BusinessMagazin

Blog

  • Gala ZF 27 de ani. Cine sunt câştigătorii premiilor speciale pentru încredere în România?

    Ziarul Financiar a acordat aseară 15 premii speciale unor companii locale, dar şi străine, care au arătat că merită să investeşti în România.

    Astfel, încrederea în România a fost recunoscută prin 15 distincţii pentru educaţie, inovaţie, investiţii, echipe, oameni, tehnologie, antreprenoriat.

    Vedeţi mai jos premiile:

    1. Vodafone România

    Alexandra Olaru, Directorul Legal şi Afaceri Externe: Mulţumesc foarte mult! Să ştiţi că titlurile Ziarului Financiar au spus totul. De la surpriză uriaşă, la lovitură de graţie, la tranzacţie finalizată. Sunt foarte mândră! A fost un proiect greu, a fost un proiect făcut în echipă. Mulţumesc tuturor colegilor mei. La mulţi ani, ZF!

    2. E-INFRA

    Gianina Pelea, CEO E-INFRA: Felicit Ziarul Financiar pentru acest eveniment de referinţă. Mulţumesc pentru acest premiu, este o recunoaştere a muncii noastre, a tot ceea ce am făcut în ultimii ani. Este un motiv în plus pentru a continua investiţiile şi în anii următori.

    În prezent demarăm un proiect privind o centrală de gaz în ciclu combinat, care vine cu aport la toate proiectele de stocare pe care Nova Power & Gas, membră a grupului E-INFRA, le-a implementat în ultimii ani.

    E-INFRA este cel mai mare investitor în instalaţii de stocare în energie electrică din România şi avem încredere că ceea ce am făcut a ajutat şi va ajuta în continuare.

    Mulţumim pentru premiu, vedem o nevoie şi întotdeauna ne uităm la tehnologii noi, credem în tehnologii noi, investim în ele şi, mai ales, ne uităm să vedem cum putem aduce la un nivel cât mai eficient mixul energetic.

    3. 5 to Go

    Radu Savopol, co-founder & CEO: Mulţumim pentru premiu! Ca fapt divers, cred că prima franciză am vândut-o datorită Ziarului Financiar, pentru că în 2015, prin sfârşit de martie, Ziarul Financiar publica o mică casetă în care spunea că nişte băieţi au deschis un business cu totul la 5 lei, ceea ce a făcut ca o doamnă, prima noastră francizată, după ce a citit Ziarul Financiar, a căutat şi a dat de noi şi ne-a întrebat dacă nu avem posibilitatea de a face franciză. Ea a fost cea care ne-a pus pe gânduri, am deschis prima franciză cu ea.

    Cred că datorită vouă suntem astăzi între cele mai mari companii din industria HoReCa în domeniul francizei. Vă mulţumesc foarte mult şi sunt onorat.

    4. Redport

    Cosmin Savu-Cristescu, managing partner: Mulţumim frumos pentru apreciere, Ziarul Financiar, încă o dată la mulţi ani. Intrăm şi noi într-un an aniversar. Redport face 10 ani anul viitor în aprilie. Mulţumim Dan Şucu pentru parteneriatul pe care îl are cu noi, dar mai mult decât asta pentru tot ce face în activitatea lui patronală.

    Mulţumesc echipei mele, mulţi dintre ei încă mai rezistă aici în sală. Vă mulţumesc frumos pentru tot şi Doamne-ajută să prindem şi noi 27 de ani.

    5. Codata

    Horia Sabo, CEO Codata Software Solutions: Mulţumesc în primul rând echipei mele, căreia îi datorez premiul. Este un imbold pentru noi toţi să facem ce ştim mai bine şi, dacă ar fi să sumarizez, trei lucruri ştim să facem: pentru organizaţii ştim să le facem mai rapide, ştim să le facem mai sigure şi mai eficiente. O să continuăm asta şi mulţumim pentru premiu.

    6. Nusco

    Michele Nusco, CEO: Mulţumesc de invitaţie, mulţumesc de premiu. La mulţi ani, Ziarul Financiar! Grazie!

    7. CrisTim

    Radu Timiş Jr., CEO CrisTim: Mulţumim Ziarul Financiar! Mulţumim că întotdeauna sunteţi un partener real al mediului de business şi am crescut alături de voi şi voi alături de noi. Sunt onorat să primesc acest premiu din partea voastră şi mai cu seamă pentru că reprezint atât CrisTim, atât familia fondatoare care a construit acest business şi faptul că eu personal, din perspectiva celei de-a doua generaţii, astăzi ne permitem şi ne propunem să visăm tot mai mult, tot mai departe.

    Dintr-o companie care a început acum 32 de ani să devenim o companie de cel puţin 100 de ani. Cred că la rândul nostru, ca antreprenori în România, în momentul în care vorbim despre potenţial, aşa cum spunea şi domnul Şucu, avem rolul de a ne implica mai mult. Este destul de uşor să stai pe margine şi să spui: „Se poate mai bine”. Cred că şi noi, la rândul nostru, avem rolul să ne implicăm mai mult şi anul acesta personal mi-am propus să dezvolt mult mai mult activitatea asociativă, patronală, să mă implic şi să fac vocea mediului de agribusiness din România mult mai auzită în raport cu autorităţile.

    În anii care vin România trebuie să seteze prioritatea a ceea ce vrea să facă ca strategie economică pe viitor. Trebuie să realizăm zonele în care România aare cu adevărat potenţial de a deveni campion regional, şi aici aş spune în primul rând energie şi agricultură.

    Nu se poate o ţară ca Olanda, care are o suprafaţă de 7 ori mai mică ca a noastră, să fie al doilea exportator de alimente din lume şi nu se compară cu noi la resursele agricole pe care le avem în România. Dacă folosim aceste două atuuri bine, cred că România are mare viitor.

    8. Genesis College

    Ioana Necula, CEO: Mulţumesc! La mulţi ani, Ziarul Financiar, împlinim aproape aceeaşi vârstă. Noi împlinim 26 de ani şi ne mândrim bineînţeles cu asta. Mulţumesc pentru acest premiu, îl dedic întregii noastre comunităţi, o comunitate care crede cu îndărătnicie şi abnegaţie că educaţia nu este un cost, ci este o investiţie în viitorul ţării. Vă mulţumesc şi sper să susţinem împreună, alături de Ziarul Financiar, viitorii lideri, viitorii antreprenori.

    9. George Copos: Felicitări, Ziarul Financiar! Mă bucur foarte mult că sunt aici în această seară. Vă mulţumesc, o seară plăcută!

    10. Unicredit Bank

    Mihaela Lupu, CEO Unicredit: Dedic acest premiu colegilor mei, colegilor din Unicredit, colegilor din Alpha. Mulţumesc colegi, mulţumesc Ziarul Financiar! Sunt optimistă, mereu am fost şi cred că vom ieşi cu bine din toate.

    11. Alfa Grup

    Mihai Măcelaru, CEO: Mulţumesc şi la mulţi ani, Ziarul Financiar! Alfa Grup este despre oameni, este despre viziunea şi creativitatea excepţională ale antreprenorului Alin Nicuale. Este despre echipele superbe pe care le avem la Oscar Downstream, un brand românesc care ar trebui să ne facă mândri pe toţi, la Cloud9, Akcent City, la Akcent Development, la IRIDE Business Park, a cărei achiziţie am finalizat-o anul acesta, la Exigent şi la toate celelalte companii ale noastre.

    E uşor să ai încredere în România când ai alături astfel de oameni.

    12. Transgaz

    Cătălin Tuţă, Director Direcţia Relaţii cu Investitorii şi Sustenabilitate: Vă mulţumesc frumos pentru premiu şi sunt foarte onorat să fiu alături de dumneavoastră în această seară, aşa că vă doresc mult succes în continuare.

    13. Bilka

    Horaţiu Ţepeş, fondator: La mulţi ani, felicitări pentru tot ceea ce faceţi. Pentru noi, la Bilka, a fost un an bun, şi 2025, şi 2024. Am vândut peste 100.000 de acoperişuri. Mai important pentru noi este că am reuşit să ieşim în afară cu 2 companii, în Bulgaria şi Olanda, ambele sunt pe plus în 2025.

    În acoperişuri şi hale industriale cu oţel zincat şi prevopsit avem mulţi ani înainte de muncă pentru că este o piaţă de 125 de mld. de euro. Mă refer la Uniunea Europeană, SUA şi Canada. Deci este mult de lucru.

    14. Antibiotice

    Liviu Vătavu, Director Juridic şi Guvernanţă corporativă: În numele companiei Antibiotice vă mulţumesc pentru acest premiu şi pentru această seară frumoasă. Anul acesta, în luna decembrie, Antibiotice împlineşte 70 de ani de când produce medicamente şi livrează aceste medicamente în România, dar şi în peste 50 de ţări din toate cele 7 continente. Premiul pe care l-am primit ne bucură, ne onorează, arată că facem bine ceea ce facem.

    15. Ahold Delhaize / PROFI

    Oana Dumitriu, Brand Marketing Director Mega Image: Mulţumesc, Ziarul Financiar! Sunt foarte emoţionată să ridic acest premiu în numele grupului. Mulţumim şi noi grupului pentru încrederea în România, în piaţa asta atât de dinamică, rămânem în continuare un partener pentru economia locală.

    sursa foto: Andrei Zafiu

  • Ludovic Orban, eliberat din funcţia de consilier prezidenţial -surse

    Preşedintele Nicuşor Dan l-a eliberat marţi din funcţia de consilier prezidenţial pe Ludovic Orban, potrivit surselor MEDIAFAX. Fostul lider liberal era responsabil al Departamentului Politică Internă.

    Ludovic Orban a fost numit în funcţie pe 6 octombrie, alături de mai mulţi consilieri.

    „Aceste numiri reflectă angajamentul Preşedintelui pentru o administraţie profesionistă, eficientă şi în deplin acord cu priorităţile mandatului prezidenţial. Conform cadrului legal în vigoare, consilierii îşi exercită atribuţiile în condiţii de legalitate, responsabilitate, profesionalism şi loialitate faţă de Preşedinte”, preciza Administraţia Prezidenţială.

    De la numire, Ludovic Orban a avut mai multe declaraţii publice în care i-a criticat liderii coaliţiei de guvernare, dar şi pe magistraţi.

     

  • Jose Miranda, Merketing Director BYD, Olanda: Românii vor să cumpere maşini BYD pentru că vor să economisească bani, iar cu mobilitatea electrică faci acest lucru şi vro tehnologie bună, cu cele mai bune capabilităţi

    Românii vor să cumpere maşini BYD pentru că vor să economisească bani, iar cu mobilitatea electrică faci acest lucru şi vro tehnologie bună, cu cele mai bune capabilităţi, a spus Jose Miranda, Marketing Director BYD, Olanda, în cadrul Conferinţei Anuale a Asociaţiei de Leasing şi Credit de Consum din România (ALCCR), organizată la sediul BNR.

    „Anul acesta am crescut mai mult decât dublu faţă de anul 2024 în ceea ce priveşte numărul unităţilor vândute, respectiv 758.000. Am început să vindem în luna mai anul acesta pe piaţa din România şi acum avem peste 1.000 maşini vândute. Oamenii înţeleg că suntem într-o eră nouă. În Europa creştem rapid. În UK, Spania şi germania, am crescut în ultimii ani cu peste 500%, iar în Italia cu peste 1.200%. Vrem să aducem în România cea mai bună tehnologie şi cele mai bune capabilităţi”, a spus Jose, Miranda.

    Ce a mai spus Jose Miranda, Dierctor Marketing BYD, Olanda:

    Facem o treaba foarte bună. Aducem tehnologii noi pe piaţă. Suntem a treia companie la nivel global. Lucrăm să construim echipa din România. Credem că singurul mod de a combate schimbările climatice.

    Cred că este un moment important în zona de transport. Am ajuns la 496,22km/h  cu brandul nostru de maşină premium.

    Compania are 30 de ani la nivel global, venim din China, dar creştem foarte rapid. Avem un ecosistem şi linii de business în stocarea de energie, soluţii verzi, nu doar cu maşini electrice.

    Astăzi BYD este a treia companie la nivel global, când comparăm cu toate companiile auto.

    Ştim că aducem tehnologia din China, dar trebuie să construim fabrici, deci locaţia este importantă.

    BYD are peste 120.000 ingineri de R&D.

    Mobilitatea electrică reprezintă viitor, dar cealaltă jumătate este inteligenţa.

     

  • Predoiu, despre cazurile de violenţă domestică: Încă mai sunt breşe

    Ministrul Cătălin Predoiu anunţă că a semnat marţi două proiecte de acte normative şi două ordine ministeriale privind traficul rutier, unificarea dispeceratelor, noua concepţie de pază a Jandarmeriei Române şi violenţa domestică. El susţine că a semnat un proiect legislativ care va îmbunătăţi Legea privind prevenirea şi combaterea violenţei domestice.

    „Proiectul creşte protecţia victimelor violenţei domestice, după analiza recentelor cazuri grave de violenţă domestică care au demonstrat că încă mai sunt breşe în sistemul poliţienesc, dar şi cel judiciar. Statisticile oficiale arată că în ultimii ani poliţiştii au salvat nenumărate victime intervenind pentru protejarea lor, dar recentele cazuri cu violenţă domestică au arătat că încă mai sunt breşe create de aprecieri subiective greşite privind nivelul de intervenţie şi aplicarea procedurilor”, a spus Predoiu.

    Ministerul propune introducere unei reguli noi, care prevede expres şi explicit faptul că poliţiştii care constată încălcarea unui ordin de protecţie sau a unui ordin de protecţie provizoriu au obligaţia legală de a prezenta agresorul procurorului, imediat după găsirea acestuia, pentru a analiza şi dispune cu privire la eventuale măsuri preventive.

    „Se înlătură astfel orice posibilitate de interpretare greşită a poliţistului, el va reţine şi prezenta imediat procurorului pe oricine încalcă un ordin provizoriu de protecţie”, arată ministrul de Interne.

    El spune că modificarea întăreşte instrumentele de protecţie şi elimină ambiguităţile care, în practică, au întârziat reacţia operativă în recentele cazuri.

    Proiectul a fost publicat spre dezbatere pe site-ul Ministerului de Interne.

    Cătălin Predoiu a semnat şi proiectul de OUG pentru dezvoltarea „Sistemului E – Sigur – Sistem Integrat de Monitorizare Rutieră”. Conform acestuia, se va extinde colectarea imaginilor prin conectarea progresivă a tuturor camerelor de luat vederi instalate de autorităţile locale,precum şi a celor înregistrate de camerele de bord ale participanţilor la traficul rutier.

    „Nu, nu este vorba de <Big Brother>, ci de un scut digital de protecţie şi de siguranţă, prin care cei care sunt iresponsabili în trafic sunt identificaţi, sancţionaţi sau scoşi din trafic pentru a nu mai pune pe alţii în pericol”, a spus Predoiu.

    De asemenea, se propune ca un procent din amenzile achitate voluntar să fie direcţionat către educaţia rutieră şi mentenanţa sistemelor tehnice, în acord cu bunele practici europene.

    Ministrul anunţă că pasul următor va fi utilizarea inteligenţei artificiale în monitorizarea traficului rutier, aşa cum se întâmplă deja în alte ţări europene sau non-europene.

    Cătălin Predoiu a mai semnat un ordin ministerial prin care a aprobat şi dispus punerea etapizată în aplicare a Noului Sistem de Dispecerate al Ministerului Afacerilor Interne.

    „În prezent, în sistemul Ministerului Afacerilor Interne funcţionează 802 servicii de permanenţă operate cu aproape 6.000 de posturi, majoritatea la nivel judeţean. Noul model prevede realocarea a aproximativ 20% din personal către structurile operative din teren, un sistem unitar de organizare la nivelul MAI, prin care apelul la 112 este transmis direct de la dispeceratul judeţean de Poliţie către echipele de intervenţie din teren, procesarea rapidă a datelor şi redistribuirea optimă a resurselor. Deci, munca birocratică va fi preluată de tehnologie, iar poliţiştii de birou vor merge acum în stradă lângă cetăţean sau în structuri operative care combat diverse tipuri de infracţionalitate”, a adăugat ministrul.

    De asemenea, el a anunţat semnarea unui ordin ministerial prin care s-a aprobat Noul Concept de Pază al Jandarmeriei Române.

    „Pe scurt, acest ordin dislocă trupele fixate la pază lângă clădiri, care vor merge acum în patrulare şi intervenţie mobilă. Clădirile se vor păzi cu tehnologie conectată la centrele de comandă ale Jandarmeriei şi intervenţia unităţilor mobile alertate şi, dacă beneficiarii doresc, cu pază privată. Iar trupele astfel eliberate de o muncă pasivă şi uneori sterilă, vor patrula şi interveni mobil atunci când e cazul, pentru a proteja cetăţenii şi comunităţile”, susţine ministrul.

  • Distribuitorul de materiale şi finisaje pentru construcţii SIPEX a încheiat primele 9 luni din 2025 cu o cifră de afaceri de 256 milioane de lei, în creştere cu 2%. Compania construieşte o fabrică la Ariceştii Rahtivani , proiect de 20 mil.euro

    Distribuitorul de materiale şi finisaje pentru construcţii SIPEX, listat pe piaţa AeRO (simbol bursier SPX), a încheiat primele 9 luni din 2025 cu o cifră de afaceri de peste 256 milioane de lei, în creştere cu 2%, şi un profit net de 2,8 milioane lei, aproape dublu faţă de perioada similară a anului trecut.

    Evoluţia a fost susţinută în principal de avansul cu aproape 5% al vânzărilor din canalul Retail.  

    SIPEX a avansat în trimestrul trei cu planurile privind construirea unei unităţi de producţie la Ariceştii Rahtivani (Prahova), fiind obţinute toate avizele pentru depunerea documentaţiei PUZ. Investiţia este estimată la 20 milioane euro, iar lucrările sunt estimate să înceapă în 2026, cu termen de finalizare în 2027, în funcţie de sursele de finanţare care pot fi atrase.

    „Anul 2025 este un an în care este testată capacitatea de adaptare şi viziunea pe termen lung a companiilor. Într-un context economic marcat de presiunea costurilor şi scăderea cererii în segmentul B2B, SIPEX şi-a consolidat poziţia printr-o planificare atentă a vânzărilor, un control riguros al stocurilor şi o disciplină financiară constantă. Canalul Retail rămâne principalul motor de creştere, cu vânzări mai mari cu peste 6,6 milioane lei faţă de primele nouă luni din 2024. În acelaşi timp, canalul B2B, deşi a înregistrat o scădere moderată de 2,2%, rămâne esenţial pentru dezvoltarea strategică a companiei. În trimestrul al treilea am înregistrat cea mai mare cifră de afaceri din an.”,  a declarat Irinel Gheorghe, CEO SIPEX. El este şi acţionarul majoritar, cu aproape 92% din acţiuni.

    Veniturile din exploatare au atins 261,4 milioane lei, în creştere uşoară, cu 1,5%, susţinute de evoluţia canalului Retail, în contexul unei diminuări a vânzărilor în canalul B2B.

    Cheltuielile de exploatare au totalizat 256,2 milioane lei, (+1%). Principala categorie de cheltuieli operaţionale este reprezentată de cheltuielile privind mărfurile, cu o pondere de aproape 84%.

    Activele totale au ajuns la aproximativ 151,4 milioane lei, în creştere cu 13% faţă de începutul anului, iar datoriile se ridică la 65,6 milioane lei, în creştere cu 38,1%, ca urmare a creşterii stocurlior cu 18,8% faţă de începutul anului.

    SIPEX operează cu un model de afaceri integrat, organizat în 3 linii de afaceri: vânzare şi distribuţie de materiale şi finisaje pentru construcţii, prestări servicii (consultanţă tehnică) şi vânzare de produse finite colorate.

    Compania are aproximativ 300 de angajaţi, deţine 12 centre logistice şi un parc auto de 191 de autovehicule. Punctele de lucru şi de desfacere ale companiei sunt: Braşov, Bucureşti, Cluj, Craiova, Iaşi, Ilfov (Pantelimon), Focşani, Piatra Neamţ, Prahova (Ariceştii Rahtivani), Râmnicu Vâlcea, Suceava, Timişoara.

  • BREAKING: Databricks, unicornul de date şi AI cofondat de doi profesori români, poartă discuţii pentru o nouă rundă de finanţare care ar duce la o evaluare de peste 130 de miliarde de dolari

    Compania de analiză a datelor Databricks se află în discuţii pentru a atrage noi fonduri la o evaluare de peste 130 de miliarde de dolari, cu aproximativ 30% mai mare decât ultima rundă de finanţare de acum două luni, a relatat luni publicaţia The Information, citând două persoane familiarizate cu negocierile.

    Compania a refuzat să comenteze informaţia.

    Potrivit raportului, Databricks nu a semnat încă un term sheet cu nicio firmă de investiţii.

    În septembrie, compania din San Francisco a închis o rundă de finanţare de 1 miliard de dolari, care a evaluat-o la 100 de miliarde de dolari, făcând-o una dintre cele mai valoroase companii private din lume.

    La acel moment, Databricks a declarat că se află pe drumul de a atinge 4 miliarde de dolari în venituri anualizate, impulsionată de cererea explozivă pentru produsele sale de inteligenţă artificială. Compania intenţiona să folosească capitalul pentru a accelera strategia sa în AI, a extinde gama de produse, a lansa o nouă categorie de baze de date operaţionale şi a urmări achiziţii şi cercetări în domeniul AI.

    Databricks este o companie din San Francisco specializată în gestionarea volumelor mari de date şi a inteligenţei artificiale, care are doi profesori români printre fondatori, Ion Stoica (59 de ani) şi Matei Zaharia (39 de ani). Compania este de mult timp considerată un candidat principal pentru o eventuală listare publică şi a primit numeroase solicitări din partea investitorilor.

  • Suntem în criză de … recesiuni? Economia globală evită de ani buni prăbuşirile majore, însă calmul aparent ascunde firme zombie, capital blocat şi datorii publice uriaşe care pot exploda la primul şoc

    Economia mondială traversează o perioadă de stabilitate cum rar s-a mai văzut în istorie. Deşi ultimii ani au adus provocări majore – de la pandemie şi dobânzi ridicate până la crize bancare, războaie comerciale şi conflicte armate –, creşterea globală a rămas surprinzător de robustă, scrie The Economist.

     Între 2022 şi 2024, PIB-ul real mondial a avansat în medie cu 3% anual, iar 2025 se conturează în acelaşi ritm. Şomajul în ţările OECD rămâne aproape de minime istorice, iar profiturile companiilor la nivel global au crescut în trimestrul al treilea din 2025 cu 11% faţă de anul precedent, cel mai puternic ritm din ultimii trei ani. În mod paradoxal, însă, tocmai această absenţă a recesiunilor începe să creeze vulnerabilităţi noi, greu de ignorat.

    Istoric vorbind, capitalismul este un sistem dominat de cicluri violente. Între anii 1600 şi 1800, Anglia – şi mai târziu Marea Britanie – se afla în recesiune aproape jumătate din timp. În secolul XIX, frecvenţa a scăzut la un sfert, iar în secolul XX, odată cu maturizarea capitalismului şi rafinarea politicilor economice, recesiunile s-au rărit şi mai mult. Astăzi, ele par aproape o specie pe cale de dispariţie.

    În afara contracţiei provocate strict de lockdown-urile sanitare din 2020, lumea nu a mai cunoscut un declin sincronizat de peste cincisprezece ani. O întreagă generaţie – inclusiv o treime din forţa de muncă americană – nu a trăit niciodată un adevărat episod de recesiune.

    Această rezilienţă are însă un revers. Unii economişti atrag atenţia că o economie are nevoie, din când în când, de o recesiune pentru a se menţine sănătoasă. Joseph Schumpeter, de pildă, vedea în recesiuni un proces necesar de „distrugere creatoare”: firmele slabe ies de pe piaţă, capitalul şi forţa de muncă migrează spre sectoare mai productive, iar economia câştigă în eficienţă.

    El nu pleda pentru crearea deliberată a unei crize, dar nici nu considera că politicile trebuie să împiedice orice corecţie naturală. Exemplele istorice par să îi dea dreptate: multe companii inovatoare – de la Apple şi Microsoft până la Uber – s-au născut în perioade de recesiune, când antreprenorii au fost obligaţi să caute soluţii radicale.

    Cercetările academice confirmă parţial această logică. Un studiu din 1994 arată că perioadele de declin pot curăţa piaţa de tehnologii sau modele de afaceri depăşite. O lucrare mai recentă, publicată în 2022, a demonstrat că startup-urile apărute în recesiune performează mai bine pe termen lung decât cele înfiinţate în vremuri economice calme.

     Pandemia a oferit un experiment interesant: Europa a încercat să conserve locurile de muncă prin scheme de sprijin, în timp ce Statele Unite au permis distrugerea rapidă a joburilor vechi, dar au susţinut veniturile populaţiei. Rezultatul a fost o realocare mult mai amplă a forţei de muncă în America şi, implicit, o creştere semnificativ mai rapidă a productivităţii – aproape 10% din 2019 până astăzi, faţă de doar 2% în Uniunea Europeană.

    Totuşi, nu orice recesiune generează progres. Japonia anilor ’90 este un contraexemplu: băncile au continuat să finanţeze companii neproductive, împiedicând restructurarea economiei. La fel, recesiunea din 2007–2009 a fost urmată de o perioadă de reconfigurare extrem de lentă, cu efecte persistente asupra dinamismului economic american. Pentru decidenţi este imposibil de ştiut în avans dacă următoarea recesiune va fi una „curăţitoare” sau una care creează rigiditate şi stagnare, motiv pentru care majoritatea guvernelor fac tot posibilul să evite o contracţie.

    În ultimul deceniu, acest reflex s-a transformat într-un nou model de guvernanţă: intervenţii masive la primul semn de turbulenţă. Ţările emergente au adoptat politici mai prudente, cu regimuri flexibile de curs valutar şi cu bănci centrale orientate spre ţintirea inflaţiei. În economiile dezvoltate, însă, sprijinul fiscal şi financiar a devenit regula, nu excepţia.

    Europa a direcţionat 3% din PIB în 2022 pentru a amortiza şocurile din energie. SUA au garantat depozitele după prăbuşirea Silicon Valley Bank în 2023 şi continuă să menţină deficite bugetare de peste 5% din PIB, în pofida unei economii puternice. Odată lansate, aceste intervenţii sunt rareori retrase rapid, ceea ce perpetuează dependenţa companiilor şi a populaţiei de sprijinul statului.

    Această „recesiune a recesiunilor”, în care crizele sunt evitate cu orice preţ, generează trei tipuri de riscuri majore. Primul este cel financiar. Lipsa declinurilor face ca investitorii să uite că pieţele pot cădea.

     Euforia actuală din jurul companiilor de inteligenţă artificială aminteşte de bulele speculative din trecut. Gospodăriile din ţările bogate au direcţionat în ultimii ani aproximativ 3.000 de miliarde de dolari către burse, iar expunerea populaţiei americane la acţiuni se află la cel mai ridicat nivel din istorie. Orice corecţie mai amplă ar provoca dureri severe.

    Al doilea risc este cel fiscal. Costul prevenirii recesiunilor este tot mai ridicat. Datoria publică din economiile avansate a ajuns la cel mai înalt nivel de la războaiele napoleoniene încoace.

     Pe lângă datoriile directe, guvernele au acumulat datorii masive. În Statele Unite, garanţiile federale pentru depozitele bancare, pentru creditele ipotecare şi angajamentele din sistemul de sănătate însumează peste 130.000 de miliarde de dolari, de aproape cinci ori PIB-ul ţării. Pe măsură ce statul devine principalul asigurator împotriva oricărei crize, tot mai multe industrii încep să se aştepte la ajutor, ceea ce amplifică vulnerabilitatea fiscală.

    În fine, cel mai important risc este cel legat de alocarea resurselor. Într-o economie fără corecţii, capitalul şi forţa de muncă rămân blocate în zone cu productivitate scăzută. Fenomenul „firmelor zombie” – companii care rămân ani întregi neprofitabile, dar sunt menţinute în viaţă prin finanţări ieftine şi condiţii economice benigne – s-a extins considerabil.

    Dacă la începutul anilor 2000 reprezentau aproximativ 6% dintre companiile listate, în 2021 ajunseseră deja la 9%, iar în Europa, ponderea lor a crescut chiar şi după majorarea dobânzilor. Aceste firme trag în jos întreaga economie: reduc productivitatea medie, blochează intrarea unor competitori mai dinamici, împiedică migrarea talentelor şi frânează inovaţia.

    Economia mondială a reuşit să evite o recesiune severă pentru o perioadă impresionantă, însă tocmai succesul politicilor de stabilizare creează noi tensiuni structurale. Dacă guvernele sunt hotărâte să prevină cu orice preţ prăbuşirile ciclice, atunci trebuie să fie la fel de hotărâte să permită o reînnoire permanentă a companiilor şi a joburilor.

     Altfel, sistemul va cere doze tot mai mari de sprijin fiscal pentru a menţine o stare de pseudo-stabilitate care produce tot mai puţină valoare economică. În cel mai bun caz, rezultatul va fi o economie inertă. În cel mai rău, acumularea lentă a riscurilor financiare şi fiscale poate transforma această „lume fără recesiuni” într-una extrem de vulnerabilă la următorul şoc.

     

  • BingX Weekly Market Sentiment: Cripto se corectează; BTC revine la ~98.300 $, ETH -4%, DeFi -220 mil. $

    Săptămâna 10–14 noiembrie aduce volatilitate puternică în cripto. Bitcoin urcă temporar spre un maxim de două săptămâni, aproape de 116.000 $, apoi revine spre 98.300 $ pe fondul mesajelor macro şi al luării de profit. Ethereum alunecă spre 3.278 $, în timp ce un exploit major loveşte DeFi cu pierderi de peste 220 mil. $, conform BingX.

    Bitcoin: raliu anulat, volum ridicat
    Bitcoin oscilează între 98.261–104.079 $ şi atinge un vârf de aproape 116.000 $ înainte ca vânzările să şteargă câştigurile. Preţul revine spre ~98.300 $, la circa -3,3% faţă de deschiderea sesiunii. Activitatea rămâne intensă, cu volume pe 24h de peste 37 mld. $, semn că piaţa reacţionează rapid la ştirile macro şi la presiunea de marcare a profitului.

    Ethereum şi DeFi: lichiditate fragilă, exploit de 220 mil. $
    Ethereum urmăreşte tonul „risk-off”, scade spre 3.278 $ şi pierde aproape 4% până joi; intervalul săptămânii este larg, 3.170–4.600 $, pe fondul lichidităţii subţiri în futures şi al dezîndatorării poziţiilor. DeFi resimte un nou şoc: un exploit cumulat depăşeşte 220 mil. $, amplificând preocupările privind riscurile de compozabilitate şi standardele de audit.

    Stablecoins: USDsui accelerează adopţia multichain
    Segmentul stablecoin marchează un plus de sentiment după anunţul Sui Network privind USDsui, integrat prin Bridge (subsidiară Stripe). Integrarea promite o compatibilitate cross-chain mai bună, suport consolidat pentru comerţ on-chain şi o reţea de emisie mai largă, cu potenţial de extindere rapidă a plăţilor reglementate cu latenţă redusă.

    Preluare Aleph Business. 

     

  • BingX lansează Shards: recompense pentru spot, premii până la 40.000 USDT

    Panama City, 17 noiembrie 2025 — BingX lansează programul BingX Shards, un mecanism de recompense pentru spot trading. Utilizatorii câştigă Shards din activitatea pe platformă, urcă niveluri şi deblochează beneficii. Lansarea include Grand Shards Event între 17 noiembrie şi 1 decembrie, cu premii de până la 40.000 USDT şi airdropuri zilnice.

    Ce este BingX Shards?
    BingX Shards reprezintă identitatea şi statutul utilizatorilor pe platformă. Shards se obţin prin verificare KYC, depuneri de fonduri, tranzacţionare, participare la campanii şi invitarea de noi utilizatori. Numărul de Shards determină nivelul fiecărui cont şi accesul la beneficii.

    Beneficii şi acces pe nivel
    „Utilizatorii sunt fundamentul succesului nostru, iar noi rămânem dedicaţi dezvoltării de produse şi servicii centrate pe nevoile lor. Cu BingX Shards, recompensăm activitatea utilizatorilor cu beneficii reale. Acest lucru nu doar arată recunoştinţa noastră, ci îmbunătăţeşte şi experienţa generală pe platformă”, spune Vivien Lin, Chief Product Officer, BingX.

    Lansare şi context companie
    Grand Shards Event are loc între 17 noiembrie şi 1 decembrie 2025; deţinătorii cu cele mai mari poziţii pot câştiga până la 40.000 USDT, iar toţi participanţii pot primi airdropuri zilnice. Fondată în 2018, BingX deserveşte peste 20 de milioane de utilizatori global şi oferă produse alimentate de AI, de la spot şi derivate la copy-trading; în 2024 devine partener oficial de crypto-exchange al Chelsea FC.

    Preluare Aleph Business. 

     

  • Câţi bani trimit acasă românii plecaţi la muncă în străinătate şi ce efecte au aceste sume asupra economiei ţării noastre şi a afacerilor autohtone care se extind în pieţele cu comunităţi puternice de români

    România are cea mai mare diasporă la nivel european, circa 3,1 milioane de români trăind în prezent într-o altă ţară membră A UE, conform datelor Eurostat, după valurile de migraţie care au avut loc în perioada post-decembristă. Aceşti oameni sunt nu doar o sursă de bani pentru familiile rămase acasă şi pentru economie, ci şi o importantă piaţă de desfacere pentru companiile autohtone.

    Diaspora românească are o pondere de 22% în totalul europenilor care trăiesc în altă ţară decât cea natală, mai mult decât italienii şi polonezii, care, cu 1,5 milioane de persoane fiecare, ocupă locul doi în topul UE.

    Pentru mulţi ani, românii plecaţi la muncă în străinătate au fost una dintre principalele surse de finanţare ale economiei locale. Şi în prezent sumele pe care ei le trimit în ţară sunt impresionante şi susţin atât propriile familii, cât şi economia locală şi bugetul de stat.

    Cele mai recente date ale Băncii Naţionale arată că anul trecut remiterile au atins chiar un nivel record, de 6,7 miliarde euro, sumă care vine după un alt maxim, în 2023, de 6,6 miliarde euro. De fapt, în ultimii 15 ani, exceptând perioada pandemiei, în 2020, valoarea remiterilor a fost aproape an de an în creştere, iar din 2005 până în 2023, diaspora a trimis în ţară peste 80 miliarde euro. Cele mai apropiate niveluri de maximele din 2023 şi 2024 au fost înregistrate în 2007 şi 2008, când remiterilor românilor din străinătate depăşeau 6 miliarde de euro.

    Pe datele de până acum, 2025 pare să aducă o uşoară scădere, românii de afară trimiţând în ţară în primele şase luni circa 3 miliarde euro, cu 200 de milioane euro mai puţin decât în perioada similară din 2024.

    Defalcat pe ţări, cei mai mulţi bani ajung în ţară din Marea Britanie şi Germania, state cu puternice comunităţi de români, dar unde şi salariile sunt astăzi mai mari decât în destinaţiile din sudul Europei, Italia şi Spania, care au atras emigranţi în primele valuri de după Revoluţie. Diferenţa dintre cele două zone este semnificativă, remiterile din cele două ţări din sudul Europei fiind în 2024 la jumătate, respectiv sfert faţă de celelalte două.

    În acelaşi timp, condiţiile economice din Spania şi Italia au mai temperat entuziasmul plecărilor spre aceste ţări la joburi entry level, aşa că mulţi români ori s-au întors acasă în ultimii ani, ori s-au mutat în alte ţări din vest.

    Atunci când calculează totalul remiterilor, BNR analizează atât transferurile lucrătorilor, reprezentând sumele de bani transferate de persoanele care lucrează în străinătate pe perioade mai mari de un an, cât şi remunerarea netă a salariaţilor, determinată pornind de la valoarea salariilor brute ale rezidenţilor care lucrează în străinătate pentru perioade sub un an, din care sunt deduse valoarea contribuţiilor sociale, a taxelor şi impozitelor pe salarii şi valoarea bunurilor şi serviciilor achiziţionate de aceştia în ţara gazdă.

    Astfel, anul trecut, transferurile lucrătorilor au totalizat 4,8 miliarde euro, în creştere faţă de 2023, iar remunerarea netă a salariaţilor s-a plasat la 1,8 miliarde euro, în scădere uşoară.

    Prima jumătate a anului 2025 a adus o inversare de trend, cu scădere la nivelul transferurilor (-300 mil. euro), dar creştere la nivelul remunerării nete (Ă50 mil. euro).

    Există însă şi un sens invers al traseului banilor, în condiţiile în care, odată cu creşterea veniturilor din ţară, tot mai multe familii şi-au permis să susţină educaţia copiilor în străinătate. Câteva zeci de mii de studenţi români se află an de an în universităţi din Olanda, Franţa, Spania, Germania, Italia sau ţările nordice, marea majoritate dintre ei fiind susţinuţi financiar de părinţi pe toată durata studiilor. Asta înseamnă, pe lângă taxă, bani trimişi din ţară pentru chirie, transport, mâncare, asigurări şi alte cheltuieli obligatorii. Chiar dacă sumele care pleacă din România spre alte ţări sunt mult mai mici decât cele trimise de români spre ţară, ele sunt semnul evoluţiei economiei locale în ultimii ani şi a avantajelor aduse de intrarea în UE în 2007.

    O altă perspectivă: Diaspora, poartă de intrare pentru producătorii români

    Comunităţile de români care s-au dezvoltat în alte ţări, precum Spania, Italia, Germania sau Marea Britanie, au însă şi un alt rol: ele sunt o poartă de intrare extrem de profitabilă pentru companiile româneşti care vor să îşi ducă produsele pe alte pieţe. Nostalgia, dorul de ţară, pofta pentru mâncarea bunicii sunt tot atâtea motive pentru care românii plecaţi afară caută anumite produse în magazine.

    Un exemplu sunt mezelurile Cris-Tim, producător care a început să exporte încă din 2005-2006, mizând exact pe acest segment de clienţi. „A fost o oportunitate pentru noi la acel moment. Comunităţile de români de afară tocmai se formau atunci şi am sesizat că vor fi tot mai mulţi care se vor muta afară. Şi acum comunităţile de români rămân clienţii noştri principali, dar vindem şi spre comunităţi apropiate, de polonezi, de sârbi”, spunea Radu Timiş Jr, CEO, Cris-Tim  în cadrul conferinţei ZF Branduri Româneşti.

    Având în vedere apropierea geografică şi culturală, adeseori, brandurile din România, Polonia sau Serbia ajung să fie cumpărate şi de membri ai comunităţilor vecine, multe produse româneşti fiind vândute de exemplu în mici magazine de cartier deţinute de polonezi şi invers.

    Odată făcută intrarea pe piaţă în acest fel, este mai uşor pentru companiile româneşti să se extindă şi să atragă şi alte categorii de clienţi, ţinta finală fiind prezenţa în marile lanţuri de retail. „Vrem să intrăm în marile reţele de afară cu brandul nostru”, precizează Radu Timiş Jr., adăugând că drumul nu este lipsit de provocări. Pe unele pieţe, producătorilor români le este greu să concureze la nivel de preţ cu producătorii locali, în aceste cazuri vânzările realizate de ei fiind pur sentimentale. „În Spania, de exempu, noi vindem mai scump decât producătorii locali, pentru că importăm carne de acolo, o procesăm în România şi exportăm apoi produsul final. Aşa că acolo vânzările sunt emoţionale”, adaugă CEO-ul Cris-Tim.

    Importanţa comunităţilor de români din anumite regiuni europene nu a trecut neobservată nici retailerilor internaţionali, o serie de lanţuri de magazine, precum Lidl, Auchan sau Carrefour, având acum la raft branduri româneşti. Chiar dacă acestea sunt recunoscute iniţial de românii din zonă, treptat, atrag şi consumatori din alte comunităţi, dornici să testeze gusturi noi sau să îşi amintească de mâncăruri similare de acasă.

    „În Franţa încep să fie şi produse româneşti în magazine. Vrem să punem producătorii români în contact cu colegii care se ocupă de listări acolo pentru a putea fi prezente şi mărci româneşti la raft. Ele trebuie testate şi trebuie să se vândă. Dacă ajungi în zone cu comunităţi româneşti, ai deja un cap de pod”, crede Tiberiu Dăneţiu, Director Corporate Affairs & Retail Media la Auchan. El îndeamnă chiar producătorii români care realizează deja volume mari, care au capacităţi de producţie importante, să intre mai agresiv pe piaţa europeană, pe modelul Poloniei, care a ajuns să aibă companii între primii 3-5 producători europeni pe multe domenii. „Am ajuns la nivelul la care, de acum încolo, e mult mai uşor să devii mare producător şi să ai acces la piaţa europeană, faţă de cum era acum 20 de ani.”

    Phoenix Y, producătorul pufuleţilor Gusto, cel mai mare jucător de pe piaţa de profil, a făcut deja paşi importanţi afară, fiind prezent pe 40 de pieţe, unde duce mai bine de jumătate din producţie. Iar Annabella Fabrica de Conserve Râureni, cel mai mare producător cu acţionariat românesc din sectorul conservelor din fructe şi legume, livrează deja produse în 22 de ţări şi face pe pieţele externe circa 20% din vânzări.

    „Cel mai căutat produs românesc de afară este apa minerală Borsec. Dar şi pufuleţii Gusto. Sunt câteva ţări din Europa unde sunt lideri de piaţă pe categoria lor. De exemplu în Austria au 38% pe zona de chipsuri expandate”, povestea Bogdan Buzu-Vasilache, managing partner Balkanika la conferinţa ZF Branduri Româneşti. Balkanica Distral este din 2012 distribuitor de produse alimentare româneşti în Uniunea Europeană, având acum un portofoliu de peste 4.400 de articole şi prezenţă pe 19 pieţe. „Eu visez ca niciun român plecat în diaspora să nu facă un efort prea mare pentru a mânca un produs original de acasă. Avem parteneri locali care au înţeles că pieţele externe pot fi testate prin intermediul comunităţilor de români de acolo. Focusul nostru rămâne pe diaspora, iar când vine un producător şi identifică oportunităţi pe alte pieţe noi răspundem la aceste provocări.”

     

    Un detaliu neaşteptat

    Dincolo de importanţa banilor pe care îi trimit în ţară sau a rolului pe care îl au în extinderea producătorilor români peste hotare, românii mutaţi în alte ţări pot deveni şi un jucător important în lupta pentru echilibrarea bugetului, prin investiţii în titluri de stat. Pe plan local, programele Fidelis şi Tezaur sunt deja nişte vedete incontestabile, care au atras doar în primele 10 luni din acest an peste 40 miliarde lei, după ce în 2024 totalul a fost de 32 miliarde lei. Acum, Ministerul de Finanţe se uită şi spre românii plecaţi din ţară ca potenţiali cumpărători. „Vrem să derulăm o campanie de marketing pentru diasporă. Vedem interes mare pentru plasamente în titluri de stat în euro. Avem scrisori, corespondenţe cu românii din alte ţări care ne cer detalii.  E un potenţial foarte mare acolo. Şi până la urmă ce opţiuni alternative mai bune are un român de acolo pentru a plasa euro? E greu de bătut randamentul titlurilor de stat”, spunea Ştefan Nanu, director general Trezoreria Statului, în luna septembrie, la conferinţa ZF Piaţa de capital summit 2025.