BusinessMagazin

Blog

  • Mai scump, mai rafinat

    Piata hoteliera si industria turismului din Romania cunosc o perioada de diversificare a serviciilor oferite clientilor. Pe de o parte, bucatariile restaurantelor devin mai rafinate, hotelurile luxoase se inmultesc iar salariile personalului din industrie (care nu e neaparat in management) ajung sa rivalizeze cu un salariu de director executiv dintr-o multinationala. Ana Hotels, companie controlata de omul de afaceri George Copos, a anuntat recent o investitie de 2 milioane de euro in extinderea si reamenajarea bucatariei hotelului Crowne Plaza. Decizia a survenit pe fondul cererii mari pe segmentul de food & beverage dar si datorita cresterii solicitarilor venite din partea organizatorilor de evenimente. Restaurantul Heritage, cunoscut deja ca restaurantul bancherilor, pentru ca este fondat si condus de un grup de bancheri, isi va plati bucatarul cu o suma situata undeva peste 8.000 de euro si toti angajatii restaurantului sunt obligati sa vorbeasca cel putin o limba straina.

  • White & Case testeaza piata

    Firme celebre de avocatura din toata lumea si-au manifestat interesul de a intra pe piata romaneasca. Casa americana White & Case negociaza cu casa de avocatura Tuca, Zbarcea si Asociatii posibilitatea unei asocieri pentru a intra pe piata, conform ZF. Piata romaneasca are o rata puternica de crestere, pe fondul intensificarii ritmului cu care se produc tranzactiile mari. In sectorul serviciilor de consultanta juridica de business sunt prezente deja primele doua firme din lume, Clifford Chance si Linklaters, ambele din Marea Britanie. Acestea au intrat pe piata prin asocieri cu firme locale. Clifford Chance, cea mai mare firma de avocatura din lume, s-a asociat cu firma de avocatura Badea, Georgescu & Asociatii, iar Linklaters cu Miculiti, Mihai & Asociatii.Tendinta marilor case de avocatura din lume de a veni pe piata romaneasca a fost amplificata de faptul ca tot mai multe companii de talie internationala activeaza in Romania. Piata avocaturii de afaceri din Romania este estimata pentru anul trecut la circa 100 de milioane de euro. Cea mai mare firma este Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, cu afaceri de 7 milioane de euro anul trecut.

  • Inca doua clinici

    Piata serviciilor medicale inregistreaza una dintre cele mai mari rate de profitabilitate in momentul actual, in conditiile in care investitiile anuale in acest domeniu sunt de ordinul zecilor de milioane de euro.Omul de afaceri Florin Andronescu, fondatorul retailerului de electrocasnice Flanco, isi va orienta investitiile in sectorul serviciilor medicale private, considerate afaceri cu rate mari de crestere. Florin Andronescu are deja un centru medical, Sanador, si mai construieste inca doua clinici private sub aceeasi umbrela, pentru care a pregatit 5 milioane de euro. Majoritatea banilor provin din vanzarea Credisson, compania de consumer finance fondata de Florin Andronescu, catre Cetelem, divizie a BNP Paribas, pentru aproximativ 10 milioane de euro. Fondatorul Flanco se asteapta ca cele doua clinici sa-i aduca o triplare a cifrei de afaceri, de 3 milioane de euro anul trecut, chiar daca nu in perioada imediat urmatoare. Serviciile medicale private, cotate printre cele mai atractive plasamente de investitii, sunt si in atentia fondurilor de investitii precum Gemisa Investments, care a ales sa dezvolte business-uri medicale de nisa, a investitorilor strategici de talia General Electric sau chiar a institutiilor financiare precum Banca Mondiala. Sanador a fost infiintata in 1999 si este condusa de catre Carmen Doris Andronescu, sotia fondatorului Flanco. Florin Andronescu intentioneaza sa listeze Sanador pe Bursa pentru a atrage finantare in vederea construirii unui spital privat. El estimeaza piata serviciilor medicale private la 200-250 de milioane de euro si spune ca este puternic concentrata in zona Capitalei.In primavara anului 2005, Cetelem a achizitionat pentru 47 de milioane de euro pachetul integral al companiei de credite de consum de la fondul de investitii suedez Oresa Ventures si de la Florin Andronescu. Prin contractul incheiat cu Cetelem, Andronescu pastreaza pozitia de presedinte al Credisson pana in mai 2008. In vara lui 2005, acesta spunea ca se gandeste sa investeasca banii incasati pe Credisson in trei businessuri, din care doua sunt in zona serviciilor de intermediere financiara sau retail.

  • Cursa spre profit

    Ford, al doilea mare producator auto din SUA, scoate la vanzare brandul Aston Martin pentru a face fata pierderilor uriase din divizia de automobile de lux. Premier Automotive Group, divizia de automobile de lux a companiei Ford, care cuprinde, pe langa Aston Martin, marcile Jaguar, Volvo si Land Rover, a inregistrat pierderi de 162 de milioane de dolari in al doilea trimestru al lui 2006. Suma reprezinta mai mult de 10% din pierderile totale ale companiei Ford in prima jumatate a anului – 1,4 mld de dolari. Din cauza acestor pierderi, in acelasi efort de restructurare, compania americana va accelera si programul de disponibilizare a 30.000 de angajati si inchiderea a 12 fabrici in SUA.Din vanzarea Aston Martin, care a obtinut profit abia in 2005, dupa aproape 20 de ani de la preluarea Ford din 1987, conducerea vrea sa obtina aproape 2 miliarde de dolari, de patru ori mai mult decat estimau analistii financiari, conform cotidianului britanic Financial Times.Pentru gigantul Ford, Aston Martin are mai mult valoare simbolica. Chiar daca supermasina costa pana la 260.000 de dolari, Aston Martin este doar o parte neinsemnata din Ford. Pentru comparatie, in 2006, Aston Martin va produce 6.000 de masini, iar compania mama, Ford, produce aproape 8 milioane. Bill Ford, presedinte si CEO al Ford, spune ca in cursa pentru micsorarea pierderilor, Aston Martin a devenit prima optiune sau, altfel spus, prima victima, deoarece marca are propria retea de fabrici si de dealeri, dar nu exclude si alte tranzactii cu divizii ale grupului.Jaguar ar putea fi urmatorul nume pe lista vanzarilor din divizia premium a gigantului american din industria auto.Valoare simbolicaModelul Aston Martin are pentru producatorul american Ford mai mult o valoare de simbol. Divizia Aston Martin in cifre inseamna:Pret per model – 260.000 $ Productie – 6.000 de masiniDe 20 ani in portofoliul Ford Primul an pe profit – 2005 Pret de vanzare al diviziei – 2 mld. $

  • Un taxi printre nori

    Avioanele particulare cu un numar redus de locuri pot fi o alternativa ieftina pentru oamenii de afaceri care vor sa evite aglomeratia si orarul fix al curselor comerciale. Problemele cu care se confrunta marii jucatori de pe piata transportului aviatic au determinat companiile mai mici sa caute solutii care le-ar putea aduce profit si o crestere importanta a cotei de piata. Avionul-taxi va iesi pe piata in cursul acestui an si se va numi Eclipse 500. Aparatul, care va avea sase locuri, este produs de compania Eclipse Aviation din Albuquerque, Statele Unite. Lynear Air si Day Jet sunt primele companii care vor folosi Eclipse. Lynear Air a cumparat deja 30 de modele pentru care a platit aproape 50 de milioane de dolari. Un dezavantaj al acestui avion este ca nu este dotat cu baie, “ceea ce ar constitui o problema serioasa”, dupa cum cred unii analisti din piata. Pe de alta parte, costul mai mic (1,5 milioane de dolari) decat al altor avioane asemanatoare (Cessna CJ-1 care costa 4,3 milioane de dolari) si viteza de peste 600 de kilometri/ora la care poate ajunge aeronava ar putea sa-i faca pe viitorii pasageri sa treaca cu vederea aceasta problema de dotare. In plus, pretul unei calatorii cu “taxiul zburator” va atrage multi doritori de confort si rapiditate, in detrimentul avioanelor de tip charter sau al celor private. Cei care vor opta pentru o calatorie cu taxiul zburator vor scoate din buzunar intre 1 si 3 dolari pe mila aviatica, fata de 9 pana la 13 dolari pe mila pentru un zbor charter sau 15 dolari pe mila pentru un zbor cu un avion privat.

  • Momeala cu facilitati

    Ferindu-se sa dea totusi impresia ca ar fi vorba deja de vreo promisiune facuta grupului Ford, premierul Calin Popescu-Tariceanu a anuntat, dupa o intrevedere cu reprezentantii constructorului auto american, ca Guvernul e dispus sa acorde facilitati „conform normelor europene“ investitorului care va cumpara fabrica de automobile de la Craiova.


    Proaspat rascumparata de la grupul sud-coreean Daewoo, contra sumei de 60 de milioane de dolari, fabrica a redesteptat imediat interesul unor companii auto ca Ford, General Motors, Renault-Nissan sau Chery Automobile din China. Presa straina a publicat deja articole centrate mai ales pe interesul grupului Ford fata de fosta proprietate a Daewoo, cu explicatia ca Ford ar vrea sa-si stabileasca la Craiova un al doilea centru de productie pentru estul Europei, pe langa cel detinut in Rusia. Fabrica are o capacitate de productie de 150.000 de autoturisme si 300.000 de motoare pe an.

     

    Ziarul The Times rezuma concurenta intre Ford si General Motors prin situatia cunoscuta a industriei auto occidentale, cu pierderi pentru marii producatori din cauza plafonarii cererii. Ford, de pilda, este asteptat sa incheie anul acesta cu pierderi de aproape 6 miliarde de dolari, in special de pe urma operatiunilor din America de Nord.

     

    Companiile au incercat sa contracareze in ultimii ani pierderea de rentabilitate prin mutarea capacitatilor de productie spre tari cu costuri mai mici, respectiv in estul Europei, in America Latina sau Orientul Mijlociu. Asa a procedat pana acum si Renault-Nissan, care acum, dupa preluarea Automobile Dacia, are la randul sau intentia de a prelua fabrica de la Craiova, cum a confirmat saptamana trecuta directorul general de la Dacia, François Fourmont.

     

    Este de asteptat ca in lunile urmatoare, adica dupa ce Guvernul va finaliza preluarea de la Daewoo a uzinei, speculatiile din presa straina pe marginea viitoarei reprivatizari a societatii din Craiova sa continue, ca si presiunile companiilor interesate de a o cumpara in cele mai avantajoase conditii pentru ele, respectiv cu maximum de facilitati din partea Guvernului.

  • STUDIU DE CAZ

    Radu Georgescu, GECAD: „In general, deciziile de business le iau dupa o cercetare mai aprofundata a pietei in care doresc sa investesc si nu ma bazez doar pe o informatie aparuta in presa“

     

    Marius Persinaru, general manager Xerox Romania Si Republica Moldova: „Informatiile din presa ne-au ajutat foarte mult, mai ales cand am analizat gradul de maturizare a pietei locale si ne-au dat semnalul ca putem aplica si aici strategiile de pe alte piete“

     

    Dan Moraru, BBDO: „Nu cred ca asistam la o aglomerare a segmentului de publicatii foarte bune de business; in continuare titlurile bune pot fi enumerate fara sa depasesti cifra 10. Pe de alta parte cred ca asistam la o imbunatatire a calitatii informatiei, in special la titlurile de top“

     

    Radu Ionescu, Kinecto: „Nu cred ca exista o aglomerare pe presa de afaceri. Dimpotriva, pentru genul de informatii pe care le caut eu – mai mult business – cred ca exista loc in continuare“

     

    Doru Voicu, CEZ Romania: „Cred ca publicatiile cu informatie de calitate se vor selectiona. E o problema de dialectica, valabila in orice domeniu pana la urma: acumularile cantitative duc la salturi calitative“

     

    Cristian Terhes Ardelean, Springfield Consulting: „In domeniul consultantei, a citi presa de business este un lucru esential. Nici nu pot sa-mi imaginez cum am putea sa ne descurcam fara informatiile din presa“

     

    Simona Constantinescu, CEO Ana Hotels: „Cred ca sunt meserii pentru care presa de business e vitala si sunt meserii pentru care te informeaza pur si simplu“

     

    Valentin Negoita, APDETIC: „Citesc presa de business straina, mai ales anglo-saxona, pentru ca ofera analize sectoriale si globale pertinente, credibile. In plus, nu politizeaza prea mult subiectele si nu amesteca PR-ul cu editorialul“

     

    Marius Ghenea, FIT: „Nu sunt multe informatii de presa care m-au facut sa iau decizii de business importante, pentru ca intr-o decizie de business sunt luate in calcul informatii care vor aparea de fapt abia in «presa de maine» sau care nu vor aparea niciodata in presa“

  • Partea a doua: revansa

    Dupa saptamani de deconspirare a colaborarilor cu Securitatea ale unor figuri ale vietii publice de la noi, saptamana trecuta a consemnat si reversul situatiei, in sensul deconspirarii unor necolaborari la fel de interesante.

     

    Primul invingator din lupta cu dosarele a fost senatorul UDMR Gyorgy Frunda, care a reusit sa-si dovedeasca nevinovatia in ciuda celor cinci dosare care-l privesc, doua de retea si trei de urmarire. Explicatiile sale au aratat ca termenul de dosar de retea – care in mod obisnuit ii vizeaza pe informatorii Securitatii – trebuie luat cu prudenta, in sensul ca este posibil ca un astfel de document sa contina exclusiv incercarile nereusite ale Securitatii de a racola un cetatean. Celalalt celebru deconspirat ca necolaborator al fostei Securitati a fost istoricul Andrei Pippidi, nepot al lui Nicolae Iorga si al carui nume a fost vehiculat in contextul dosariadei inca de la inceputul acesteia. Chiar daca voci din presa au sugerat ca urmeaza dezvaluiri importante in privinta lui Pippidi, informatia s-a dovedit eronata.

     

    A ramas insa problema acelor scurgeri de informatii incriminate atat de Gyorgy Frunda, cat si de alti demnitari convocati inaintea lui la CNSAS. Presiunea pusa asupra membrilor Consiliului pentru ca astfel de informatii sensibile sa nu se mai scurga catre presa a condus la solutii care au amintit de absurditatea unor comportamente din epoca Securitatii.

     

    Astfel, una dintre variantele vehiculate in interiorul Colegiului CNSAS, insa deocamdata nesupusa votului, a fost aceea a interceptarii pur si simplu a telefoanelor detinute de membrii Colegiului CNSAS pentru a-i identifica pe aceasta cale pe vectorii responsabili de difuzarea pe sub mana a informatiilor secrete.

  • Mai mare ca PIB-ul

    Dezvoltatorul imobiliar ungar Trigranit Development Rt, care construieste la Cluj un mall  de 140 mil. euro, intentioneaza sa investeasca pana la 2 mld. euro intr-un ansamblu de facilitati turistice de lux situate pe coasta adriatica din Muntenegru. Acestea ar urma sa fie amplasate in Budva Riviera, unde sunt 12,5 km de plaja, si in sudul oraselului Ulcinj, in jurul caruia se gasesc cele mai frumoase plaje din tara. Suma investita depaseste PIB-ul tarii, de 1,6 mld. euro.

     

    Agentia ungara MTI relateaza ca Sandor Demjan, presedintele Trigranit, s-ar fi intalnit cu ministrul turismului din Muntenegru, Predrag Nemezic, in ultima zi a lunii august, insa nu au fost oferite detalii despre discutiile purtate. Daca s-ar realiza, investitia ar permite extinderea sezonului turistic la noua luni pe an. Potrivit lui Nemezic, acest sezon a depasit toate asteptarile, fiind cel mai bun de la dizolvarea fostei Iugoslavii. Numarul turistilor va ajunge in acest an la 900.000, iar veniturile vor depasi probabil 300 de milioane de euro.   

     

    Potrivit Novi List, in Muntenegru sunt in prezent 230 de cladiri cu destinatie turistica clasificate, cu un numar total de 35.000 de paturi. Pe masura ce calitatea serviciilor se va imbunatati, se anticipeaza ca o parte din turistii care prefera acum Croatia vor migra in Muntenegru.

     

    La doar cativa kilometri mai la sud, turistii beneficiaza de cazare si masa mai ieftine. In plus, pentru doritori se organizeaza excursii de 24 de ore in Dubrovnik, perla turismului croat. 

  • LUMEA DUPA BUSINESS MAGAZIN

    Dan Moraru, CEO al BBDO Group, crede ca presa de la noi abordeaza altfel informatia decat cea straina. „In presa straina poti gasi informatii despre ce ar putea sa se intample, pe cand in presa romana sunt de obicei informatii despre ce s-a intamplat deja.“ Perceptia acestei diferente a impins BUSINESS Magazin, pe parcursul celor 100 de numere de la aparitie, sa incerce sa se singularizeze fata de celelalte publicatii economice de la noi tocmai printr-o atentie mai mare data intuitiilor despre viitor, fie ca e vorba de evolutia leului, de stilul de viata catre care se indreapta societatea ori de viitorul afacerilor lansate de intreprinzatori care abia si-au terminat studiile.

     

    O SA FIE BINE: Articolele negative, alarmiste si populiste vand bine – realitate de obicei ignorata de articolele BM, care nu s-au ferit niciodata sa recunoasca rolul benefic al capitalului privat/strain in economia romaneasca, sa pledeze pentru liberalizarea pietelor si pentru interesele intreprinzatorilor. Inclusiv atunci cand a luat in discutie restrictiile administrative impuse de BNR pentru a limita creditul pentru populatie, BUSINESS Magazin a insistat, in articole de analiza ca „Viata pe datorie“ sau „Devoratorii de credite“, ca Romania evolueaza inevitabil spre o societate a creditului si a cardului, unde o masina de spalat schimbata cu alta la fiecare doi ani e printre cele mai clare indicii de crestere economica. Iar toate acestea au loc si trebuie sa aiba loc nu fiindca o permit sau nu guvernantii: aproape toate editorialele BM, dar si cover story-uri precum „Apel catre guvernanti“, publicat in vara anului trecut, cand disputele din coalitie ajunsesera intr-un prim moment critic, au vorbit despre nevoia oamenilor de afaceri de a fi daca nu sustinuti de stat, macar lasati in pace sa duca inainte economia.

     

    MAINE SI POIMAINE: Probabil cea mai vizibila diferentiere a BUSINESS Magazin fata de celelalte publicatii locale de business au facut-o analizele pe tema stilului de viata spre care se indreapta societatea din Romania. Aceste articole au vorbit despre felul cum globalizarea aduce aici pe rand, de la produsele ready-meal pana la self-banking, inovatiile occidentale destinate celui mai dinamic segment al societatii, compus din oameni pentru care ziua de munca se prelungeste noaptea („Romania non-stop – Noctambulii“) si pentru care traiul in viteza n-are alternativa („Fast Forward“). Imaginea viitorului trece prin cunoasterea a ceea ce va aduce aderarea la Uniunea Europeana (cover story-uri ca „Romania in 2010“ sau „Cat veti castiga in 2010“). Iar pentru companii, viitorul inseamna cunoasterea modelului dupa care evolueaza afacerile si pregatirea echipei manageriale de maine sau poimaine („CEO de rezerva“, „Cand si cum se vinde o afacere“).

     

    IT CU CORONITA: Petrolul, otelul sau supermarketurile confisca de obicei atentia presei economice. Fara sa le fi ignorat, BM a rezervat in schimb, in fiecare numar, afacerilor din IT si articolelor despre cultura digitala spatii generoase, printre cele mai generoase pe ansamblul publicatiilor economice romanesti. Pentru prima data la noi, in BUSINESS Magazin au aparut analize despre cum a schimbat e-mail-ul viata managerilor din Romania sau despre efectul pe care expunerea masiva la tehnologie il are asupra  „generatiei multitasking“. Pe partea strict de business, BM a urmarit indeosebi evolutia start-up-urilor romanesti, respectiv tendinta care a facut si va face ca producatorii de soft autohtoni sa ajunga tinte de preluare pentru companii straine (Akela pentru TechTeam, UMT pentru Microsoft, IP Devel pentru Adecco, Interakt pentru Adobe Systems).

     

    PARIUL PE CURS: „Ce-ati zice de un euro de 36.000 de lei?“, suna un titlu de cover story al BM din toamna lui 2004 despre sansele de apreciere a leului pentru primavara urmatoare, in conditiile in care Guvernul construia bugetul pentru 2005 la un curs de peste 42.000 lei/euro. Estimarea din cover story-ul de atunci s-a adeverit, iar asemenea anticipari cu bataie mai lunga au inceput sa apara in BM la data fixa: in fiecare iunie si decembrie, revista publica o sinteza a previziunilor facute de bancheri si dealeri pentru urmatorul semestru in privinta cursului si a politicii monetare a autoritatilor.

     

    ESENTIALUL DIN CULISE: BM a cultivat ideea ca deciziile importante din Romania sau miscarile de pe piata nu pot fi intelese fara „inside story“-uri periodice in lumi inchise pentru ochiul presei sau pur si simplu neexplorate. Articole ca „Batalia pentru averea SIF“, „Culisele Bancii Nationale“, „Cum se vinde un politician“, „Culisele fuziunii HVB-Tiriac“, „Garnizoana call-center“ ori „Fabricantii de bani“ (acesta din urma despre fondurile de investitii) au dezvaluit pentru prima data publicului fapte mai putin discutate ori complet necunoscute din zonele de business ori de putere la care s-au referit. Pentru prima oara la noi, BM a incercat sa exploreze si psihologia romanului bogat, aproximand impreuna cu cativa oameni de afaceri de la noi momentul cand acumularea de avutie incepe sa schimbe decisiv modul de gandire si raportarea personala la viitor.

     

    ECONOMIA TINERILOR: Toate publicatiile de afaceri de la noi au ori sunt pe cale sa lanseze topuri anuale care sa ierarhizeze dupa diverse criterii evenimentele si personalitatile din lumea de business ori cu relevanta pentru ea: cei mai puternici 66 de romani, cei mai bogati 300, cei mai mari jucatori din economie, cele mai puternice 100 de femei. BUSINESS Magazin a preferat nu un top, ci un catalog cu 100 de manageri cu varsta de pana la 40 de ani, din multinationale, mari companii romanesti, dar si firme mai mici, ca sa compuna o viziune mai realista asupra viitorului economiei. Iar aceasta viziune va fi actualizata la editiile viitoare ale catalogului, ca si in articolele de peste an unde eroii acestor cataloage figureaza cu faptele lor de business. Multe dintre acestea din urma au urmarit sa-i aduca in prim-plan pe cei mai tineri milionari romani in dolari – fondatorii afacerilor din IT preluate de companii straine, oameni cu o viziune deja foarte bine articulata asupra viitorului economiei romanesti.

     

    A CUI E LUMEA: Specificul BM nu poate fi definit fara a vorbi despre un interes mai accentuat al revistei, in raport cu alte publicatii economice, pentru evenimentele si tendintele din business-ul international ori din politica mondiala. In ciuda perceptiei ca publicul de la noi e prin definitie mai putin preocupat de ceea ce se intampla dincolo de granita atata vreme cat nu-l priveste direct, BUSINESS Magazin nu s-a ferit sa aleaga drept cover story-uri articole cu subiecte straine, cu ocazia alegerilor prezidentiale din SUA din toamna lui 2004, sau a revoltelor de strada din Franta de vara trecuta. Parteneriatul cu The New York Times, in virtutea caruia in BM apar articole de business international, a urmarit sa consolideze zona de articole pe teme externe, inclusiv prin comentariile semnate de Umberto Eco si Thomas Friedman.