BusinessMagazin

Blog

  • Luptele marilor puteri sleite

    Romanii ajunsi in pozitii sociale inalte au o pasiune speciala pentru meciuri de culise. Iar atunci cand ipocrizia se intalneste cu fatarnicia si cand toata lumea dar, totodata, nimeni n-are dreptate, se lasa doar cu victime. Paradoxal, insa, de pierdut pierde numai publicul platitor de bilete. Intotdeauna.

     

    Sablonul cu „presa, a patra putere in stat“ a fost intotdeauna unul dintre bancurile mele favorite. Rad cu pofta, de fiecare data cand il aud pe la reuniuni si dezbateri sforaitoare despre libertatea presei in Romania (si alte bla-bla-uri). Desi logic ar fi ca aceeasi poanta, auzita de „n“ ori, sa te plictiseasca, in ultima vreme gluma pare din ce in ce mai savuroasa…

     

    Pai nu-i de ras? De unde, pana mai ieri, chinuita libertate de exprimare romaneasca era faultata cu daruire numai de reprezentantii celorlalte trei puteri ale statului, loviturile cele mai dureroase se dau, mai nou, din interiorul presei! Avem, iata, un bun exemplu: razboiul declansat de gafa de presa cu betia neprobata a ministrului justitiei, o prostie care a provocat o batalie jenanta in care s-au angrenat Evenimentul zilei, Gandul, Realitatea TV si chiar o parte a membrilor Clubului Roman de Presa.

     

    O dovada clara ca atunci cand ipocrizia se intalneste cu fatarnicia si cand toata lumea dar, totodata, nimeni n-are dreptate, se lasa doar cu victime. Nu si cu invingatori. Dar cum ramane cu publicul? De ce sunt siliti cititorii sau telespectatorii sa ingurgiteze pe nerasuflate rezultatul rivalitatilor din interiorul unei bresle care ar trebui sa-i ofere, calm, informatia, divertismentul si opinia onesta de care are nevoie? De ce dreptul la o informare completa si corecta trebuie alterat de mucegaiuri nerostite, de rivalitati, de meciuri vechi si jalnice reglari de conturi?

     

    Asa-zisa putere, a patra in stat, nu se dovedeste a fi cu nimic mai presus decat celelalte trei: executivul, legislativul si justitia. Cele trei puteri reale, care ar trebui monitorizate si criticate constructiv si constant, dar care, in aceste conditii, isi pot vedea, iata, mult mai linistite de marea lor pasiune: propriile lupte interne.

     

    Romanii ajunsi in pozitii sociale inalte au, se pare, o pasiune speciala pentru mancatorii si batalii de culise. Mereu a fost mai important sa-si inlature „inamicii“ launtrici decat sa-i identifice la timp pe cei din exterior; a fost mai interesant sa-i scufunde barca vecinului decat sa traga in aceeasi directie de vaslele galerei. Si, intotdeauna, inevitabil, cel care a avut de pierdut a fost publicul.

     

    Exista insa si o fericita exceptie de la regula: mediul de business. Aici, eliminarea competitorului prin mijloace corecte, dictate de regulile pietei, este una dintre treptele spre mai bine. Iar publicul, consumatorul, nu are decat de castigat. E un simplu principiu de business onest. O lectie simpla, neinteleasa, din pacate, si de „marile puteri“ sleite ale statului.

  • Luptele marilor puteri sleite

    Romanii ajunsi in pozitii sociale inalte au o pasiune speciala pentru meciuri de culise. Iar atunci cand ipocrizia se intalneste cu fatarnicia si cand toata lumea dar, totodata, nimeni n-are dreptate, se lasa doar cu victime. Paradoxal, insa, de pierdut pierde numai publicul platitor de bilete. Intotdeauna.

     

    Sablonul cu „presa, a patra putere in stat“ a fost intotdeauna unul dintre bancurile mele favorite. Rad cu pofta, de fiecare data cand il aud pe la reuniuni si dezbateri sforaitoare despre libertatea presei in Romania (si alte bla-bla-uri). Desi logic ar fi ca aceeasi poanta, auzita de „n“ ori, sa te plictiseasca, in ultima vreme gluma pare din ce in ce mai savuroasa…

     

    Pai nu-i de ras? De unde, pana mai ieri, chinuita libertate de exprimare romaneasca era faultata cu daruire numai de reprezentantii celorlalte trei puteri ale statului, loviturile cele mai dureroase se dau, mai nou, din interiorul presei! Avem, iata, un bun exemplu: razboiul declansat de gafa de presa cu betia neprobata a ministrului justitiei, o prostie care a provocat o batalie jenanta in care s-au angrenat Evenimentul zilei, Gandul, Realitatea TV si chiar o parte a membrilor Clubului Roman de Presa.

     

    O dovada clara ca atunci cand ipocrizia se intalneste cu fatarnicia si cand toata lumea dar, totodata, nimeni n-are dreptate, se lasa doar cu victime. Nu si cu invingatori. Dar cum ramane cu publicul? De ce sunt siliti cititorii sau telespectatorii sa ingurgiteze pe nerasuflate rezultatul rivalitatilor din interiorul unei bresle care ar trebui sa-i ofere, calm, informatia, divertismentul si opinia onesta de care are nevoie? De ce dreptul la o informare completa si corecta trebuie alterat de mucegaiuri nerostite, de rivalitati, de meciuri vechi si jalnice reglari de conturi?

     

    Asa-zisa putere, a patra in stat, nu se dovedeste a fi cu nimic mai presus decat celelalte trei: executivul, legislativul si justitia. Cele trei puteri reale, care ar trebui monitorizate si criticate constructiv si constant, dar care, in aceste conditii, isi pot vedea, iata, mult mai linistite de marea lor pasiune: propriile lupte interne.

     

    Romanii ajunsi in pozitii sociale inalte au, se pare, o pasiune speciala pentru mancatorii si batalii de culise. Mereu a fost mai important sa-si inlature „inamicii“ launtrici decat sa-i identifice la timp pe cei din exterior; a fost mai interesant sa-i scufunde barca vecinului decat sa traga in aceeasi directie de vaslele galerei. Si, intotdeauna, inevitabil, cel care a avut de pierdut a fost publicul.

     

    Exista insa si o fericita exceptie de la regula: mediul de business. Aici, eliminarea competitorului prin mijloace corecte, dictate de regulile pietei, este una dintre treptele spre mai bine. Iar publicul, consumatorul, nu are decat de castigat. E un simplu principiu de business onest. O lectie simpla, neinteleasa, din pacate, si de „marile puteri“ sleite ale statului.

  • Vara nu-i ca iarna

    Doua domnisoare zambesc cu greu, zapacite de caldura. In stanga si in dreapta lor, plante exotice. In fata, troleul 66 care duce la Universitate. In spate, cativa soferi curiosi dau sa depaseasca chestia aceea colorata pe patru roti care plimba fetele, sa le vada mai bine. Toti – calatori, soferi, pietoni – intorc capul dupa mobile affiche. N-ar fi exclus un accident.

    Exoticul acestei scene publicitare are ceva din parfumul filmelor regizate de Emir Kusturica. In „Pisica alba, pisica neagra“ – unul dintre filmele de referinta ale lui Kusturica – personajul principal feminin se afla la un moment dat in mijlocul unei ape de la marginea satului, savurandu-si cu senzualitate inghetata adusa inot de amorezul ei. Fata are un autentic comportament „a la Miami Beach“, in timp ce se balaceste in imensul cauciuc de tractor, folosit pe post de colac de inot.

    Parfumul balcanic, comicul situatiei si elementul de circ – acestea par sa fie elementele de legatura intre scena din filmul lui Kusturica si campania de promovare a Fantei Bamboocha, despre care era vorba ceva mai devreme. Parte din aceasta campanie, doua fete sumar si colorat imbracate, incadrate de un decor exotic, sunt purtate de colo-colo pe strazile Bucurestiului. Mobil affiche-ul care le plimba traverseaza intersectiile cu grad ridicat de poluare si aglomeratie. Din cand in cand, mai da in cate-o groapa. Unii trecatori se uita la el nedumeriti si curiosi, ca la un spectacol de circ. Altii fluiera admirativ, altii claxoneaza.

    Peisajul nu aduce nici pe departe cu exotismul infatisat in spoturile TV din aceeasi campanie Fanta Bamboocha, derulata la nivel global. Dar este o pata de culoare. Mai mult, mobil affiche-ul atrage atentia, intoarce priviri, smulge o reactie. Cati marketeri nu si-ar dori ca spoturile lor TV sa aiba acelasi grad de implicare a privitorilor sai?

    Aceasta componenta de BTL („below the line“ – publicitatea care ruleaza in afara mass-media) a campaniei Fanta Bamboocha este doar un exemplu care arata cat de preocupate sunt unele companii sa intre in contact direct cu consumatorii. In aceeasi categorie intra festivalurile berii, diversele evenimente si promotii de pe litoral sau de la munte, concertele „branduite“, concursurile estivale.

    Toate fac parte din ceea ce specialistii numesc publicitate de sezon – de iarna sau de vara. Numai ca, parafrazand o declaratie celebra a presedintelui Traian Basescu, vara nu-i ca iarna. In sensul ca bugetele de comunicare – implicit numarul si amploarera proiectelor estivale – sunt sensibil mai mari in perioada verii. Principala explicatie este faptul ca oamenii petrec mai mult timp afara si sunt dispusi sa aloce mai multi bani distractiei in aer liber. Pe de alta parte, scaderea consumului de TV cu peste 25% fata de perioada de iarna (in mediul urban) determina advertiserii sa umble la bugete si sa aloce mai multi bani publicitatii neconventionale in aceasta perioada, pentru a ramane in contact direct cu publicul.

    Astfel, clientii si agentia „beneficiaza de orice oportunitate pentru a organiza evenimente de masa pe parcursul verii“, spune Dan Postolachi, client service director al Prospero (agentie de publicitate care ofera servicii de comunicare integrata cu o componenta puternica de BTL). Iar vara ofera o multitudine de posibilitati in ceea ce priveste locatiile outdoor, adauuga el. „Sa privim doar la evenimentele de BTL din cluburi cu terase, stranduri, plajele litoralului. Sunt locuri care traiesc doar vara, dar traiesc intens! Iar BTL-ul trebuie sa creasca valoarea acelor locuri, prin prisma evenimentelor pe care le poate organiza“, spune Postolachi.

    El mai spune ca publicitatea neconventionala a aparut, dupa cum arata si denumirea, ca un reflex la ceea ce era conside-rat conventional: TV si presa scrisa. „Daca acum 10 ani un eveniment cu tombole si concerte pe o partie de schi sau pe o plaja atragea atentia prin ineditul sau, astazi lupta se da pentru a cuceri publicul si a-l aduce la evenimentul tau“, spune Postolachi, precizand ca aceasta lupta are drept cauza principala faptul ca exista zeci de astfel de evenimente in paralel.

    Mai mult, publicitatea neconventionala si-a imbogatit continutul pe masura ce au aparut noi tehnologii. „Desi tipurile de evenimente sunt, in principiu, aceleasi, posibilitatile de a oferi ceva nou exista intotdeauna“, este de parere Postolachi de la Prospero. Apar locatii din ce in ce mai deosebite, accesibile datorita unor mijloace tehnice noi, proiectii si elemente de scenotehnica „care depasesc limitele a ceea ce ne imaginam acum 7-8 ani“. Rezultatul? „Atentia acordata promovarii neconventionale face din BTL-ul zilelor noastre un camp de actiune la fel de important ca si ATL-ul“.

    Cum se traduce acest lucru in vanzari? Este greu de dat o cifra, nu doar in materie de notorietate, ci si de vanzari – deoarece, in marea majoritate a cazurilor, BTL-ul este inclus intr-o campanie integrata de comunicare. „Este insa posibil sa apreciem gradul in care o activitate de BTL se imprima in memoria consumatorului. Acesta este mult mai ridicat decat in cazul unei campanii derulate exclusiv prin intermediul televiziunii“, subliniaza Postolachi.

    Companiile au inteles perfect acest lucru si, ca efect, s-a remarcat o crestere a bugetelor de BTL in ultimii ani, spune reprezentantul Prospero. Dar cresterea bugetelor nu se datoreaza exclusiv atentiei sporite a advertiserilor pentru acest tip de publicitate. O alta cauza ar fi aceea ca tarifele au crescut „simtitor“ in acest sezon, dupa cum a sesizat Ionut Barbu, director general Seaview Media (una dintre cele mai active companii de publicitate outdoor din Constanta si de pe litoral). La fel a crescut si calitatea serviciilor oferite. Daca pana in acest an tarifele au fost conditionate de bugetul clientului, anul acesta Barbu crede ca este primul in care „cererea a fost suficient de mare pentru a oferi proprietarilor de media posibilitatea de a solicita preturi mai mari sau de a refuza clienti ale caror bugete nu erau suficiente“.

    De asemenea, este primul an in care propietarii de outdoor nu au mai construit noi suporturi, „asa cum au facut anii trecuti (desi piata scadea), ci le-au modernizat pe cele existente“. Din punctul de vedere al beneficiarilor de reclama, Barbu spune ca acestia sunt interesati „de lucruri mai putin conventionale si care le ofera sansa sa fie individualizati“. Printre cele mai inovative canale de publicitate in acest sezon, directorul Seaview enumera fundul piscinelor, echipamentele salvamarilor, telegondolele.

    „Aquamagic – cunoscutul parc acvatic de distractii – si Proiectul Telegondola din Mamaia sunt mijloace de reclama foarte cautate.“ In afara de acestea, Barbu mai indica o tendinta: aceea ca proiectele cu o destinatie initiala precisa capata un statut secundar – de canal de reclama. Este cazul proiectelor Nautica si Salvamar. In cazul primului, bazele nautice si diversele evenimente desfasurate aici devin suporturi de publicitate. La fel si in cazul proiectului Salvamar, care este un serviciu utilitar pe plaja, „dar pe care  incercam sa-l transformam intr-un mijloc de reclama in acelasi timp. Iar pentru anii viitori incercam sa fim partenerii media pentru constructia unui montaigne rousse urias in statiunea Mamaia“, spune managerul Seaview.

    In general vorbind, Barbu este de parere ca outdoor-ul este mai inovativ decat BTL-ul, deoarece se incearca gasirea de noi suprafete si locuri de afisaj „spre deosebire de anii trecuti, in care ne multumeam sa le folosim mai mult pe cele conventionale“. Vorbind despre panouri, Barbu spune ca la mare sunt prezente in special suporturile superioare luminoase, de tip city-light sau back-light. Barbu explica de ce: pentru un turism civilizat, factorii de decizie locala au impus eliminarea de pe piata a tipurilor de suporturi inestetice si improvizate – cum ar fi panourile mobile.

    Atat pe litoral, cat si in marile orase, companiile aleg sa comunice in mod distinct cu publicul lor. De pilda, Tuborg a optat pentru conceptul de festival de bere si continua proiectul Clubului Tuborg (prin care mentine contactul viu cu cei care „consuma“ acest brand); Coca-Cola a mers pe apropierea prin muzica (proiectul paneuropean Coca-Cola Soundwave); Pepsi continua asocierea traditionala cu fotbalul; iar Mountain Dew a dat startul in primul festival de cultura urbana din Romania – o serie de evenimente in skate-parkurile bucurestene din Herastrau si Tineretului. La randul sau, Fanta a mers pe ideea petrecerilor si bunei dispozitii (trenul „Bamboocha“ care a dus la mare mai mult de 200 de tineri la petrecerea Fanta din Mamaia). Iar Connex opteaza pentru comunicarea emotionala si implicarea sociala – prin programul „Connex, pentru un litoral curat“.

    Acestea sunt numai cateva exemple de manifestari de sezon, dar in realitate sunt mult mai multe. Practic, aproape ca nu e brand cu larga expunere care sa nu organizeze o promotie, un concurs sau vreun prilej de distractie de sezon. Din pacate, nu exista date despre aceasta piata, care sa centralizeze investitiile in acest tip de comunicare. Si tot din pacate, specialistii inca ignora investitiile in BTL si in publicitatea neconventionala in discutiile despre investitiile in publicitate – desi valoarea lor nu este deloc neglijabila (de pilda, numai Coca-Cola ofera premii in valoare de aproape 1 milion de euro in cadrul proiectului Coca-Cola Soundwave – iar acesta este numai un exemplu).

    Au aceste manifestari impact asupra consumatorilor? Da, daca ne intrebam daca sunt pe placul lor. Pentru a reusi acest lucru, companiile apeleaza tot mai des „la  metode inovative“, spune Dana Ichim, Fanta brand manager pentru regiunea Adriatic & Balkan. „Desi in trecut importanta ATL („above the line“, publicitatea in canale conventionale) era mai mare, in ultima perioada  balanta se inclina tot mai mult in favoarea BTL.“ Ea mai spune ca, in ultimii ani, investitiile in BTL au inregistrat o crestere considerabila datorita aglomerarii  de pe TV.

    Vorbind despre recentul proiect Bamboocha, brand managerul Fanta spune ca „raportul este clar in favoarea ATL“ (desi, paradoxal, proportia poate parea invers pentru necunoscatori). De ce? Ichim explica: deoarece o noua campanie are nevoie in primul rand de recunoastere („awareness“), care se construieste mult mai bine cu ATL. Dar, atentioneaza ea, in functie de raspunsul consumatorilor din target si de strategia pe termen lung a companiei raportul se poate schimba in favoarea cresterii de BTL. „Acest lucru se va evalua dupa o perioada de minimum sase luni de la inceputul noii campanii.“

    Cu alte cuvinte, daca se va dovedi ca recentul proiect de comunicare neconventionala a brandului Fanta a avut impact, este posibil ca plimbarea exotica a fetelor Bamboocha pe strazile Bucurestiului sa fie doar inceputul. Sau – parafrazand ultima replica din filmul lui Kusturica – este posibil ca acest proiect sa fie „the beginning of a beautiful friendship“. Intre brand si consumator.

  • Vara nu-i ca iarna

    Doua domnisoare zambesc cu greu, zapacite de caldura. In stanga si in dreapta lor, plante exotice. In fata, troleul 66 care duce la Universitate. In spate, cativa soferi curiosi dau sa depaseasca chestia aceea colorata pe patru roti care plimba fetele, sa le vada mai bine. Toti – calatori, soferi, pietoni – intorc capul dupa mobile affiche. N-ar fi exclus un accident.

    Exoticul acestei scene publicitare are ceva din parfumul filmelor regizate de Emir Kusturica. In „Pisica alba, pisica neagra“ – unul dintre filmele de referinta ale lui Kusturica – personajul principal feminin se afla la un moment dat in mijlocul unei ape de la marginea satului, savurandu-si cu senzualitate inghetata adusa inot de amorezul ei. Fata are un autentic comportament „a la Miami Beach“, in timp ce se balaceste in imensul cauciuc de tractor, folosit pe post de colac de inot.

    Parfumul balcanic, comicul situatiei si elementul de circ – acestea par sa fie elementele de legatura intre scena din filmul lui Kusturica si campania de promovare a Fantei Bamboocha, despre care era vorba ceva mai devreme. Parte din aceasta campanie, doua fete sumar si colorat imbracate, incadrate de un decor exotic, sunt purtate de colo-colo pe strazile Bucurestiului. Mobil affiche-ul care le plimba traverseaza intersectiile cu grad ridicat de poluare si aglomeratie. Din cand in cand, mai da in cate-o groapa. Unii trecatori se uita la el nedumeriti si curiosi, ca la un spectacol de circ. Altii fluiera admirativ, altii claxoneaza.

    Peisajul nu aduce nici pe departe cu exotismul infatisat in spoturile TV din aceeasi campanie Fanta Bamboocha, derulata la nivel global. Dar este o pata de culoare. Mai mult, mobil affiche-ul atrage atentia, intoarce priviri, smulge o reactie. Cati marketeri nu si-ar dori ca spoturile lor TV sa aiba acelasi grad de implicare a privitorilor sai?

    Aceasta componenta de BTL („below the line“ – publicitatea care ruleaza in afara mass-media) a campaniei Fanta Bamboocha este doar un exemplu care arata cat de preocupate sunt unele companii sa intre in contact direct cu consumatorii. In aceeasi categorie intra festivalurile berii, diversele evenimente si promotii de pe litoral sau de la munte, concertele „branduite“, concursurile estivale.

    Toate fac parte din ceea ce specialistii numesc publicitate de sezon – de iarna sau de vara. Numai ca, parafrazand o declaratie celebra a presedintelui Traian Basescu, vara nu-i ca iarna. In sensul ca bugetele de comunicare – implicit numarul si amploarera proiectelor estivale – sunt sensibil mai mari in perioada verii. Principala explicatie este faptul ca oamenii petrec mai mult timp afara si sunt dispusi sa aloce mai multi bani distractiei in aer liber. Pe de alta parte, scaderea consumului de TV cu peste 25% fata de perioada de iarna (in mediul urban) determina advertiserii sa umble la bugete si sa aloce mai multi bani publicitatii neconventionale in aceasta perioada, pentru a ramane in contact direct cu publicul.

    Astfel, clientii si agentia „beneficiaza de orice oportunitate pentru a organiza evenimente de masa pe parcursul verii“, spune Dan Postolachi, client service director al Prospero (agentie de publicitate care ofera servicii de comunicare integrata cu o componenta puternica de BTL). Iar vara ofera o multitudine de posibilitati in ceea ce priveste locatiile outdoor, adauuga el. „Sa privim doar la evenimentele de BTL din cluburi cu terase, stranduri, plajele litoralului. Sunt locuri care traiesc doar vara, dar traiesc intens! Iar BTL-ul trebuie sa creasca valoarea acelor locuri, prin prisma evenimentelor pe care le poate organiza“, spune Postolachi.

    El mai spune ca publicitatea neconventionala a aparut, dupa cum arata si denumirea, ca un reflex la ceea ce era conside-rat conventional: TV si presa scrisa. „Daca acum 10 ani un eveniment cu tombole si concerte pe o partie de schi sau pe o plaja atragea atentia prin ineditul sau, astazi lupta se da pentru a cuceri publicul si a-l aduce la evenimentul tau“, spune Postolachi, precizand ca aceasta lupta are drept cauza principala faptul ca exista zeci de astfel de evenimente in paralel.

    Mai mult, publicitatea neconventionala si-a imbogatit continutul pe masura ce au aparut noi tehnologii. „Desi tipurile de evenimente sunt, in principiu, aceleasi, posibilitatile de a oferi ceva nou exista intotdeauna“, este de parere Postolachi de la Prospero. Apar locatii din ce in ce mai deosebite, accesibile datorita unor mijloace tehnice noi, proiectii si elemente de scenotehnica „care depasesc limitele a ceea ce ne imaginam acum 7-8 ani“. Rezultatul? „Atentia acordata promovarii neconventionale face din BTL-ul zilelor noastre un camp de actiune la fel de important ca si ATL-ul“.

    Cum se traduce acest lucru in vanzari? Este greu de dat o cifra, nu doar in materie de notorietate, ci si de vanzari – deoarece, in marea majoritate a cazurilor, BTL-ul este inclus intr-o campanie integrata de comunicare. „Este insa posibil sa apreciem gradul in care o activitate de BTL se imprima in memoria consumatorului. Acesta este mult mai ridicat decat in cazul unei campanii derulate exclusiv prin intermediul televiziunii“, subliniaza Postolachi.

    Companiile au inteles perfect acest lucru si, ca efect, s-a remarcat o crestere a bugetelor de BTL in ultimii ani, spune reprezentantul Prospero. Dar cresterea bugetelor nu se datoreaza exclusiv atentiei sporite a advertiserilor pentru acest tip de publicitate. O alta cauza ar fi aceea ca tarifele au crescut „simtitor“ in acest sezon, dupa cum a sesizat Ionut Barbu, director general Seaview Media (una dintre cele mai active companii de publicitate outdoor din Constanta si de pe litoral). La fel a crescut si calitatea serviciilor oferite. Daca pana in acest an tarifele au fost conditionate de bugetul clientului, anul acesta Barbu crede ca este primul in care „cererea a fost suficient de mare pentru a oferi proprietarilor de media posibilitatea de a solicita preturi mai mari sau de a refuza clienti ale caror bugete nu erau suficiente“.

    De asemenea, este primul an in care propietarii de outdoor nu au mai construit noi suporturi, „asa cum au facut anii trecuti (desi piata scadea), ci le-au modernizat pe cele existente“. Din punctul de vedere al beneficiarilor de reclama, Barbu spune ca acestia sunt interesati „de lucruri mai putin conventionale si care le ofera sansa sa fie individualizati“. Printre cele mai inovative canale de publicitate in acest sezon, directorul Seaview enumera fundul piscinelor, echipamentele salvamarilor, telegondolele.

    „Aquamagic – cunoscutul parc acvatic de distractii – si Proiectul Telegondola din Mamaia sunt mijloace de reclama foarte cautate.“ In afara de acestea, Barbu mai indica o tendinta: aceea ca proiectele cu o destinatie initiala precisa capata un statut secundar – de canal de reclama. Este cazul proiectelor Nautica si Salvamar. In cazul primului, bazele nautice si diversele evenimente desfasurate aici devin suporturi de publicitate. La fel si in cazul proiectului Salvamar, care este un serviciu utilitar pe plaja, „dar pe care  incercam sa-l transformam intr-un mijloc de reclama in acelasi timp. Iar pentru anii viitori incercam sa fim partenerii media pentru constructia unui montaigne rousse urias in statiunea Mamaia“, spune managerul Seaview.

    In general vorbind, Barbu este de parere ca outdoor-ul este mai inovativ decat BTL-ul, deoarece se incearca gasirea de noi suprafete si locuri de afisaj „spre deosebire de anii trecuti, in care ne multumeam sa le folosim mai mult pe cele conventionale“. Vorbind despre panouri, Barbu spune ca la mare sunt prezente in special suporturile superioare luminoase, de tip city-light sau back-light. Barbu explica de ce: pentru un turism civilizat, factorii de decizie locala au impus eliminarea de pe piata a tipurilor de suporturi inestetice si improvizate – cum ar fi panourile mobile.

    Atat pe litoral, cat si in marile orase, companiile aleg sa comunice in mod distinct cu publicul lor. De pilda, Tuborg a optat pentru conceptul de festival de bere si continua proiectul Clubului Tuborg (prin care mentine contactul viu cu cei care „consuma“ acest brand); Coca-Cola a mers pe apropierea prin muzica (proiectul paneuropean Coca-Cola Soundwave); Pepsi continua asocierea traditionala cu fotbalul; iar Mountain Dew a dat startul in primul festival de cultura urbana din Romania – o serie de evenimente in skate-parkurile bucurestene din Herastrau si Tineretului. La randul sau, Fanta a mers pe ideea petrecerilor si bunei dispozitii (trenul „Bamboocha“ care a dus la mare mai mult de 200 de tineri la petrecerea Fanta din Mamaia). Iar Connex opteaza pentru comunicarea emotionala si implicarea sociala – prin programul „Connex, pentru un litoral curat“.

    Acestea sunt numai cateva exemple de manifestari de sezon, dar in realitate sunt mult mai multe. Practic, aproape ca nu e brand cu larga expunere care sa nu organizeze o promotie, un concurs sau vreun prilej de distractie de sezon. Din pacate, nu exista date despre aceasta piata, care sa centralizeze investitiile in acest tip de comunicare. Si tot din pacate, specialistii inca ignora investitiile in BTL si in publicitatea neconventionala in discutiile despre investitiile in publicitate – desi valoarea lor nu este deloc neglijabila (de pilda, numai Coca-Cola ofera premii in valoare de aproape 1 milion de euro in cadrul proiectului Coca-Cola Soundwave – iar acesta este numai un exemplu).

    Au aceste manifestari impact asupra consumatorilor? Da, daca ne intrebam daca sunt pe placul lor. Pentru a reusi acest lucru, companiile apeleaza tot mai des „la  metode inovative“, spune Dana Ichim, Fanta brand manager pentru regiunea Adriatic & Balkan. „Desi in trecut importanta ATL („above the line“, publicitatea in canale conventionale) era mai mare, in ultima perioada  balanta se inclina tot mai mult in favoarea BTL.“ Ea mai spune ca, in ultimii ani, investitiile in BTL au inregistrat o crestere considerabila datorita aglomerarii  de pe TV.

    Vorbind despre recentul proiect Bamboocha, brand managerul Fanta spune ca „raportul este clar in favoarea ATL“ (desi, paradoxal, proportia poate parea invers pentru necunoscatori). De ce? Ichim explica: deoarece o noua campanie are nevoie in primul rand de recunoastere („awareness“), care se construieste mult mai bine cu ATL. Dar, atentioneaza ea, in functie de raspunsul consumatorilor din target si de strategia pe termen lung a companiei raportul se poate schimba in favoarea cresterii de BTL. „Acest lucru se va evalua dupa o perioada de minimum sase luni de la inceputul noii campanii.“

    Cu alte cuvinte, daca se va dovedi ca recentul proiect de comunicare neconventionala a brandului Fanta a avut impact, este posibil ca plimbarea exotica a fetelor Bamboocha pe strazile Bucurestiului sa fie doar inceputul. Sau – parafrazand ultima replica din filmul lui Kusturica – este posibil ca acest proiect sa fie „the beginning of a beautiful friendship“. Intre brand si consumator.

  • Tarifele verii

    Banii pe care advertiserii trebuie sa-i scoata din buzunar pentru a-si atinge consumatorii estivali, nu sunt deloc putini. Iata cateva tarife pentru personalizarea canalelor neconventionale:

    PISCINA ADULTI: 8.000 de euro/sezon
    PISCINA COPII: 7.000 de euro/sezon
    PERSONALIZARE COSTUMATIE SALVAMARI: 2.500 de euro/sezon

    PERSONALIZARE FOISOARE SUPRAVEGHERE: 8.000 de euro/sezon
    PERSONALIZARE BALIZE PLUTITOARE: 300 de euro/buc/sezon

    PACHETELE DE PUBLICITATE IN AQUAMAGIC: intre 20-40.000 de euro/sezon
    TELEGONDOLA: 200.000 de euro/pe sezon (exclusivitate)
    BAZELE NAUTICE: 20-30.000 de euro A TVA/sezon

    NOTA: Preturile nu includ costurile de productie, aplicare si neutralizare, Si nici TVA. Preturile sunt
    orientative (pot varia In functie de pachetele la care se negociaza);

    SURSA: SEAVIEW MEDIA

  • Tarifele verii

    Banii pe care advertiserii trebuie sa-i scoata din buzunar pentru a-si atinge consumatorii estivali, nu sunt deloc putini. Iata cateva tarife pentru personalizarea canalelor neconventionale:

    PISCINA ADULTI: 8.000 de euro/sezon
    PISCINA COPII: 7.000 de euro/sezon
    PERSONALIZARE COSTUMATIE SALVAMARI: 2.500 de euro/sezon

    PERSONALIZARE FOISOARE SUPRAVEGHERE: 8.000 de euro/sezon
    PERSONALIZARE BALIZE PLUTITOARE: 300 de euro/buc/sezon

    PACHETELE DE PUBLICITATE IN AQUAMAGIC: intre 20-40.000 de euro/sezon
    TELEGONDOLA: 200.000 de euro/pe sezon (exclusivitate)
    BAZELE NAUTICE: 20-30.000 de euro A TVA/sezon

    NOTA: Preturile nu includ costurile de productie, aplicare si neutralizare, Si nici TVA. Preturile sunt
    orientative (pot varia In functie de pachetele la care se negociaza);

    SURSA: SEAVIEW MEDIA

  • CE NI SE PREGATESTE

    Scaderea consumului de televiziune schimba traiectoria bugetelor de vara ale advertiserilor de sezon. Pentru a-si tine consumatorii aproape, acestia sunt dispusi sa aloce de la cateva sute de mii de euro (pentru un festival) pana la 1 milion de euro (pentru premii).

    LITORAL: URBB/Tuborg organizeaza Festivalul International Tuborg in Costinesti, sub conceptul „Tuborg. Muzica fara limite.“
    SENZATII TARI: Mountain Dew da startul primului festival de cultura urbana din Romania: sport extrem urban, concerte de muzica hip-hop si rock alternativ, con-
    cursuri de graffiti si alte forme de „street art“, cultura digitala. Iar Anchor Grup/Plaza Romania organizeaza „Summer Extreme Park“ in Bucuresti – un spatiu de divertisment dedicat tuturor bucurestenilor: paintall, extreme skating, concerte de seara.
    CARAVANA: DACIA Groupe Renault/Dacia Logan deruleaza proiectul „Caravana nationala Dacia Logan“, in marile orase ale tarii.
    TRADE MARKETING: Elite Romania deruleaza o serie de activitati de trade marketing.
    PREMII: Coca-Cola Soundwave – 1 milion USD; Traieste din plin o vara fara limite (Tuborg) -700.000 USD ; Prinde valul de premii Pepsi – 78.000 USD.
    LANSARI: Pepsi X – primul produs energy cola; Evervess (brand PepsiCo) – apa tonica; Orangina – bautura racoritoare usor carbonatata si Holsten – bere (branduri Tuborg).

  • CE NI SE PREGATESTE

    Scaderea consumului de televiziune schimba traiectoria bugetelor de vara ale advertiserilor de sezon. Pentru a-si tine consumatorii aproape, acestia sunt dispusi sa aloce de la cateva sute de mii de euro (pentru un festival) pana la 1 milion de euro (pentru premii).

    LITORAL: URBB/Tuborg organizeaza Festivalul International Tuborg in Costinesti, sub conceptul „Tuborg. Muzica fara limite.“
    SENZATII TARI: Mountain Dew da startul primului festival de cultura urbana din Romania: sport extrem urban, concerte de muzica hip-hop si rock alternativ, con-
    cursuri de graffiti si alte forme de „street art“, cultura digitala. Iar Anchor Grup/Plaza Romania organizeaza „Summer Extreme Park“ in Bucuresti – un spatiu de divertisment dedicat tuturor bucurestenilor: paintall, extreme skating, concerte de seara.
    CARAVANA: DACIA Groupe Renault/Dacia Logan deruleaza proiectul „Caravana nationala Dacia Logan“, in marile orase ale tarii.
    TRADE MARKETING: Elite Romania deruleaza o serie de activitati de trade marketing.
    PREMII: Coca-Cola Soundwave – 1 milion USD; Traieste din plin o vara fara limite (Tuborg) -700.000 USD ; Prinde valul de premii Pepsi – 78.000 USD.
    LANSARI: Pepsi X – primul produs energy cola; Evervess (brand PepsiCo) – apa tonica; Orangina – bautura racoritoare usor carbonatata si Holsten – bere (branduri Tuborg).

  • Bate Vantul pe tarabe

    Vantul este cel mai recent titlu pe segmentul publicatiilor de satira din Romania. Piata satiricelor se aglomereaza, prin aparitia unui nou titlu saptamana trecuta (Vantul), relateaza Mediafax.

    Vantul se pozitioneaza ca un saptamanal „de naravuri si inginerii“, fiind o publicatie de investigatii, reportaje sociale si satira politica. Editorii publicatiei sunt un grup de jurnalisti independenti, condusi de Felix Rache (directorul publicatiei) si Julius Constantinescu (redactor-sef).

    Saptamanalul Vantul intra pe segmentul Academiei Catavencu, dar si pe nisa lasata libera de Plai cu boi.  „Spunem ca incercam sa mergem pe nisa Plai cu boi, Academia Catavencu, Aspirina saracului, fiindca Vantul isi propune sa fie o publicatie atat de anchete si investigatii, cat si de reportaj social si de satira, incercand sa sparga multe dintre cliseele de presa“, spune Radu Pirca, secretar general de redactie al revistei. Pirca a mai spus ca echipa redactionala este formata in mare parte din oameni care au lucrat la cele trei publicatii mentionate mai sus.

    Explicand numele publicatiei – care duce cu gandul la controversatul om de afaceri Sorin Ovidiu Vintu – editorii au spus ca revista se cheama asa „tocmai fiindca nu e a lui Sorin Ovidiu Vintu ci, dimpotriva, incearca sa se adreseze milioanelor de pagubiti de pe urma ingineriilor financiare din Romania – dar nu numai lor“. In acelasi timp, spun editorii, revista parodiaza cotidianul Gandul, „asa cum se vede si din forma ei grafica“, au mentionat acestia.

    Segmentul publicatiilor satirice este in prezent net dominat de Academia Catavencu, cu o audienta medie de 432.000 de cititori pe editie, conform ultimului Studiu National de Audienta (SNA).
    Plai cu boi si Aspirina saracului nu sunt incluse in SNA.

  • Bate Vantul pe tarabe

    Vantul este cel mai recent titlu pe segmentul publicatiilor de satira din Romania. Piata satiricelor se aglomereaza, prin aparitia unui nou titlu saptamana trecuta (Vantul), relateaza Mediafax.

    Vantul se pozitioneaza ca un saptamanal „de naravuri si inginerii“, fiind o publicatie de investigatii, reportaje sociale si satira politica. Editorii publicatiei sunt un grup de jurnalisti independenti, condusi de Felix Rache (directorul publicatiei) si Julius Constantinescu (redactor-sef).

    Saptamanalul Vantul intra pe segmentul Academiei Catavencu, dar si pe nisa lasata libera de Plai cu boi.  „Spunem ca incercam sa mergem pe nisa Plai cu boi, Academia Catavencu, Aspirina saracului, fiindca Vantul isi propune sa fie o publicatie atat de anchete si investigatii, cat si de reportaj social si de satira, incercand sa sparga multe dintre cliseele de presa“, spune Radu Pirca, secretar general de redactie al revistei. Pirca a mai spus ca echipa redactionala este formata in mare parte din oameni care au lucrat la cele trei publicatii mentionate mai sus.

    Explicand numele publicatiei – care duce cu gandul la controversatul om de afaceri Sorin Ovidiu Vintu – editorii au spus ca revista se cheama asa „tocmai fiindca nu e a lui Sorin Ovidiu Vintu ci, dimpotriva, incearca sa se adreseze milioanelor de pagubiti de pe urma ingineriilor financiare din Romania – dar nu numai lor“. In acelasi timp, spun editorii, revista parodiaza cotidianul Gandul, „asa cum se vede si din forma ei grafica“, au mentionat acestia.

    Segmentul publicatiilor satirice este in prezent net dominat de Academia Catavencu, cu o audienta medie de 432.000 de cititori pe editie, conform ultimului Studiu National de Audienta (SNA).
    Plai cu boi si Aspirina saracului nu sunt incluse in SNA.