BusinessMagazin

Blog

  • Analistii bancilor au pareri impartite despre perspectivele de crestere a economiei

    Institutul National de Statistica a publicat vineri
    estimarile-semnal cu privire la cresterea economica din perioada
    iulie-septembrie: PIB real a scazut cu 0,7% fata de trimestrul
    anterior, in date ajustate sezonier, si cu 2,5% in comparatie cu
    trimestrul corespunzator din anul precedent. Datele preliminare
    oficiale vor fi anuntate la 2 decembrie.

    In opinia BCR, performanta slaba a economiei
    din perioada iulie-septembrie este urmare a masurilor severe de
    austeritate fiscala aplicate de Guvern in vara – majorarea TVA cu
    5%, reducerea salariilor din sectorul public cu 25%, diminuarea
    unor ajutoare sociale si a subventiilor guvernamentale, care au
    redus consumul gospodariilor populatiei. Formarea bruta de capital
    fix a ramas probabil la un nivel scazut, in conditiile in care
    investitiile in sectorul constructiilor s-au oprit aproape in
    totalitate dupa anii de boom economic.

    Pentru ultimul trimestru, BCR are in vedere o
    crestere economica pozitiva fata de trimestrul anterior, “avand in
    vedere ca efectele masurilor de austeritate ar putea fi absorbite
    destul de rapid. Prin urmare vedem anumite sanse ca performanta
    pentru intregul an 2010 sa fie putin mai buna fata de scenariul
    nostru de baza de -2,1%”, afirma Eugen Sinca, analist al bancii.
    “BNR ar putea relua ciclul de relaxare a politicii monetare in
    primul semestru din 2011 pentru a sprijini o reluare fragila a
    cresterii economice. Un nou acord cu FMI, presiuni inflationiste
    mai mici si o normalizare a mediului politic sunt elemente cheie
    ale acestui scenariu.”

    Raiffeisen Bank Romania ramane la opinia ca,
    dupa ce in perioada ianuarie-septembrie economia s-a contractat cu
    1,9%, “este foarte probabil ca PIB real sa scada cu 2% in 2010, asa
    cum estimeaza si FMI”. Nicolae Covrig, analist al bancii, constata
    ca “datele macroeconomice arata ca in continuare cererea interna
    ramane slaba, sub efectul masurilor de consolidare fiscala, desi
    unele vesti relativ bune au venit din partea dinamicii
    exporturilor”.

    Din punctul de vedere al analistului
    Raiffeisen, faptul ca Ministerul de Finante a renuntat la plafonul
    de dobanda de 7% pentru atragerea de finantare, acceptand in
    ultimele zile sa plateasca bancilor dobanzi medii de 7,1% si chiar
    7,3%, are legatura cu intarzierea prevazuta a aprobarii bugetului
    in Parlament, “din cauza blocajului politic”, care va duce la
    amanarea urmatoarei transe de credit de la FMI si Comisia Europeana
    “cel putin pana in ianuarie 2011”. In aceste conditii, autoritatile
    romane se vor confrunta cu costuri de finantare mai mari la
    titlurile de datorie emise pe piata interna.

    Sondajul intern al Asociatiei Analistilor
    Financiar-Bancari din Romania (AAFBR), dat publicitatii joi, a
    indicat o scadere a PIB in trimestrul al treilea cu 0,7% fata de
    trimestrul anterior (estimarile au variat intre -0,5% si -2,5%), in
    timp ce scaderea fata de aceeasi perioada din 2009 era aproximata
    la 2,3% (estimarile au variat intre -2% si -4%).

    Pentru ultimul trimestru, opiniile AAFBR
    indica o continuare a recesiunii (scadere a PIB cu 0,1% rata
    trimestriala si cu 2,5% rata anuala). Estimarile variaza intre
    -0,5% si 0,1% pentru rata trimestriala, iar pentru cea anuala intre
    -0,6% si -3,4%.

    Pentru tot anul 2010, estimarea membrilor
    AAFBR care au raspuns la sondaj plaseaza dinamica PIB la -2,2%
    (estimarile variaza intre -1,6% si -2,8%). Pentru anul 2011,
    participantii la sondaj se asteapta la o rata de crestere a PIB de
    1,2% (estimarile variaza intre -1,8% si 2%).

    AAFBR grupeaza peste 60 de analisti din
    sectorul bancar, fonduri de pensii, societati de administrare a
    investitiilor, societati de asigurari si din piata de capital.

  • Seful ARB despre Ordonanta 50: “Nu contestati dreptul bancilor de a face profit”

    La seminarul EU-COFILE, organizat de BNR, Alpha Bank si
    ARB, Ghetea a fost intrebat de ce bancile nu s-au conformat la
    prevederile Directivei 48/2008 inca de cand aceasta a fost
    adoptata, ceea ce ar fi insemnat eliminarea de acum doi ani a unor
    comisioane, in primul rand a celui de rambursare anticipata, si
    calcularea dobanzilor la credite in functie de indicatorii pietelor
    (EURIBOR, LIBOR si ROBOR) in locul dobanzilor interne de referinta
    ale bancilor.

    “Atata vreme cat Directiva nu a fost transpusa
    in legislatia romaneasca, bancile au facut ceea ce le-a permis
    legea. E ca si cum ati intreba producatorii de autoturisme de ce nu
    au trecut anticipat la standardele Euro 5”, spune Radu Ghetea.

    Aceeasi opinie a exprimat-o seful ARB si in
    privinta comisionului de rambursare anticipata a creditelor,
    mentinut de banci pana la intrarea in vigoare a Ordonantei 50,
    respectiv pana la 21 iunie 2010: “Eu personal nu sunt de acord cu
    un comision de rambursare anticipata mare. Dar atata vreme cat
    legea imi permite sa circul cu 90 sau 130 km/ora, nu ma intrebati
    de ce nu am mers cu 70 km/ora”.

    In plus, trebuie tinut cont ca 87% din
    sistemul bancar romanesc are actionariat strain, astfel incat a
    primat interesul afacerilor proprii, dupa cum era si firesc. “De ce
    bancile nu au avut in vedere in primul rand ‘interesul national’ nu
    e o intrebare la care ar trebui sa raspunda”, a comentat Ghetea,
    precizand ca bancile urmaresc profitul la fel ca toate celelalte
    companii din economie. “Nu contestati dreptul bancilor de a face
    profit”, a recomandat bancherul.

    Bancile au acuzat, pe de alta parte, Guvernul
    ca a adoptat in ultimul moment OUG 50, care transpune in legislatia
    romaneasca Directiva 48/2008, respectiv in iunie 2010, cu doar
    cateva zile inainte de a expira termenul acordat tarilor membre UE
    de a se conforma la prevederile directivei. Aceasta a dus la
    introducerea peste noapte a unor prevederi contestabile, de la
    aplicarea ordonantei la stocul creditelor in derulare – principala
    nemultumire a bancilor – si pana la dreptul Autoritatii Nationale
    pentru Protectia Consumatorilor de a suspenda activitatea de
    creditare pentru anumite produse bancare considerate neconforme cu
    OUG 50. Atat FMI, cat si BNR au contestat cu deosebire acest drept
    al ANPC de a interveni in activitatea de creditare a bancilor.

    “Noi nu am contestat in primul rand aplicarea
    OUG si la creditele ipotecare, care nu era prevazuta in textul
    Directivei; extinderea si la creditele ipotecare este practicata si
    de alte tari. Ceea ce afecteaza insa veniturile sistemului bancar
    este aplicarea OUG la stocul de credite aflate in derulare”, a
    precizat Ghetea. ARB a estimat la aproape 600 de milioane de euro
    veniturile nerealizate in sistemul bancar daca OUG 50 ar fi
    aplicata la tot stocul de 8 milioane de contracte de credit deja
    existente.

    “Bancile sunt o rotita importanta din
    mecanismul economic si nu foloseste nimanui slabirea sistemului
    bancar”, a subliniat Ghetea. “Nu trebuie sa ne fie indiferent daca
    bancile fac sau nu profit”, a continuat el, referindu-se la
    impactul asupra economiei Romaniei pe care il implica un gen de
    suprareglementare precum cel impus de OUG 50 in forma ei
    initiala.

    El a mentionat ca au existat anterior la
    nivelul ARB incercari de a ajunge la o forma a unui contract de
    credit comun pentru toate bancile, insa initiativa s-a dovedit
    imposibil de aplicat, intrucat fiecare grup bancar are politica sa
    de creditare, aplicata in toate tarile unde are afaceri.

    OUG 50 este in faza de dezbatere in comisiile
    parlamentare, urmand ca Parlamentul s-o ia in discutie dupa
    discutarea tuturor amendamentelor aduse de banci, ANPC, Asociatia
    Romana de Leasing si reprezentantii grupurilor parlamentare.

  • Radu Ghetea: “Pretul crizei n-a fost inca platit, iar factura crizei o platesc intotdeauna bancile”

    Dimpotriva, actionarii bancilor, majoritatea grupuri
    financiare straine, au adus numai in 2009 in total 500 de milioane
    de euro, ca majorari de capital si linii de finantare pentru
    filialele din Romania, a spus seful ARB, citand cifrele furnizate
    de BNR. “Nu cred, deci, ca trebuie sa promovam astfel de idei, ca
    statul ar fi ajutat bancile”, afirma Ghetea.

    La momentul actual, “pretul crizei n-a fost
    inca platit, iar factura crizei o platesc intotdeauna bancile”,
    avand in vedere atat evolutia creditelor neperformante, dar mai
    ales faptul ca o institutie de credit este expusa oricand la
    retrageri de depozite din partea clientilor care ii transfera la
    alte banci, pentru dobanzi mai bune. “In aceste conditii, banca
    trebuie totusi sa dea credite – daca mai are forta sa dea credite”,
    si-a continuat bancherul explicatia, referindu-se evident teoretic
    la mecanismul sistemului financiar, nu la cazuri concrete de
    banci.

    In plus, “trebuie subliniat ca in ultimii zece
    ani, numai 13% din profitul bancilor a plecat din tara”, astfel
    incat speculatiile despre banci care ar fi luat resurse de la stat
    si le-ar fi folosit pentru a face profituri pe care sa le
    repatrieze sunt nefondate si nu fac decat sa dauneze Romaniei.

    Intrebat daca programul Prima Casa poate fi
    privit drept un ajutor oferit de stat bancilor, prin faptul ca a
    garantat credite ipotecare care altfel nu ar fi fost acordate, Radu
    Ghetea a raspuns ca Prima Casa are alt rost, acela de a stimula o
    piata imobiliara considerata de autoritati importanta pentru
    relansarea economica.

    “De altfel, uitati-va cate banci s-au inscris
    pana acum in program. Iar bancile nici nu aveau nevoie de ajutor la
    momentul respectiv, cand a fost lansat programul Prima Casa”, a
    comentat bancherul. In faza din 2009 a programului s-au inscris 19
    banci, iar in cea de anul acesta 21, cele mai mari plafoane de
    garantare fiind cerute, in ambele faze ale programului, de BCR si
    BRD.

    Prezent la discutie, Aurel Saramet,
    presedintele Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM, a
    adaugat ca, de fapt, programul Prima Casa n-ar insemna decat “o
    piscatura de tantar” la scara economiei, neputand servi, prin
    urmare, nici la sustinerea afacerilor sistemului bancar.

    Valoarea totala a garantiilor acordate pana
    acum prin cele doua faze ale programului Prima Casa, pentru un
    total de 30.500 de contracte de cumparare de locuinte, a fost de
    1,25 miliarde de euro, ceea ce, la o valoare garantata a creditelor
    de circa 80%, ar insemna in jur de 1,7 miliarde de euro in credite
    acordate de banci.

  • Comenteaza cu Ana si Ioana: Pro sau contra promotiilor

    Ioana este de parere ca promotia este un mijloc de sustinere
    a vanzarilor

    1. Cand pretul a capatat o importanta primordiala in decizia de
    cumparare si chiar si in alegerea destinatiei pentru cumparaturi,
    promotia poate convinge cumparatorul sa-si puna in cos exact
    produsul care ii asigura o gratuitate, o cantitate mai mare la
    acelasi pret sau chiar un premiu (un pahar la un bax de apa, o
    jucarie intr-un pachet de cereale). Daca un produs se tine deoparte
    de lupta promotiilor, poate pierde cote de piata serioase acum.

    2. Din perspectiva producatorilor, distribuitorilor si
    comerciantilor, momentul actual este cel mai bun pentru castigarea
    unor cote de piata. Exista insa un risc mare: in lupta pentru cote
    de piata este afectata profitabilitatea. Companiile trebuie sa-si
    balanseze foarte atent plusurile si minusurile acestei
    strategii.

    3. In randul producatorilor dar si al comerciantilor exista
    opinii conform carora produsele nu mai pot “evada” din hora
    promotiilor. Retele comerciale s-au consacrat in piata prin
    garantia pretului mic. Odata ce cumparatorii s-au obisnuit sa
    aleaga produsele in functie de promotii o atitudine anti…
    promotionala poate fi paguboasa.

    4. Conform studiilor, romanii sunt printre cei mai infideli
    clienti, fiind tentati sa incerce permanent produse noi. In acest
    context, lupta pentru fidelizarea clientilor forteaza companiile sa
    mizeze pe resortul promotiilor pentru a-si mentine si stimula
    vanzarile.

    Ana crede ca promotiile nu functioneaza

    1. Batalia comerciantilor si producatorilor in preturi si nu in
    servicii a devenit deja legendara. In piata sunt atatea promotii
    cate produse. Ideea pe baza careia sunt gandite pare logica –
    producatorii vor sa vanda cat mai mult, dar cum puterea de
    cumparare este destul de mica, preturile mari devin prohibitive,
    asa ca pun in aplicare promotiile. La randul lor, si consumatorii
    ar cumpara mai mult, dar trebuie sa fie cu ochii si pe buget, asa
    ca satunci cand ies la cumparaturi cauta chilipiruri. Adica,
    promotii. Dar promotiile nu inseamna neaparat economie. Sedusi de
    ideea ca pot cumpara mai mult la un pret mai mic, de multe ori
    ajungem sa cumparam mai mult decat avem de fapt nevoie. Un exemplu:
    desi am avea nevoie de un creion care costa un leu, preferam sa
    cumparam zece, la pretul de 3,5 lei. Intr-adevar, astfel, platim
    mai putin decat daca am fi luat zece creioane separat, dar noi nu
    de zece aveam nevoie, ci numai de unul.

    2. Cand un jucator de pe o anume piata lanseaza un produs la
    promotie, inevitabil, si ceilalti il vor urma si va incepe un nou
    razboi – al promotiilor. Din acel moment, deja acestea isi pierd
    rolul de diferentiator, iar clientii vor alege tot in functie de
    criterii precum fidelitatea pe care o au fata de o anumita marca,
    renumele sau caracteristicile intrinseci ale produsului respectiv.
    Asta inseamna ca promotiile nu mai au niciun efect – daca toata
    lumea are promotii este ca si cum toti ar avea preturi mari.

    3. Ioana spunea ca romanii sunt printre cei mai infideli
    consumatori. Corect, dar nu promotiile ii vor fideliza, ci
    serviciile, calitatea produselor si investitiile in imagine. Pana
    la urma, asta isi dorec producatorii – nu un client de conjunctura,
    care sa cumpere doar atunci cand produsul pare sau este mai ieftin,
    ci un clinet fidel, care sa-i sustina afacerile indiferent de
    fluctuatiile pietei.

  • Romania a inregistrat cea mai abrupta scadere economica din UE in trimestrul al treilea

    Datele privind PIB-ul pe trimestrul trei nu sunt disponibile
    pentru sapte state membre, respectiv Danemarca, Irlanda,
    Luxembourg, Malta, Polonia, Slovenia si Suedia. Dintre acestea,
    numai Irlanda a inregistrat scadere economica in trimestrul al
    doilea.

    Astfel, scaderea de 0,7% a PIB-ului Romaniei din trimestrul trei
    este depasita doar de contractia de 1,1% raportata de Grecia. Cea
    de-a treia tara cu cifra negativa in perioada analizata este Olanda
    (-0,1%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kraft: pe termen mediu consumul ar putea reveni la nivelul 2007-2008

    “Nu se poate face o previziune clara pentru viitor; aproape
    fiecare opinie pe tema revenirii economice pe care o citesc este
    diferita”, declara Gerard Chandran, managing director al Kraft
    Foods Romania (KFR). El a preluat in urma cu cateva luni functia de
    conducere a filialei locale, dupa ce anterior a lucrat in Africa de
    Sud. In opinia lui, “in prezent, cele mai multe companii ar trebui
    sa fie atente in prezent la ROI (return on investment, recuperarea
    investitiei – n.r.) si sa se focuseze pe acele marci si segmente de
    piata care pot oferi acest lucru”.

    Filiala companiei americane a mizat in acest an tocmai pe
    aceasta tactica, punand accent pe categoria de biscuiti; si-a
    adjudecat pozitia fruntasa si in piata de biscuiti, segment in care
    a lansat in acest an patru marci diferite: Oreo, Tuc, Belvita Start
    si Milka. In perioada iulie-august 2010 compania aproape si-a
    dublat cota de piata valorica pe segmentul de biscuiti, fata de
    aceeasi perioada a anului trecut, cand avea in portofoliu doar
    marca Lu. De la lansarea Belvita Start, in luna aprilie a acestui
    an, compania a vandut 65 de milioane de pachete de biscuiti sub
    acest brand. Kraft Foods Romania, care nu are fabrici pe piata
    locala dar are parteneriate cu producatori locali de dulciuri si
    cafea, a raportat la Ministerul Finantelor anul trecut afaceri de
    138 milioane de euro, in scadere cu circa 12% fata de 2008.

  • 9 la 9 – Albalact creste cu 9% in primele noua luni

    Profitul net inregistrat de companie in aceeasi perioada este cu
    39% mai mare decat profitul net raportat in 2009 in aceeasi
    perioada. In primele noua luni al acestui an, Albalact a obtinut un
    profit de 2,4 milioane de lei.

    “Piata continua sa fie afectata de scaderea puterii de cumparare
    a consumatorilor. Mai mult decat atat, materia prima a suferit
    cresteri importante de pret ceea ce pune presiune pe
    profitabilitate”, declara Raul Ciurtin, presedintele si directorul
    general Albalact Alba Iulia.In 2010 compania a lansat Raraul ca
    brand national si a relansat marca Zuzu. Piata lactatelor este
    evaluata la un miliard de euro anual, cele mai mari companii de
    profil fiind Danone, Friesland Capina, Albalact, Hochland si
    Lactalis (fosta LaDorna).

  • Cresteri pe timp de criza – Astra Asigurari a avut venituri din prime cu 37% mai mari, la noua luni

    Volumul primelor brute subscrise totale nete de anulari directe
    si primiri in reasigurare (viata si non-viata) inregistrate de
    companie dupa primele noua luni ale anului 2010 se ridica la
    valoarea de 841,2 milioane de ei, din care aproape 830 de milioane
    de lei reprezinta volumul primelor brute subscrise la asigurari
    generale, in crestere cu 37% fata de trimestrul III 2009.

    Pe clase de asigurare, in primele noua luni ale anului 2010,
    Astra Asigurari a avut cresteri de 53% pentru primele subscrise pe
    asigurari auto. Volumul total d eprime a ajuns la 655 de milioane
    de lei, dintre care care 453 de milioane de lei au reprezentat
    politele obligatorii de raspundere civila auto (RCA).

    Pe segmentul de asigurari de cladiri si bunuri, care insesamna
    14% din totalul portofoliului detinut, asiguratorul a subscris
    prime in valoare de 115 milioane de lei. Si asigurarile de viata au
    inregistrat o crestere de 58% fata de al treilea trimestru din
    2009, pe acest segment fiind subscrise primbe in valoare de 11,4
    milioane de lei.

    Pe segmentul Casco Aviatie a fost inregistrata o crestere cu
    15%, pana la 11 milioane de lei. De altfel, Astra este asiguratorul
    cu cea mai mare expunere pe acest tip de asigurari. Segmentul de
    raspundere civila pentru aeronave a cumulat prime brute de 8,4
    milioane de lei, iar Casco nave si raspunderi navale, 7,4 milioane
    de lei

    Daunele platite de companie au inregistrat in trimestrul al
    treilea o crestere cu 59% fata de aceeasi perioada a anului trecut,
    de la 233 milioane de lei in 2009 la 371 de milioane de lei in
    2010.

    Recent, compania a intrat si pe piata din Ungaria, inaugurand o
    sucursala la Budapesta, unde va subscrie pentru inceput pe
    segmentele RCA, property si Casco.

  • Somajul continua sa scada. Vezi care sunt judetele din Romania cu cei mai multi someri

    La sfarsitul lunii octombrie, rata somajului a fost de 7,08%,
    mai mica cu 0,27 de puncte procentuale decat in luna precedenta si
    cu 0,02 puncte procentuale sub nivelul inregistrat in octombrie
    2009. Concret, la finele lunii octombrie erau 645.794 persoane, cu
    24.794 persoane mai putin fafa de cel de la finele lunii
    anterioare.

    Din totalul somerilor inregistrafi, 329.182 au fost someri
    indemnizafi si 316.271 neindemnizafi. Numarul somerilor indemnizati
    a crescut cu 3.808 persoane, iar numarul somerilor neindemnizati a
    scazut cu 28.602 persoane fata de luna precedenta.

    Reteritor la somajul inregistrat pe sexe, in luna octombrie
    2010, comparativ cu luna precedenta, rata somajului masculin a
    scazut de la valoarea de 7,85% in luna septembrie, la valoarea de
    7,55% iar rata somajului teminin a scazut de la 6,78% la 6,54%.

    La nivel teritorial, numarul de someri a crescut in 11 judete:
    Olt (cu 513 persoane), Harghita (cu 441 persoane), Bistrita (285
    persoane), Dâmbovita (258 persoane), Mures (235 persoane) si
    Constanta (233 persoane). Scaderea numarului de someri se
    inregistreaza in 30 de judete si in municipiul Bucuresti, cele mai
    importante scaderi inregistrându-se in judetele: Hunedoara (2.611
    persoane), Prahova (2.589 persoane), Dolj (1.883 persoane),
    Teleorman (1.719 persoane), Vaslui (1.446 persoane) si Mehedinti
    (1.369 persoane). In municipiul Bucuresti numarul de someri a
    scazut cu 3.151 de persoane.

  • Cum va arata Legea Educatiei daca asumarea guvernului cade

    Traseul pregatit de guvern absolventilor de facultate care vor
    sa ocupe loc la catedra va fi modificat de senatorii din Comisia de
    invatamant. Daca in Legea Educatiei asumata de Cabinetul Boc sunt
    prevazuti doi ani de masterat didactic, urmati de un an de practica
    sub indrumarea unui mentor si un concurs la nivelul scolii,
    proiectul aflat pe masa senatorilor va cuprinde cu totul alte
    prevederi. In opinia parlamentarilor, absolventii de facultate ar
    trebui sa urmeze un an de masterat stiintific si un an de masterat
    didactic in care sa fie inclusa si practica derulata sub indrumarea
    mentorului. Dupa sustinerea dizertatiei, absolventii masteratului
    vor sustine direct definitivatul devenind automat titulari in
    sistem. Ocuparea postului ar urma sa se faca tot prin concurs la
    nivelul scolii, insa in cazul desfiintarii postului, profesorul va
    putea concura la o alta unitate de invatamant, avand prioritate
    fata de cei care nu au predat pana in acel moment.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info