind deja prezent în calupurile publicitare.