BusinessMagazin

Blog

  • Un mecanism ascuns al creierului ar putea încetini evoluţia bolii Alzheimer

    Cercetători din Suedia şi Japonia au identificat un mecanism ascuns al creierului care contribuie la eliminarea plăcilor asociate bolii Alzheimer, scrie IDR.

    Descoperirea oferă noi indicii despre modul în care sistemele naturale de „curăţare” ale creierului ar putea fi reactivate pentru a încetini declinul cognitiv.

    Oamenii de ştiinţă au constatat că doi receptori cerebrali specifici joacă un rol esenţial în eliminarea beta-amiloidului, proteina toxică implicată în Alzheimer.

    Prin activarea acestor receptori la şoareci, cercetătorii au stimulat o enzimă naturală care descompune plăcile şi au observat îmbunătăţiri ale memoriei, fără efecte adverse majore.

    Rezultatele sugerează o posibilă alternativă mai simplă şi mai accesibilă la terapiile actuale bazate pe anticorpi.

    O enzimă-cheie a cărei eficienţă scade în timp

    Boala Alzheimer este determinată, parţial, de acumularea plăcilor de beta-amiloid, care perturbă comunicarea dintre celulele nervoase.

    Principala enzimă responsabilă de degradarea beta-amiloidului este neprilizina, însă activitatea acesteia scade semnificativ odată cu înaintarea în vârstă.

    Pe măsură ce nivelurile de neprilizină se reduc, creierul devine mai vulnerabil în faţa acumulării proteinelor toxice.

    Cercetătorii s-au concentrat asupra semnalizării somatostatinei, un sistem cunoscut pentru influenţa sa asupra neprilizinei, pentru a identifica receptorii implicaţi exact.

    SST1 şi SST4 funcţionează ca un comutator dublu de control

    Folosind şoareci modificaţi genetic, oamenii de ştiinţă au descoperit că doi receptori, denumiţi SST1 şi SST4, acţionează împreună pentru reglarea neprilizinei.

    Atunci când ambii receptori au fost eliminaţi, nivelurile de neprilizină au scăzut drastic în hipocamp, o regiune esenţială pentru memorie.

    Această scădere a dus la acumularea accentuată de beta-amiloid şi la deficite de memorie vizibile la animale.

    Şoarecii cărora le lipsea doar unul dintre receptori nu au prezentat aceste efecte, ceea ce subliniază importanţa acţiunii lor combinate.

    Tratamentul medicamentos arată rezultate promiţătoare la şoareci

    Echipa a testat un compus care stimulează ambii receptori într-un model preclinic de boală Alzheimer.

    După câteva luni de tratament, nivelurile de neprilizină au crescut, iar plăcile amiloide s-au redus semnificativ.

    De asemenea, şoarecii trataţi au prezentat semne de îmbunătăţire a memoriei şi reducere a anxietăţii, simptome frecvente în modelele de Alzheimer.

    Important este că substanţa a ajuns eficient la nivelul creierului şi nu a produs toxicitate detectabilă.

    Spre terapii Alzheimer mai simple şi mai accesibile

    Tratamentele actuale pentru Alzheimer se bazează în mare parte pe anticorpi, care sunt costisitori şi dificil de administrat.

    Cercetătorii consideră că ţintirea acestor receptori ar putea duce la dezvoltarea unor tratamente sub formă de pastile, mai uşor de produs şi utilizat.

    Deoarece SST1 şi SST4 fac parte dintr-o familie de receptori bine studiată în farmacologie, ei reprezintă o ţintă atractivă pentru cercetări viitoare.

  • Continentele Pământului pierd apă dulce într-un ritm alarmant

    Continentele Pământului pierd apă dulce într-un ritm fără precedent, potrivit unui nou raport publicat de Banca Mondială pe 4 noiembrie, bazat pe 22 de ani de date colectate de misiunea GRACE a NASA.

    Conform concluziilor, în fiecare secundă, continentele pierd un volum de apă dulce echivalent cu patru bazine olimpice, un fenomen care ameninţă securitatea alimentară, ecosistemele şi stabilitatea economică globală, scrie Science Alert.

    Raportul Băncii Mondiale analizează modificările gravitaţionale ale Pământului cauzate de deplasarea apei, completate cu date economice şi de utilizare a terenurilor din ultimele două decenii.

    Cercetătorii au constatat că pierderea anuală medie de apă dulce de pe continente reprezintă aproximativ 3% din „venitul” net global din precipitaţii. În regiunile aride şi semi-aride, pierderile ajung însă la 10%, afectând sever zone precum Asia de Sud.

    Zonele în care agricultura este principalul sector economic, precum Africa Subsahariană şi Asia de Sud, sunt printre cele mai expuse. Conform raportului, şocurile de secetă reduc anual între 600.000 şi 900.000 de locuri de muncă doar în Africa Subsahariană, afectând în special fermierii fără pământ şi alte grupuri vulnerabile. Efectele se propagă şi la nivel global, deoarece multe ţări depind de importurile alimentare din regiunile aflate în proces de aridizare.

    Uscarea continentală creşte frecvenţa şi severitatea incendiilor de vegetaţie, mai ales în zonele cu biodiversitate ridicată. Cel puţin 17 dintre cele 36 de regiuni globale de biodiversitate, inclusiv Madagascar, părţi din Asia de Sud-Est şi Brazilia, prezintă o scădere constantă a disponibilităţii apei dulci şi un risc crescut de incendii.

    Principala cauză a acestui fenomen este extracţia excesivă a apelor subterane, un sector slab reglementat la nivel global. Pe fondul schimbărilor climatice, pe măsură ce solurile se usucă şi gheţarii se retrag, presiunea asupra apelor subterane este în continuă creştere.

    Raportul arată că agricultura este responsabilă pentru 98% din amprenta globală a apei. Îmbunătăţirea eficienţei utilizării apei pentru 35 de culturi-cheie, precum grâul şi orezul, ar putea economisi suficientă apă pentru a acoperi nevoile anuale a 118 milioane de persoane. Soluţiile includ tehnologii de irigaţie inteligente, utilizarea inteligenţei artificiale, relocarea culturilor şi politici mai stricte privind extracţia apelor subterane.

     

  • Criza globală a memoriilor provocată de cursa AI ameninţă pieţele de smartphone-uri şi PC-uri: preţurile ar putea creşte cu până la 8%, iar livrările să scadă cu aproape 9% în 2026

    Industria globală de semiconductori se confruntă cu o criză fără precedent pe segmentul memoriilor, cu efecte care ar putea persista până în 2027 şi care ameninţă să contracte pieţele de smartphone-uri şi PC-uri, avertizează firma de cercetare IDC într-un raport publicat la finalul lui 2025.

    Preţurile memoriilor DRAM au crescut semnificativ în ultimele luni, pe fondul unui dezechilibru structural între cerere şi ofertă. Spre deosebire de crizele ciclice anterioare, actuala situaţie reflectă o realocare strategică a capacităţii globale de producţie: marii producători – Samsung Electronics, SK Hynix şi Micron Technology – şi-au redirecţionat investiţiile de la memoriile pentru electronice de consum către componente cu marje mai mari destinate centrelor de date AI, precum HBM (High Bandwidth Memory) şi DDR5 de mare capacitate.

    „Fiecare wafer (discul subţire de siliciu din care se decupează cipurile) alocat unui stack HBM pentru un GPU Nvidia este un wafer refuzat modulului LPDDR5X dintr-un smartphone de gamă medie sau SSD-ului unui laptop de consum”, notează analiştii IDC.

    Cererea venită de la hyperscaleri precum Microsoft, Google, Meta şi Amazon pentru infrastructura AI absoarbe o proporţie disproporţionată din capacitatea globală, lăsând mai puţină memorie disponibilă pentru dispozitivele de consum.

    IDC estimează că oferta de DRAM va creşte cu doar 16% în 2026, iar cea de NAND cu 17% – ambele sub mediile istorice.

    Piaţa globală de smartphone-uri, în special producătorii Android, se confruntă cu o ameninţare serioasă. Tendinţa ultimului deceniu de a democratiza specificaţiile – aducând funcţii de vârf la dispozitive accesibile – riscă să se inverseze.

    Memoria reprezintă 15-20% din costul total al componentelor pentru un telefon de gamă medie şi 10-15% pentru un flagship. Pe măsură ce preţurile cresc, producătorii vor fi nevoiţi să majoreze preţurile de vânzare, să reducă specificaţiile sau ambele.

    Impactul este asimetric. Producătorii focusaţi pe segmentul low-end – TCL, Transsion, Realme, Xiaomi, Lenovo, Oppo, Vivo, Honor şi Huawei – vor fi cei mai afectaţi, având marje subţiri şi puţine opţiuni în afara transferării costurilor către consumatori.

    Apple şi Samsung sunt mai bine poziţionate, dispunând de rezerve financiare şi contracte de aprovizionare pe 12-24 de luni. Cu toate acestea, modelele flagship din 2026 ar putea rămâne la 12GB RAM în loc să avanseze la 16GB.

    În scenariul moderat, piaţa de smartphone-uri ar putea scădea cu 2,9% în 2026, iar în cel pesimist cu 5,2%. Preţurile medii de vânzare ar creşte cu 3-5% în varianta moderată şi cu 6-8% în cea pesimistă.
    Pentru piaţa de PC-uri, criza memoriilor coincide cu sfârşitul suportului pentru Windows 10 şi cu push-ul de marketing pentru PC-urile cu inteligenţă artificială – o combinaţie pe care IDC o descrie drept „furtună perfectă”.
    Lenovo, Dell, HP, Acer şi ASUS au avertizat clienţii că pregătesc creşteri de preţuri de 15-20% şi renegocieri de contracte pentru a doua jumătate a anului 2026.

    PC-urile AI, definite de IDC ca dispozitive cu procesor NPU, sunt deosebit de vulnerabile: specificaţiile Microsoft Copilot+ cer minim 16GB RAM, iar multe sisteme high-end migrează spre 32GB sau mai mult. Tocmai când industria are nevoie de mai multă memorie, aceasta a devenit prohibitiv de scumpă.

    În scenariul moderat, piaţa de PC-uri ar putea scădea cu 4,9% în 2026, comparativ cu declinul de 2,4% estimat în prognoza din noiembrie. În scenariul pesimist, contracţia ar putea ajunge la 8,9%.
    Preţurile medii ar creşte cu 4-6% în varianta moderată şi cu 6-8% în cea pesimistă.

    Producătorii mari, cu volume de livrări mai ridicate, vor fi mai bine poziţionaţi să navigheze constrângerile de aprovizionare şi ar putea câştiga cotă de piaţă de la brandurile regionale mai mici. Segmentul white box şi sistemele DIY – populare printre gameri – vor fi cel mai afectat.

    „Ceea ce a început ca un boom al infrastructurii AI s-a propagat în întreaga industrie, tensionând aprovizionarea cu memorii, inflând preţurile şi restructurând strategiile de produs”, concluzionează IDC.

  • Masa de Revelion a românilor nu se schimbă, chiar şi cu inflaţia la 9,5%: salata de boeuf, testul suprem al gospodinelor, şi peştele, consumat pentru un an mai bun, deschid 2026

    După ce preţurile alimentelor şi taxele au crescut în 2025, românii nu renunţă la tradiţie pentru masa de Revelion. Deşi plătesc cu aproape 10% mai mult faţă de anul trecut pentru ingrediente şi produse alimentare, salata de boeuf şi peştele rămân nelipsite din prima zi a anului 2026. Numai preţul peştelui, de exemplu, a urcat cu 7% faţă de anul trecut, dar gospodinele consideră că este o investiţie care merită pentru un an mai bun.

    „Salata de boeuf este o tradiţie care rezistă, pentru că este foarte gustoasă şi până la urmă nici nu costă mult. Oricine îşi permite câteva legume şi orice fel de carne sau chiar parizer. Unde mai pui că este apreciată de multe ori şi de copii. Salata de boeuf ornată cu maioneză şi câteva murături înseamnă sărbătoare şi acasă”, spune Emilia Micu, creator de conţinut alimentar, aflată în spatele paginii de Instagram Emilia Găteşte.

    În această iarnă, legumele sunt uşor mai ieftine faţă de anul trecut, cu 1,7%, arată datele Institutului Naţional de Statistică. În schimb, uleiul pentru maioneză s-a scumpit cu aproape 9%, carnea cu 6,6%, iar ouăle cu 6%. Per total, costul ingredientelor rămâne încă accesibil, astfel că tradiţia nu este abandonată.

    Însă, chiar şi aşa, salata de boeuf de Revelion împarte România în două: cu sau fără mazăre? Emilia Micu explică că reţeta originală se face fără mazăre, dar românii o preferă cu mazăre, pentru că este uşor de găsit la conservă, are gust bun şi adăugă un plus de savoare preparatului.

    De pe masa dintre ani nu lipseşte nici peştele, chiar dacă românii preferă în general carnea de porc. „Încă de când eram mică auzeam acasă că de la masa de Revelion nu trebuie să lipsească peştele. Ce nu face românul pentru un an mai bun? Mănâncă şi peşte”, menţionează Emilia Micu.

    Peştele s-a scumpit cu 7,4% faţă de luna decembrie a anului trecut, dar Emilia Micu precizează că şi dacă cresc preţurile, scăd cantităţile de pe mese, dar românii nu renunţă la preparatele preferate. „În plus, suntem norocoşi, avem porc de la ţară.” Mai mult, carnea de porc a avut cea mai mică creştere a preţului comparativ cu celelalte tipuri de carne. Într-un an, valoarea ei s-a apreciat cu 4,3%. În schimb, carnea de pasăre e mai scumpă cu aproape 9%, iar cea de vită cu 11%, conform datelor INS.

    Altfel, cu sau fără tradiţii, şi cu buzunarele mai goale, Emilia Micu, specialist în bucătărie, consideră că pe masa de Revelion a fiecărui român nu ar trebui să lipsească preparatele preferate, care aduc bucurie, indiferent dacă alţii le au sau nu. În schimb, Emilia Micu consideră că, în locul băuturilor alcoolice în cantităţi mari, este mai bine să fie cumpătare. Şampanie la miezul nopţii şi un pahar din băutura preferată sunt suficiente.

    „Echilibru este cheia chiar şi în noaptea de Revelion. Românii mănâncă mult, le place de multe ori să exagereze, gătesc până sunt rupţi de oboseală, iar apoi umplu stomacul. Dacă nu este masa plină cu de toate, este ruşine. Eu cred că e important echilibru în toate şi doar un pic mai mult din ce ne place cel mai mult”, a mai spus aceasta.

     

  • Tesla cade de pe podium. Producătorii auto chinezi au ajuns la o cotă record de 12,8% din piaţa europeană a vehiculelor electrice în luna noiembrie. Tarifele vamale nu i-au oprit pe chinezi să livreze, mai mult, aceştia au absorbit aproape toate costurile adiţionale

    Producătorii auto chinezi au ajuns la o cotă record de 12,8% din piaţa europeană a vehiculelor electrice în luna noiembrie, consolidând câştigurile obţinute pe parcursul acestui an, în pofida tarifelor vamale impuse de Uniunea Europeană, arată datele publicate de firma de cercetare Dataforce.

    Creşterea este vizibilă şi în segmentul autoturismelor hibride, unde mărcile chineze şi-au reluat avansul, depăşind 13% din piaţă la nivelul Uniunii Europene, al statelor EFTA şi al Regatului Unit. Evoluţia confirmă ofensiva tot mai agresivă a constructorilor din China pe piaţa auto europeană.

    Expansiunea este condusă de grupuri consacrate precum BYD şi SAIC Motor, dar şi de jucători mai noi, precum Chery Automobile şi Zhejiang Leapmotor Technology, care şi-au intensificat eforturile de penetrare a pieţei europene în 2025. Supracapacitatea de producţie din China a alimentat puternic exporturile, producătorii căutând o alternativă la războaiele de preţ din piaţa internă.

    În pofida taxelor suplimentare introduse de UE la finalul anului 2024 pentru vehiculele electrice fabricate în China, constructorii chinezi au absorbit, în mare parte, costurile adiţionale. În paralel, aceştia s-au orientat spre segmente neafectate de noile tarife, precum modelele hibride, şi spre pieţe din afara UE, în special Marea Britanie.

    Date separate furnizate de Jato Dynamics arată că, până în luna octombrie, vânzările europene de vehicule electrice ale Leapmotor au crescut cu peste 4.000%, evoluţie susţinută de parteneriatul strategic cu grupul Stellantis, proprietarul mărcilor Peugeot, Fiat şi Opel.

    De asemenea, marca Omoda a grupului Chery a înregistrat o creştere de aproximativ 1.100% a vânzărilor de vehicule electrice în aceeaşi perioadă.

    Pe fondul avansului rapid al modelelor electrificate chinezeşti, constructorii europeni încearcă să ţină pasul, în timp ce fac presiuni asupra autorităţilor pentru relaxarea calendarului de eliminare a vehiculelor cu motoare termice.

    În acest context, oficialii UE au propus renunţarea la planul de interzicere a vânzărilor de maşini noi cu motoare cu combustie internă începând din 2035, într-o nouă încercare de a proteja una dintre cele mai importante industrii ale continentului de efectele unei tranziţii energetice considerate prea abrupte.

  • Un cunoscut retailer din România îşi închide toate cele 17 magazine în prag de sărbători. Compania a anunţat lichidări de stoc şi urmează să finalizeze procesul de închidere până pe 31 decembrie, fără un anunţ oficial

    English Home ar urma să îşi închidă toate magazinele din România, potrivit informaţiilor obţinute din piaţă de BUSINESS Magazin şi confirmate de angajaţi din reţea, care indică lichidări de stoc accelerate în mai multe locaţii din Bucureşti şi din ţară.

    Potrivit surselor citate, magazinele English Home au început reduceri semnificative, specifice proceselor de lichidare totală, iar personalul din unităţi le-ar fi transmis clienţilor că retailerul se pregăteşte să iasă complet de pe piaţa locală, din cauza costurilor de operare. Până la acest moment, compania nu a publicat un anunţ oficial privind retragerea din România.

    English Home este un brand internaţional de decoraţiuni şi articole pentru casă, fondat în Turcia, prezent în România printr-o reţea de magazine operate în centre comerciale mari. Potrivit informaţiilor de pe site-ul retailerului, numărul magazinelor existente în România ar fi ajuns la 17.  În ultimii ani, sectorul de home & deco a fost puternic afectat de scăderea consumului discreţionar, de creşterea chiriilor în malluri şi de presiunea costurilor logistice.

    Conform celor mai recente date publice disponibile pe mfinante.ro, compania care operează reţeaua English Home în România a raportat o cifră de afaceri de 75,1 mil. lei, venituri totale de 76 mil. lei şi cheltuieli totale de 87,2 mil. lei în 2023, încheind anul cu o pierdere de 11,2 mil. lei, în condiţiile unui număr mediu de 165 angajaţi.

    Potrivit angajaţilor cu care BUSINESS Magazin a discutat, ei ar fi fost anunţaţi printr-un e-mail în legătură cu decizia de închidere a magazinelor şi ar urma să primească un salariu compensatoriu, calculat în funcţie de numărul de ore lucrate (acesta fiind diferit pentru diverse categorii de angajaţi). 

    BUSINESS Magazin a transmis o solicitare companiei pentru motivarea deciziei şi aşteptăm în acest moment un răspuns. Încercând să contactăm telefonic compania, nu am primit niciun răspuns la toate numerele de telefon alocate în Google magazinelor English Home din ţară. 

     

     

     

  • (P) La ce să fii atent atunci când proiectezi o casă? Descoperă sfaturi utile

    Să proiectezi o casă nu este doar un exerciţiu tehnic. Este, de fapt, o declaraţie de intenţie care descrie modul cum trăieşti, ce apreciezi şi cum înţelegi relaţia cu mediul. O locuinţă bine gândită te îmbrăţişează, te protejează şi îţi susţine viaţa în mod inteligent, durabil şi estetic. Hai să discutăm despre câteva direcţii care ar trebui urmărite într-un proiect de casă contemporană, cu accent pe soluţii eficiente, de calitate şi, foarte important, sustenabile.

    Orientarea casei: eficienţă energetică cu design natural

    Primul lucru pe care îl urmăresc, atunci când îmi pun pe masă schiţele unei case, este orientarea. Aşezarea casei în raport cu punctele cardinale nu este o simplă formalitate, este cheia unei locuinţe care respiră corect, consumă mai puţin şi oferă confort în orice anotimp. Sudul devine, astfel, partenerul tău natural: aici poziţionez de regulă zonele de zi, vitratele generoase şi spaţiile care se bucură de soare în mod pasiv, în special iarna, când lumina înseamnă nu doar estetică, ci şi căldură.

    Nordul, în schimb, e perfect pentru spaţiile tehnice, depozitări sau garaj: locuri care nu au nevoie de aport solar direct. O astfel de distribuţie nu doar că optimizează consumul energetic, dar contribuie la un ambient interior stabil, natural, fără intervenţii artificiale costisitoare. Orientarea corectă este, de fapt, un prim pas către o casă care îşi gestionează inteligent resursele.

    Dimensiunea garajului: mai mult decât o parcare

    Garajul este, în proiectarea contemporană, o extensie a casei, nu doar o anexă destinată parcării. De multe ori, garajul este conectat direct cu zona de acces, uneori şi cu bucătăria, devenind un spaţiu fluid, uşor de utilizat. Însă dimensionarea sa corectă e esenţială. Nu vorbim doar despre spaţiu pentru maşină, ci despre loc pentru depozitare eficientă, biciclete, unelte, poate chiar o zonă de hobby. O astfel de viziune cere gândire pe termen lung, anticiparea nevoilor viitoare, nu doar cele de azi.

    În acest punct ar trebui să te gândeşti la elementele structurale importante: uşile de garaj. Ele trebuie alese nu doar în funcţie de stilul arhitectural, ci şi pentru caracteristicile lor tehnice. O uşă de garaj bine izolată, rezistentă la intemperii şi cu proprietăţi antiefracţie contribuie la eficienţa termică generală a casei, dar şi la siguranţa locuinţei. Designul acesteia trebuie să completeze arhitectura, nu să o contrazică. Iar calitatea construcţiei şi a mecanismului de acţionare face diferenţa între un confort autentic şi o sursă constantă de frustrare.

    Tipul uşii de garaj: funcţionalitate şi estetică în echilibru

    Când alegi un tip de uşă pentru garaj, ar trebui să priveşti dincolo de funcţie. Aceasta ar trebui să devină parte integrantă din povestea casei. În ultimii ani, modelele de uşi de garaj secţionale au devenit un standard elegant şi eficient. De ce? Pentru că se deschid vertical şi economisesc spaţiu, oferind în acelaşi timp o izolaţie superioară, comparativ cu alte soluţii. Sunt ideale pentru garajele integrate în volumul casei, pentru că menţin linia curată a faţadei şi permit personalizări, texturi, culori, finisaje, care se integrează perfect în imaginea de ansamblu.

    Mai mult, multe dintre aceste uşi vin cu sisteme smart de control, care pot fi operate de pe telefon, integrate în sistemele de automatizare ale locuinţei. Siguranţa este şi ea un aspect vital, de aceea sunt preferate materialele rezistente la foc, sistemele anti-închidere accidentală sau protecţia împotriva efracţiei care transformă o simplă uşă de garaj într-un element de securitate de top. Iar când toate acestea se combină cu un design rafinat, ai parte nu doar de o soluţie funcţională, ci de o piesă arhitecturală în sine.

    O locuinţă durabilă înseamnă alegeri inteligente

    Sustenabilitatea începe cu fiecare decizie din proiect. De la modul în care casa e orientată pe teren, până la ce tip de tâmplărie alegi, ce finisaje preferi şi cât de mult investeşti în izolaţii, fiecare detaliu contează. O casă durabilă nu este neapărat mai scumpă: este, însă, o investiţie pe termen lung în confort, în consum redus de energie şi în mentenanţă minimă.

    Materialele alese sunt foarte importante pentru eficienţă energetică, durabilitate, siguranţă şi sustenabilitate, fiind preferate cele cu amprentă de carbon redusă şi cu o viaţă lungă. Izolaţiile eficiente, ventilaţia corect gândită şi închiderile etanşe reduc pierderile de căldură, în timp ce sistemele de automatizare te ajută să controlezi totul, de la temperatură la consumul de apă sau lumină.

    În acest context, până şi alegerea unei uşi de garaj contribuie la acest echilibru. O uşă prost izolată poate deveni un punct de pierdere majoră. În schimb, una bine realizată, cu straturi multiple, cu închidere etanşă şi structură rezistentă, completează perfect viziunea unei locuinţe inteligente.

     

  • Xi Jinping: Reunificarea Taiwanului este inevitabilă după exerciţiile militare ale Chinei

    Preşedintele Chinei, Xi Jinping, a reafirmat în mesajul său de Anul Nou 2026 obiectivul strategic al Beijingului privind Taiwanul, declarând că „reunificarea patriei” este inevitabilă şi „de neoprit”.

    Declaraţia liderului chinez vine la scurt timp după anunţul oficial privind finalizarea unor ample exerciţii militare desfăşurate de China în jurul insulei Taiwan.

    În discursul adresat naţiunii, transmis de agenţia oficială de presă Xinhua, Xi Jinping a subliniat că reunificarea Chinei reprezintă „un trend al vremurilor” şi o evoluţie istorică ce nu poate fi oprită. Mesajul de Anul Nou a avut un ton ferm în privinţa Taiwanului, dar a inclus şi referiri la deschiderea Chinei către cooperare internaţională şi promovarea păcii globale.

    „Reunificarea patriei noastre este de neoprit”, a declarat Xi Jinping, consolidând poziţia oficială a Beijingului faţă de insula guvernată separat, pe care China o consideră parte integrantă a teritoriului său.

    Cu doar câteva ore înainte de discursul lui Xi Jinping, autorităţile chineze au anunţat încheierea „cu succes” a exerciţiilor militare desfăşurate în jurul Taiwanului. Potrivit Comandamentului Teatrului de Operaţiuni Estic al Armatei Populare de Eliberare, manevrele au inclus exerciţii cu foc real, simulări de blocadă a unor porturi strategice şi atacuri asupra unor ţinte maritime.

    Comandantul Li Xi a declarat că exerciţiile, denumite „Misiunea de Justiţie 2025”, au avut ca scop testarea capacităţii de reacţie a forţelor armate şi transmiterea unui mesaj clar împotriva oricăror tentative de independenţă ale Taiwanului, precum şi împotriva interferenţelor externe.

    În acelaşi mesaj, preşedintele chinez a afirmat că Beijingul este dispus să colaboreze cu toate statele pentru a sprijini pacea şi dezvoltarea mondială. Xi Jinping a susţinut că, în ultimul an, China a continuat să se deschidă către lume şi să joace un rol constructiv pe scena internaţională.

    „China se află întotdeauna de partea dreaptă a istoriei”, a subliniat liderul de la Beijing, încercând să echilibreze mesajul ferm privind Taiwanul cu unul de cooperare globală.

     

     

  • Povestea cârnaţilor din topor de la Vâlcea şi cum a ajuns România la 15 produse tradiţionale recunoscute în Uniunea Europeană

    Reţeta de cârnaţi făcuţi din topor, transmisă de la bunici la părinţi şi mai departe la copii, din Oltenia de sub munte, în Mihăeşti, judeţul Vâlcea, a primit recunoaşterea europeană după doi ani de eforturi şi a devenit al cincisprezecelea produs românesc cu indicaţie geografică protejată începând cu luna noiembrie 2025. Reţeta are o istorie de aproape un secol. 

    „Reţeta este de la bunici şi de la părinţi, din zona noastră, a Olteniei de sub munte, iar eu de când eram copil şi ulterior adolescent am participat la acest proces. Se întâmpla de obicei în apropierea sărbătorilor de Crăciun. Cârnaţii se făceau exact cum avem şi noi reţeta acum, din carne de porc de lucru, adică carnea rezultată din fasonarea bucăţilor de carne, fie ele pulpă, spată, cotlet, ceafă sau diafragmă. Procentul de carne şi grăsime este de 80% carne şi 20% grăsime”, spune Aurel Simion, administratorul companiei Avi-Giis, care a făcut demersurile pentru a atesta produsul la nivelul UE. El a fost prezent la emisiunea ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvaniei şi Penny.

    Compania îi produce de peste 15 ani. Pe vremuri, carnea se toca de bunicii şi străbunicii săi cu toporul sau barda. Această metodă nu doar taie, ci şi rupe şi presează carnea, ceea ce sparge proteinele şi eliberează enzimele, iar procesul de frăgezire se accentuează. Carnea se amestecă apoi cu condimente. În zona Vâlcei se foloseşte, în general, usturoi, cimbru, piper şi sare de la Salina Ocnele Mari, cu care generaţii întregi au crescut.

    „Îmi povesteau bunicii mei că făceau, la un moment dat, şi comerţ cu sare de la Ocnele Mari, între zona submontană a Vâlcii şi zona de câmpie din judeţele Olt, Dolj şi Teleorman. Sarea este un ingredient principal, sarea de la Ocnele Mari, folosită pentru proprietăţile ei specifice zonei noastre şi se folosea în cârnaţi pentru păstrare, maturare. Carnea se matura şi se păstra, se malaxa, să zic, cu mâinile, câteva zile bune. Apoi se umpleau cârnaţii tot în intestin de porc şi se puneau la zvântat. Noi, în zonă, îi puneam deasupra sobei sau a plitei, în aşa fel încât cârnatul se usca la suprafaţă. Şi apoi cârnaţii puşi pe coşul sobei, îi afumau pe celulă, pe lemn de fag, un proces care durează circa şase ore, la 80 de grade, în aşa fel încât ei se şi usucă, se încreţesc şi îşi păstrează foarte bine suculenţa şi aromele condimentelor”, a explicat Aurel Simion.

    Compania a adaptat reţeta tradiţională la prezent, respectând toate normele de igienă şi salubritate, pentru că un produs înregistrat la nivel european este supus controlului şi poate fi verificat inclusiv de organismul de certificare. Acesta este al 15-lea produs românesc recunoscut la nivelul UE. Cârnaţii din Topor din Vâlcea sunt rezultatul unui proces de recunoaştere europeană care a durat doi ani.

    „Până acum era un produs înregistrat la Ministerul Agriculturii, prin Ordinul 724, ca produs tradiţional atestat. Acum am depăşit această barieră şi am trecut într-o altă clasă, cea a produselor recunoscute de Uniunea Europeană, ceea ce reprezintă o mândrie pentru noi. Este, până la urmă, o încununare a muncii, dar şi o protecţie a denumirii, şi, în primul rând, a reţetei, pentru că se face într-o anumită arie geografică”, a menţionat Aurel Simion.

    Antreprenorul spune că, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, este important ca România să îşi promoveze produsele tradiţionale pe piaţa europeană. Din judeţul Vâlcea, Cârnaţii din topor sunt singurul produs românesc recunoscut la nivel european. La Ministerul Agriculturii, mai sunt în analiză 12 produse.

    Astfel, România face paşi solizi în atestarea produselor, atât la nivel naţional, cât şi european. Ţara, din punctul de vedere al lui Aurel Simion, are un bazin gastronomic bogat, format din produse tradiţionale româneşti. Conform Ordinului 724, România are înregistrate aproximativ 800-810 produse, cu un patrimoniu vast din care se pot selecta produse pentru a fi propuse Comisiei Europene spre recunoaştere.

    „Eu am încredere în reţetele româneşti, în gastronomia românească. Sunt bune şi cele italiene, fără discuţie, şi cele franţuzeşti sunt bune, dar cele mai bune sunt tot ale noastre, ale românilor, pentru că noi am crescut cu ele. Până la urmă sunt dovedite în timp, am crescut cu ele şi suntem sănătoşi. Deci încurajez producătorul român să atesteze produsele european. Din păcate, un agent economic care are produse înregistrate la ora actuală doar cheltuie şi nu are niciun beneficiu, pentru că s-au şters toate facilităţile care erau: TVA-ul era mult mai mic, de 5%, comparativ cu 9%, cât este la alimente”, a spus el.

    Avi Giis are produse precum caltaboşul oltenesc, toba oltenească, jumările de porc şi cârnaţii cu usturoi, muşchiul perpelit. Ele se vând în reţelele de vânzare naţionale şi în Italia, Olanda, Luxemburg, Anglia şi Spania. „Produsele noastre se găsesc şi în două hipermarketuri, în băcănii şi magazine tradiţionale din Bucureşti, din Vâlcea, din Craiova, din Constanţa, din Deva, din Oradea. Deci suntem prezenţi pe piaţa naţională, inclusiv pe reţelele noastre de vânzare din afara Comunităţii Europene.”

    În cazul judeţului Vâlcea, Aurel Simion spune este numărul unu la retailul naţional cu capital autohton, cu trei companii cu reţele de peste 100 de unităţi de desfacere. Aşadar, vede o atracţie pentru prelucrare, ceea ce este un lucru foarte bun pentru dezvoltarea zonei. „Ca antreprenor trebuie să faci investiţii, pentru că, dacă nu inovezi, dacă nu rebranduieşti, dacă nu scoţi produse noi, dacă nu eşti în trend cu tehnologia, atunci, uşor-uşor, ieşi din piaţă. Deci facem investiţii, an de an, dar când le faci, trebuie să le gândeşti foarte bine, în strânsă legătură cu cei care te finanţează, în special băncile, în aşa fel încât să şi dovedeşti, prin business planul pe care îl faci, că eşti rentabil.”

    Băncile şi fondurile de garantare încearcă, în ultimul timp, să finanţeze agricultura şi activităţile din agricultură, ceea ce este un element încurajator pentru antreprenori, a mai spus Aurel Simion. „România are potenţial, deci agricultura românească are potenţial. Efectele politicilor agricole încep, uşor-uşor, să-şi facă simţit efectul.”

    La Avi Giis, pe lângă carnea de porc, antreprenorul ia în calcul şi procesarea altor tipuri de carne pentru a face produse procesate. Compania a avut în 2024 o cifră de afaceri de 18,9 milioane de lei în 2024, cu un profit net de 1 milion de lei, având circa 30 de angajaţi, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. 

     

  • Dorinel Umbrărescu, de la autostrăzi la industrie: Cum a ajuns să salveze al doilea combinat cu tradiţie din ţară?

    Omul de  afaceri Dorinel Umbrărescu, care a clădit prin cele trei firme, Spedition UMB, SA&PE Construct şi Tehnostrade, cel  mai mare grup din  construcţii, cu afaceri totale de 14,3 mld. lei, a pariat pe industrie încă din 2024,  când a preluat şi a salvat primul  combinat cu tradiţie de pe piaţa locală, Oţelul Roşu din Caraş Severin.

    Într-o perioadă în care condiţiile tot mai grele din piaţă şi lipsa unei strategii au dus la prăbuşirea mai  multor coloşi din industrie, antreprenorul  se pregăteşte să preia activele la un al doilea combinat cu tradiţue, ArcelorMittal Hunedoara, care şi-a oprit definitiv producţia în septembrie 2025.

    Mai mult, cel mai puternic antreprenor din construcţiii s-a  arătat interesat şi de preluarea activelor colosului Liberty Galaţi, cu 2,2 miliarde de lei  afaceri anul trecut, aflat într-un blocaj în prezent.

    Originar din Tănăsoaia, Vrancea, Dorinel Umbrărescu şi-a clădit businessurile în judeţul vecin, Bacău. A început să facă afaceri cumpărând două camioane pe care le-a folosit pentru a realiza transporturi internaţionale. Cele trei firme pe care le-a dezvoltat,  Spedition UMB, Tehnostrade şi Sa&Pe Construct Companiile au ca proiect construcţia autostrăzii 7, cea care va lega Moldova de Capitală.

    În 2024, omul de afaceri a făcut primul pariu în industrie şi a cumpărat  combinatul Oţelul Roşu din Caraş Severin pentru a produce componente metalice necesare în activităţile sale de construcţii. Tranzacţia era estimată la 12 milioane de euro.Compania avea o capacitate anuală de producţie de 850.000 tone de oţel lichid, dar producţia fusese oprită din 2013.

    De altfel, anterior acestei  tranzacţii,  producătorul de oţel lichid Oţelul Roşu, operat prin firma Samtec Mondo Technology Industry,  intrase în insolvenţă în urmă cu mai bine de un deceniu.

    În vremurile de glorie ale industriei, întreaga dezvoltare industrială a ţării (de la vagoane, la automobile, la maşini agricole) era susţinută de combinatel cu  tradiţie precum Oţelul Roşu,  alături de Sidex Galaţi şi Arcelor Mittal  din Hunedoara, dar şi de  combinatele din Reşiţa, Târgovişte, Câmpia Turzii.

    Spre exemplu, doar Arcelor Mittal  din Hunedoara, un simbol al industriei siderurgice, avea în 1989 o capacitate de producţie de 4,2 mil. tone. Producţia era folosită pe piaţa internă, susţinea construcţia de maşini (de la vagoane, la automobile şi maşini agricole) şi dezvoltarea de cale ferată dar şi producţia militară, alături de Sidex Galaţi şi alte combinate. În 2003, când a fost vândut de stat către ArcelorMitall avea o producţie de 300.000 de tone şi  6.000 de angajaţi. Combinatul producea profile şi corniere pentru pieţele de energie, construcţii şi infrastructură. În 2006,cel mai bun an din ultimele două decenii, Arcelor Mittal din Hunedoara avea afaceri de 746,5 mil.lei şi profit net de 22,5 mil. lei, la 1.913 angajaţi, potrivit mfinante.ro.

    În septembrie 2025 însă, ArcelorMittal din  Hunedoara, rezultatul dezvoltării de peste un secol a Uzinelor de Fier Hunedoara, a decis să oprească definitiv producţia la fabrica din Hunedoara.

    În acest context,  acordul semna cu UMB Steel  (Dorinel Umbrărescu) pentru vânzarea activelor sale şi transferul anumitor datorii aferente, inclusiv obligaţiile de mediu, într-o tranzacţie de  12,5 mil. euro, a venit ca un colac de salvare.

    Industria  grea a avut de suferit în ultimii ani, mai mulţi coloşi s-au prăbuşit dat fiind condiţiile tot mai grele din piaţă şi lipsa unei strategii. De exemplu, în  2022, producătorul de alumină Alum Tulcea, controlat de Alro Slatina, cu 792 de angajaţi la acea vreme, oprea producţia,  pe motiv că au  fost afectate costurile de producţie din cauza preţului gazului. Preţul energiei şi gazului a atins de altfel un record în 2022.

    Alum Tulcea era singurul producător de alumină calcinată din România, utilizată la obţinerea aluminiului. Combinatul avea o capacitate de producţie de 600.000 de tone pe an.  Clientul principal al producătorului Alum este Alro Slatina. 

    Mai mult, s-au prăbuşit şi combinatele de îngrăşăminte chimice Donau Chem din Turnu Măgurele şi Ga Pro Co din judeţul Neamţ,  scoase de mai multe ori la vânzare,  prin negociere directă cu investitorii, după cum anunţa lichidatorul judiciar Sierra Quadrant.

    Pe de altă parte, la finalul lui 2019, siderurgia a bifat un moment nedorit în istoria sa, marcat prin încetarea activităţii fostei platforme IMGB şi achiziţia acesteia de către SIF-Banat Crişana.