Acestuia i-a fost citita una dintre cerintele probei scrise de
la Bacalaureat la Limba si Literatura Romana, respectiv “un text de
tip argumentativ de 15-30 de randuri, despre Cunoasterea de sine,
pornind de la afirmatia lui Nichita Stanescu: A avea un ideal
inseamna a avea o oglinda”.
Ministrul a spus, la B1 TV, ca a citit acest subiect si ca este
influentat de o experienta personala a sa.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Tribunalul Bucuresti, sectia 4 civila, s-a pronuntat astazi in
acest dosar si a dat castig de cauza omului de afaceri. Primaria si
consilierii pot ataca la Curtea de Apel decizia, scrie Ziarul
Financiar.
Constanda a fost reprezentat in acest caz de 3 dintre cei mai
puternici avocati “la bara” din Romania, Valeriu Stoica, Florea
Gheorghe si Traian Briciu.
De partea cealalta, primaria a fost reprezentata de Daniel
Stefanica, iar consilierii de avocatul George Stancov. Aceasta este
cea mai mare despagubire acordata pana in prezent unui om de
afaceri intr-un proces cu o institutie a statului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
In urma tranzactiei, Ramaphosa va detine, pentru urmatorii 20 de
ani, controlul operatiunilor Mcdonald`s din Africa de Sud, inclusiv
competentele de leasing ale celor 130 de puncte de vanzare din
intreaga tara africana.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Primii pasi in Cora au fost ca manager de raion in martie 2002,
in urma cu mai bine de noua ani. Pana in martie 2002 a lucrat la
Industria Sarmei Campia Turzii. “Sistemul de lucru totusi greoi,
pricinuit de centralizarea excesiva, m-au determinat sa caut sa
schimb tipul de companie dintr-una de stat intr-una privata”, spune
Codruta Borza. In 2002 a fost angajata ca manager de raion si a
urmat un stagiu de cinci luni intr-unul dintre magazinele Cora din
nordul Frantei.
A lucrat apoi timp de trei ani in Cora Pantelimon (Bucuresti),
iar ulterior a urcat pas cu pas in ierarhia companiei, ajungand in
2009 director de magazin la Cora Cluj-Napoca. Acum are in subordine
450 de angajati, iar magazinul de care se ocupa a inregistrat anul
trecut un rezultat bun in contextul unor vanzari general in
scadere. Magazinul de care se ocupa a avut “o scadere mai mica
decat media nationala a companiei”. Tot ea spune ca prezentul este
cel mai dificil moment din cariera, pentru ca in viata sa a “aparut
un baietel, care are acum opt luni si care are nevoie de mine”,
astfel incat impartirea intre slujba si casa este destul de
dificila. Codruta Borza spune ca nu a cochetat cu ideea de
antreprenoriat, iar peste zece ani se vede in functia de director
al unui magazin mai mare, “cu clienti multumiti si cu o concurenta
performanta care sa te incite sa te autodepasesti”.
BUSINESS Magazin prezinta, in cea de-a sasea editie a anuarului
100 Tineri Manageri de Top, o noua generatie de business, managerii
si antreprenorii de pana in 40 de ani care conduc cele mai
importante si dinamice companii din Romania.
Comanda acum varianta electronica a catalogului la
pretul de 25 lei.
Toamna trecuta, intr-o intalnire cu ziaristii, Lucian Croitoru
prezenta graficele comparative cu evolutia in tarile din Est a
indicelui increderii consumatorilor, masurat de Eurostat, unde
Romania iesea in evidenta drept cea mai pesimista tara dintre cele
cateva cu care e comparata cel mai frecvent (Ungaria, Polonia,
Bulgaria, Cehia).
Concluzia spusa atunci de consilierul guvernatorului BNR era
partial comica, dar partial nelinistitoare, pentru ca rareori e
adusa in discutie la noi legatura dintre moralul colectiv si
sansele de grabire a redresarii economice (sau, dimpotriva,
riscurile de prelungire a recesiunii). “Suntem latini si avem
tendinta sa exageram – daca inainte de criza eram prea optimisti,
acum suntem cu mult mai pesimisti decat alte tari din Est si din UE
in privinta redresarii economiei”, spunea Croitoru, iar aceasta
trage in jos perspectiva de crestere. Ulterior, premierul Boc avea
sa dea vina pe televiziunile de stiri pentru “nihilismul” care ii
face pe oameni sa-si depuna banii la banca in loc sa-i arunce din
nou in consum la fel ca inainte de criza – dar aceasta e deja alta
poveste.
Acum, imaginea reactiilor noastre emotionale ca popor e pusa in
lumina de o comparatie cu mult mai larga, multumita unui studiu
realizat de BERD in colaborare cu Banca Mondiala si denumit “Life
in Transition”, care analizeaza perceptiile oamenilor despre
impactul crizei, satisfactia fata de propria viata, economie,
democratie, rolul statului, atitudinea fata de minoritati, coruptie
si multe alte aspecte ale societatii in 29 de tari din Europa de
Est si din fosta URSS. Studiul, aparut saptamana trecuta si
continand date culese in 2010, compara la randul sau datele din
cele 29 de tari cu cele obtinute la precedenta editie a studiului,
publicata in 2007 pe baza sondajelor din 2006, si in plus introduce
in ecuatie si cinci tari occidentale (Franta, Germania, Italia,
Suedia si Marea Britanie), folosite ca “martori” pentru a vedea in
ce masura atitudinea fata de criza a tarilor considerate “in
tranzitie” difera de cea a occidentalilor.
O prima concluzie e ca gospodariile din aceste tari au fost
afectate de criza in primul rand prin reducerea sau intarzierea
salariilor si in al doilea rand prin pierderea locurilor de munca.
Ambele fenomene au afectat tarile in tranzitie mai mult decat pe
cele occidentale incluse in studiu, conform raspunsurilor la
sondaj. In Romania, Letonia, Lituania, Muntenegru, Slovenia,
Croatia, Turcia si Ucraina, mai mult de jumatate dintre respondenti
au declarat ca un membru al familiei lor a avut salariul taiat sau
platit cu intarziere. Daca la aceasta se adauga veniturile
diminuate, mai ales in sud-estul Europei si in statele din Caucaz,
de reducerea transferurilor de bani de la compatriotii plecati sa
munceasca in strainatate, obtinem o imagine a suferintei de pe urma
crizei de pe piata muncii care i-a afectat cel mai mult pe
locuitorii din tarile fostei Iugoslavii, Bulgaria si Romania.
Mai departe, surprinzator poate pentru cine crede ca la noi s-au
taiat sau desfiintat cel mai mult ajutoarele sociale, studiul arata
ca un numar relativ mare (in jur de 20%) dintre familiile din
Romania au beneficiat in 2010 de o forma sau alta de ajutor de la
stat (de la venitul minim garantat si pana la ajutorul de somaj sau
de crestere a copilului), comparativ cu circa 10% in Polonia sau
putin peste 10% in Belarus. De aici nu a derivat insa si o
perceptie buna asupra performantei guvernului, considerata de
majoritatea respondentilor romani drept mult mai proasta decat in
sondajul din 2006; din acest punct de vedere, romanii isi vad
guvernul mai prost si decat lituanienii si letonii, iar toate cele
trei natii sunt cele mai critice dintre toate cele 29 de tari in
tranzitie.
Autorii studiului leaga aceasta de faptul ca tot cele trei natii
(in frunte cu Romania) sunt si cele unde nivelul de satisfactie
fata de calitatea vietii personale e la cotele cele mai scazute,
corelat cu cifrele care arata ca recesiunea a lovit cel mai tare,
incepand din 2009, exact Romania, Lituania si Letonia. In schimb,
tari ca Polonia sau Azerbaidjan, unde cresterea economica s-a
mentinut in ciuda crizei, au relevat un nivel bun al satisfactiei
fata de propria viata si fata de performantele guvernelor.
Din punctul de vedere al satisfactiei fata de calitatea propriei
vieti, cea mai mare inrautatire a situatiei din 2006 pana acum a
avut loc in Romania, cele trei tari baltice, Belarus si Slovenia,
iar cele mai scazute rate ale fericirii (cu cel mai mic procent de
respondenti care sunt de acord cu afirmatia “una peste alta, sunt
multumit de viata mea”) le avem din nou in Romania, urmata de
Ungaria. Si mai rau, Romania are o pondere mare inclusiv a
pesimistilor, adica a celor care nu doar se declara nemultumiti de
prezent, dar nici nu cred ca in viitor copiii lor o vor duce mai
bine.
Erik Berglof, economistul-sef al BERD, se declara impresionat, in
mod diplomatic, de faptul ca, “desi peste 70% dintre cetatenii
celor 29 de tari care sustin ca au fost afectati de criza au fost
nevoiti sa taie din cheltuielile pentru mancare sau sanatate”,
sistemul lor de valori nu s-a schimbat drastic, chiar daca
increderea in democratie si in economia de piata a scazut, ca si
cea in institutiile financiare si investitorii straini.
Berglof afirma, lucid, ca “asteptarile diminuate pentru perioada de
dupa criza si presiunile demografice negative vor pune noi presiuni
pe aceste societati”, insa nu poate decat sa-si declare propriul
optimism obligatoriu, spunand ca “pietele si democratia vin la
pachet cu propriile lor probleme, dar ele sunt in masura sa ofere
raspunsuri mai constructive fata de aceste presiuni decat orice
alta alternativa plauzibila”.
Un analist al Danske Bank aproape s-a amuzat sa talmaceasca
limbajul cifrat al lui Jean-Claude Trichet, seful Bancii Centrale
Europene, astfel incat sa se inteleaga daca urmeaza sau nu o
majorare de dobanda la euro: “monitorizare indeaproape” a evolutiei
preturilor insemna, in discursul astfel tradus, o majorare de
dobanda programata peste 3-4 luni; “vigilenta” insemna o majorare
de dobanda programata cel mai probabil peste o luna, iar “vigilenta
puternica” (strong vigilance) insemna certitudinea unei majorari de
dobanda in cursul urmatoarei luni.
Analistul bancii daneze voia sa gloseze astfel intr-un mod mai
original pe marginea a ceea ce inca de la inceputul lunii iunie
parea deja evident pentru multi comentatori, anume ca la sedinta de
politica monetara a BCE din 7 iulie urmeaza o majorare de dobanda
(anuntata, intr-adevar, indirect de Trichet prin termenii magici
“vigilenta puternica”).
Cu cat ar urma sa creasca insa dobanda la euro si de cate ori va fi
majorata? Prognoza de inflatie a BCE in zona euro a fost modificata
in iunie de la 2,3% la 2,6% pentru 2011, dar a fost mentinuta la
1,7% pentru 2012, ceea ce a fost vazut de pietele financiare drept
un indiciu ca nu e de asteptat decat o singura majorare de dobanda,
de la actualul nivel de 1,25% pe an. Totusi, sustin economistii
Danske (care cred ca inflatia va depasi totusi ambele tinte, urmand
sa se situeze la 2,7% in acest an si la 2% la anul), daca episodul
actual de slabire a cresterii economice la scara globala (zona euro
– SUA – China) va fi doar temporar, iar din toamna economia isi va
reveni, atunci vor reaparea si presiunile inflationiste, ceea ce
inseamna ca “probabil pana in primele luni ale lui 2012” ar ramane
deschisa posibilitatea unei noi majorari de dobanda. BCE a majorat
pentru prima data in ultimii doi ani dobanda in aprilie, de la 1%
la 1,25%. Cea mai recenta analiza consultata de noi, cea a
Volksbank, prezice o majorare cu inca 0,25% la 7 iulie.
La noi, BNR a mentinut saptamana trecuta neschimbata dobanda de
politica monetara, la 6,25% pe an, considerand ca “riscurile
asociate perspectivei inflatiei continua sa fie semnificative”, din
aceleasi motive principale ca si pana acum: preturile
internationale la energie si alimente, incertitudinile privind
liberalizarea preturilor interne la utilitati (e vorba de
eliminarea subventiilor la incalzire si de scumpirea
transporturilor, indeosebi a celor pe calea ferata) si miscarile de
pe pietele financiare in contextul crizei datoriilor suverane
(adica riscul ca bancile occidentale sa gaseasca mai greu si mai
scump finantare, ceea ce ar antrena cresteri ulterioare de dobanzi
pentru restul economiei). In acordul cu FMI exista prevederea ca
daca inflatia in Romania depaseste un anumit plafon, atunci au loc
consultari cu Fondul pentru o eventuala reorientare a politicii
monetare; aceasta explica de ce atat John Lipsky, directorul in
exercitiu al Fondului, cat si Jeffrey Franks, seful misiunii FMI,
au sugerat ca ar fi nevoie de o inasprire a politicii monetare in
lunile urmatoare. Ce forma ar putea lua aceasta inasprire?
In scrisoarea de intentie catre FMI, semnata de ministrul
finantelor si de guvernatorul BNR, autoritatile apreciaza ca undeva
in lunile urmatoare inflatia va atinge punctul care ar declansa
consultari cu Fondul si estimeaza un maxim al inflatiei de 8,5% la
jumatatea anului, urmat de o scadere spre 5% la sfarsitul anului.
In aceste conditii, pentru a atinge tinta de inflatie din 2012, BNR
arata ca “va trece la o politica monetara mai restrictiva”, in
special printr-o administrare mai buna a lichiditatii, astfel incat
ratele dobanzilor pe piata monetara sa se apropie de dobanda de
politica monetara” (este vorba de faptul ca grija BNR de a furniza
mereu suficienta lichiditate pe piata, care a reusit in cele din
urma sa impinga bancile sa coboare si ele dobanzile la creditele
acordate in economie, a facut ca dobanzile interbancare sa ajunga
mai mici decat dobanda de politica monetara a BNR).
Cat priveste dobanda BNR, cu exceptia analistilor ING Bank, care nu
exclud o majorare a acesteia inainte de sfarsitul anului daca
anticipatiile inflationiste pentru 2012 se mentin ridicate, aproape
nimeni nu crede posibila o modificare pana la sfarsitul anului.
Unul dintre motive este faptul ca semnele din economie nu arata
bine pentru trimestrul al doilea si posibil nici pentru al treilea,
iar creditarea, in ciuda datelor care arata o redresare a cererii
de credit atat pentru populatie, cat si pentru companii, nu are
inca forta sa creasca suficient, astfel incat ar fi absurd ca BNR
sa sufoce si tendintele pozitive firave de acum.
“Desi in prezent se manifesta semne timide ale revenirii
activitatii de creditare, creditul neguvernamental real ramane
negativ in termeni anuali. Atat productia industriala, cat si
exporturile au incetinit in luna aprilie, in timp ce indicatorii
relevanti pentru evolutia cererii interne se mentin in teritoriul
negativ”, remarca Eugen Sinca, analist al BCR. Celalalt motiv tine
de dorinta bancii centrale de a-si pastra in continuare arme in
tolba pentru anul electoral 2012: “BNR ar putea mentine dobanda de
politica monetara neschimbata pe tot parcursul anului 2011, urmand
ca din primul trimestru al anului 2012 sa inceapa un ciclu de
intarire graduala a politicii monetare, pentru contrabalansarea
unor posibile derapaje fiscale inaintea alegerilor si pentru a
readuce inflatia in interiorul intervalului tintit”, afirma
Sinca.
Acordurile vizeaza conexiunea cu autostrazile
Csanadpalota-Mako-Szeged si Nagykereki-Szolnok. Scopul acestora
este de a crea conditiile necesare asigurarii unei legaturi directe
prin racordarea autostrazilor din Romania cu cele de pe teritoriul
Ungariei, de a stabili punctele de conexiune intre cele doua
autostrazi, pe linia frontierei comune si de a reglementa
conditiile tehnice de realizare a jonctiunii rutiere. Romania si
Ungaria vor infiinta cate un grup de lucru alcatuit din experti ,
pentru fiecare conexiune de autostrada, care se va reuni alternativ
pe teritoriile celor doua state, si la care vor participa
specialisti din domeniul proiectarii, constructiei, intretinerii si
managementului de drumuri si poduri.
Toate lanturile de restaurante s-au concentrat pe Bucuresti. O
strategie normala tinand cont de diferentele de trai dintre
capitala si orasele mai mici. Si Subway va deschide primul sau
punct in Bucuresti, dar planul companiei este mai vast de atat.
Strategii Subway planuiesc sa deschida cate un restaurant in
orasele de cel putin 100.000 de locuitori, planul fiind sa aiba o
retea cu o unitate la fiecare 50.000 de romani. “La inceput ne vom
concentra atentia pe Bucuresti si pe celelalte orase mari. Dupa
aceea vom merge si in orase mai mici. Acesta este doar inceputul”,
explica Martin Princ, director de dezvoltare regionala al Subway
pentru Europa Centrala si de Est. Princ da exemplul Statelor Unite,
unde compania exista de peste 40 de ani si unde exista un
restaurant la fiecare 10.000 de persoane.
Spre deosebire de competitorii sai, intrati in Romania direct
sau printr-un singur francizor, Subway vine cu o reteta diferita:
nu exista master francizor, americanii urmand a vinde licente
persoanelor individuale. Conceptul Subway este dezvoltat in afara
Statelor Unite prin intermediul unor agenti de dezvoltare
(development agents). “Aceeasi formula o vom implementa si in
Romania”, explica Princ. “Fiecare stat unde suntem prezenti este
impartit in regiuni de dezvoltare. Acest lucru ne permite sa avem
mai multi oameni pe teren care sa ofere sustinere celor care detin
franciza.” Fiecare agent se va ocupa, asadar, doar de teritoriul ce
i-a fost atribuit.
Dezvoltarea din Romania va fi gestionata de compania mama
impreuna cu doi agenti de dezvoltare. Francizatii vor fi insa cei
care vor suporta costurile de exploatare a restaurantului, lantul
oferind, dincolo de brand, know-how, cursuri de formare si
asistenta. Tot francizatii vor plati cei circa 100.000 de euro
necesari deschiderii unui restaurant; investitia nu este foarte
mare pentru un restaurant, putand fi comparata cu cea pentru
deschiderea unei cafenele.
Aceasta este o reteta diferita de dezvoltare pentru o companie
internationala care intra pe piata locala a restaurantelor. Astfel,
dupa ce McDonald’s a fost primul care si-a facut curaj si a intrat
direct in 1995, KFC si Burger King au venit in franciza. Primul
nume mare de pe piata locala a fost insa Pizza Hut in 1994, cand
cei mai multi potentiali clienti romani nu auzisera despre gigantii
restaurantelor. Franciza Pizza Hut este detinuta de Gabriel
Popoviciu, care detine si franciza KFC. Cele doua lanturi
controlate de omul de afaceri Gabriel Popoviciu au ajuns in 17 ani
la un total la 53 de restaurante. Burger King, ultimul intrat, in
2008, a fost adus tot in franciza de Marius Nasta si Eli
Davidai.
Americanii care vand sandvisurile Subway au planuri mari pentru
Romania, vrand sa ajunga in urmatorii cinci ani la 60 de unitati,
aproape la fel de multe cate au deschis cei de la McDonald’s in 16
ani si mai multe decat orice alt lant prezent in prezent pe piata.
Pe plan local, McDonald’s, singurul lant international intrat
direct pe piata, detine in prezent 63 de restaurante. McDonald’s
are acum 32.000 de restaurante in lume.
Subway intra insa pe piata locala la distanta de peste un
deceniu de McDonald’s si KFC si are de recuperat teren, in
conditiile in care cele doua lanturi au avut timp sa se extinda si
sa patrunda in constiinta consumatorilor. Oficialii companiei
americane spun insa ca “decizia de intrare pe noi piete este
sistematica. Intram doar daca exista conditiile potrivite pe piata,
iar in cazul Romaniei am ajuns, in urma cercetarilor, la concluzia
ca acum piata este pregatita pentru sistemul nostru de
franciza”.
UE nu a reusit sa cheltuiasca 4,5 miliarde de euro anul trecut,
2,72 miliarde de euro reprezentand fonduri alocate programelor
europene, in timp ce restul provine din amenzi, dobanzi sau
surplusuri rezultate din cursul valutar, potrivit unui comunicat al
PE. Propunerea, apartinand raportorului PE pentru buget, Sidonia
Jedrzejewska, a primit 625 de voturi “pentru”, 14 “impotriva” si 29
de abtineri.
Este de formatie inginer, absolvind cursurile Universitatii de
Nord Baia-Mare in 1996. A lucrat o perioada de peste 10 ani in
pozitii de top management in domenii ca retail, marketing, vanzari,
logistica si operational, in companii atat din Romania, cat si in
corporatii multinationale. Experienta sa a fost cumulata in
companii precum Panasonic (sales manager, 1999-2002), Altex
(purchasing manager si retail director, 2001-2006), Teknosa
(operational director, 2006-2008) si Vodafone (2008-2009).
A acceptat provocarea de a se muta la Sibiu si a contribuit pe
parcursul ultimului an la reorganizarea retelei de 12 centre
comerciale dezvoltate de omul de afaceri Ioan Ciolan. Intre
responsabilitatile sale actuale se numara bugetele din divizia de
retail, managementul fortei de vanzari, strategia de vanzari,
strategia de produse si aranjarea si mercantizarea magazinelor. Din
2006 si-a pus in practica ideile antreprenoriale, punand bazele
unei firme de consultanta.
BUSINESS Magazin prezinta, in cea de-a sasea editie a anuarului
100 Tineri Manageri de Top, o noua generatie de business, managerii
si antreprenorii de pana in 40 de ani care conduc cele mai
importante si dinamice companii din Romania.
Comanda acum varianta electronica a catalogului la pretul de 25
lei.