BusinessMagazin

Blog

  • China a votat împotriva rezoluţiei ONU

    Rusia continuă să fie susţinută de China, care face joc dublu.

    China a votat împotriva rezoluţiei, adoptată de Adunarea Generală a ONU, care cere Rusiei să plătească despăgubiri Ucrainei pentru daunele cauzate de război.

    „Pentru a menţine încrederea în Adunarea Generală, pentru a proteja spiritul de cooperare şi solidaritate multilaterală, în sprijinul statului de drept şi justiţiei, China va vota împotriva proiectului de rezoluţie”, a spus reprezentantul Beijingului, scrie Ukrinform.

    Împotriva rezoluţiei au votat şi Rusia, Belarus, Zimbabwe, Iran, Coreea de Nord, Cuba, Mali, Nicaragua, Siria, Commonwealth-ul Bahamas, Republica Centrafricană, Eritreea şi Etiopia.

  • Oficialii ruşi au luat foc, după rezoluţia ONU: SUA să plătească despăgubiri Irakului şi Vietnamului

    Rusia nu acceptă decizia adoptată de forul mondial, susţinând că este „nulă din punct de vedere juridic”.

    După ce Adunarea Naţiunilor Unite a adoptat o rezoluţie prin care cere Rusiei să plătească despăgubiri de război Ucrainei, este timpul ca Statele Unite să se angajeze să „despăgubească integral daunele aduse Coreei, Vietnamului, Irakului, Iugoslaviei şi multor alte victime ale americanilor şi ale NATO”.

    Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat asta pe Telegram. Altfel, potrivit lui Medvedev, ar fi „începutul agoniei ONU ca principală instituţie internaţională de reconciliere”.

    „Sfârşitul va fi dureros”

    „Sfârşitul va fi dureros pentru întreaga comunitate internaţională”, a continuat fostul preşedinte rus, care i-a acuzat şi pe „anglo-saxoni” că „încearcă să pună cap la cap o bază legală pentru furtul bunurilor ruseşti confiscate ilegal”.

    Rezoluţia aprobată de Adunarea Generală a ONU conform căreia Rusia este responsabilă pentru ostilităţile din Ucraina şi care prevede despăgubiri de către Moscova pentru prejudiciul cauzat este „nulă din punct de vedere juridic”, a afirmat Vasili Nebenzia, reprezentantul permanent al Rusiei la Naţiunile Unite, citat de agenţia Tass.

    Noi sancţiuni ale SUA împotriva armatei ruse

    În acest timp, administraţia Biden a impus o serie de noi sancţiuni împotriva armatei ruse şi a două reţele internaţionale care susţin doi oligarhi ruşi deja sancţionaţi.

    Noile sancţiuni ale Departamentului de Trezorerie şi Departamentului de Stat vizează „o reţea transnaţională care furnizează tehnologie în sprijinul complexului militar-industrial rus”. În total, sunt 14 persoane fizice şi 28 de entităţi.

  • Mai mult de jumătate dintre români schimbă anvelopele maşinii personale o dată la doi sau trei ani

    Aproape trei sferturi dintre români (71.5%) spun că folosesc anvelopele de iarnă şi de vară pentru autoturismul personal, în timp ce mai puţin de o treime (28.5%) utilizează anvelopele de tip all season, potrivit unui studiu Arcoplast Anvelope.

    În ceea ce priveşte bugetul acordat pentru achiziţionarea unui set de 4 anvelope, mai mult de jumătate dintre respondenţi (53%) au precizat că sunt dispuşi să plătească între 800 şi 1.200 de lei. 28,8% dintre participanţii la sondaj au spus că alocă peste 1.200 de lei pentru cumpărarea unui set de 4 anvelope, în timp ce 18,2% au răspuns că cheltuiesc între 600 şi 800 de lei pentru acelaşi tip de produs.

    La întrebarea „Cât de des înlocuiţi anvelopele uzate cu unele noi?”, mai mult de jumătate dintre români (57,9%) spun că achiziţionează anvelope noi o dată la doi sau trei ani. La aceeaşi întrebare, 10,3% dintre respondenţi au răspuns că înlocuiesc anvelopele maşinii personale cu unele noi o dată pe an, în timp ce 29% au spus că fac această achiziţie o dată la patru sau cinci ani, în timp ce 3,2% înlocuiesc anvelopele vechi cu unele noi o dată la şase sau mai mulţi ani.

    Când vine vorba de sursele de achiziţionare a anvelopelor pentru autoturismul personal, două treimi dintre respondenţi (66,1%) au afirmat că îşi cumpără anvelopele pentru maşina personală din magazinele de specialitate, service-uri auto sau de la dealeri locali. Aproape un sfert (24,4%) au răspuns că magazinele online sunt sursa din care cumpără anvelope, 7% au ales ca răspuns varianta „hypermarket”, în timp ce 2,5% folosesc surse multiple de achiziţionare a anvelopelor.

    La întrebarea „Cât de important este pentru dumneavoastră preţul anvelopelor atunci când urmează să le achiziţionaţi?”, 87,8% au răspuns că acest criteriu este important sau foarte important. 10,2% au afirmat că acordă o importanţă de nivel mediu preţului anvelopelor, în timp ce 2% au spus că acest criteriu este puţin sau deloc important. Alte criterii importante în procesul de achiziţionare a anvelopelor pentru maşina personală sunt: marca, eficienţa, rezistenţa, zgomotul produs la rulare, precum şi frânarea şi manevrabilitatea pe diverse tipuri de carosabil.

    Participanţii la sondaj au mai răspuns că, pentru a se decide în legătură cu achiziţionarea de anvelope pentru autovehiculul personal, folosesc ca sursă principală de informare site-urile de specialitate (64%). 29% au spus că apelează la service-uri auto, dealeri locali şi mecanici auto, 4% se bazează pe materiale promoţionale, 2,6% pe sfaturile prietenilor, iar 0,4% folosesc alte surse de informare.

    Sondajul „În siguranţă la volan” a fost realizat în perioada 13 iunie-13 iulie 2022 pe un eşantion de 645 de respondenţi din mediul online. Cercetarea a fost realizată de Mediabook Company.

     

  • Isărescu despre 2023: Rămânem pe creştere economică, dar din păcate consumul bate în continuare investiţiile. „Te orbesc farurile“

    „O economie se conduce şi cu frână şi cu aceleraţie, dar depinde cum le foloseşti, dozajul este mai importat decât instrumentul uneori. Dacă accelerezi şi apoi frânezi, nu faci nici economie la combustibil şi nu câştigi nici în privinţa atingerii obiectivului. Nu avem intenţia să conducem economia ba pe frână, ba pe acceleraţie“.

    BNR anticipează că România nu va înregistra recesiune tehnică în anul 2023, ci doar o încetinire a creşterii PIB, însă problema este că ascensiunea econo­miei se bazează în continuare mai mult pe consum decât pe investiţii, după cum a declarat Mugur Isărescu, guverna­torul BNR. „Noi suntem echilibraţi şi credem că în 2023, în afară de încetiniri, nu vom avea recesiune tehnică. Vedem trafic intens, nu doar în Bucureşti, pe toate şoselele ţării, şi călătoriile în străinătate, toate arată consum major. Am fost în provincie, şi era coloană după coloană, şi pe o parte şi pe alta, nu este doar în Bucureşti. Nu prea arată nici a recesiune, nici a poverty (sărăcie – n. red.), arată că acum consumul este mult mai mare decât investiţiile. Nu avem drumuri. Nu poţi să spui: sunt prea multe maşini; or fi. Dar este o realitate, nu mai poţi să priveşti, te orbesc farurile“, a spus ieri Isărescu la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.

    Creşterea economică este bazată mai mult pe consum decât pe investiţii, a conti­nuat guvernatorul BNR, care şi-a exprimat speranţa ca odată cu atragerea fondurilor europene, inclusiv prin PNRR, să vedem o creştere a PIB bazată mai mult pe investiţii.

    România a avut în prima jumătate a anului o creştere economică peste aşteptări, una din cele mai ridicate din Uniunea Europeană, dar pentru partea a doua a anului este previzibilă o temperare, în linie şi cu evenimentele internaţionale şi cu im­pactul recesionist pe care îl au şi inflaţia şi întărirea politicii monetare, care acţionează pentru perioada următoare, a mai spus Isărescu.

    Economia a făcut în primul semestru (S1) din 2022 un salt de 5,7%. În 2021, creşterea PIB a fost de 5,9%, sub aşteptări, iar pentru anul 2022 majoritatea prognozelor sunt între 5-6%, după ce iniţial au fost ajustate sub 3%.

    Norii negri ai inflaţiei s-au adunat în acest an, planând ameninţător asupra perspec­tivelor economice, nu doar în România, ci şi în plan inter­naţional. Iar în lupta cu inflaţia, băncile centrale au trecut la majorări de dobânzi.

    Practic, dobânzile mari sunt instrumentul băncilor centrale pentru a tempera inflaţia, dar înseamnă şi credit mai scump, consum încetinit şi frânare a creşterii economice. Încă din lunile de vară din acest an guvernatorul BNR Mugur Isărescu spunea că este foarte importantă calibrarea politicii monetare pentru a evita pe cât posibil intrarea în recesiune.

    O recesiune nu face bine nici corecţiei fiscale, după cum a spus guvernatorul BNR. „Recesiunea are efecte negative asupra veni­turilor fiscale, asupra corecţiei fiscale. Şi atunci corecţia fiscală care trebuie să continue ca să ieşim din poziţia de deficit excesiv se va face mult mai dificil. Şi acum se face dificil. Orice idee de majorare a impozitelor întâmpină dificultăţi, în principal politice“.

    Legat de politica monetară, Isărescu consideră că a fost o abordare bună ca BNR să folosească toate instrumentele.

    „O economie se conduce şi cu frână şi cu aceleraţie, dar depinde cum le foloseşti, dozajul este mai importat decât instrumentul uneori. Dacă accelerezi şi apoi frânezi, nu faci nici economie la combustibil şi nu câştigi nici în privinţa atingerii obiectivului. Nu avem intenţia să conducem economia ba pe frână, ba pe acceleraţie“.

    Perspectiva creşterii temperate a inflaţiei până spre finele anului 2022 şi a descreşterii ei ulterioare în mod gradual, după avansul peste aşteptări din septembrie, la aproape 16%, precum şi ameninţarea cvasistagnării economiei în trimestrele trei (T3) şi patru (T4) din acest an sub impactul escaladării războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate au determinat BNR să reducă cadenţa şi să crească dobânda-cheie cu doar 0,5 puncte procentuale (pp) la cea de-a opta şi ultima şedinţă de politică monetară din 2022, de la 6,25% până la 6,75%.

    „Am mers gradual şi am urmărit un scop, am vrut să dăm timp şi celor cu credite în lei să se obişnuiască cu noile niveluri de dobândă şi cu faptul că perioada dobânzilor negative, a dobânzilor mici este depăşită şi că lumea intră în noul normal şi trebuie să ne obişnuim cu el“

    BNR a revizuit în creştere prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2022, de la 13,9%, la 16,3%, iar estimarea pentru 2023 este de 11,2%, faţă de prognoza anterioară de 7,5%.

     

    Ce a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR despre:

    Inflaţie

    ♦ Inflaţia este mare, a lovit populaţia la buzunar, la buzunarul cheltuielilor curente.

    ♦ Efectele şocului enegetic au depăşit semnificativ ceea ce am anticipat noi la BNR. Am spus de la începutul anului că nu este de glumit cu preţurile la energie pentru că se duc în alte preţuri, sunt o componentă cvasipermanentă în toate preţurile.

    ♦ Niciodată nu s-au dus atât de repede, atât de mult costurile la energei în costul final. Majorările costurilor la energie s-au transmis mai rapid decât ne-am fi aşteptat asupra preţurilor altor produse, mai ales la cele alimentare. De ce? În trecut au fost doar creşteri ale preţului petrolului, acum le avem pe toate –  şi petrol, şi gaze, şi energie. În trecut au fost mai limitate majorările, acum majorările sunt importante, mai ales la gaze.

    ♦ Seceta severă extinsă şi prelungirea conflictului armat din Ucraina au contribuit semnificativ la menţinerea cotaţiilor materiilor prime agricole la un nivel ridicat.

    ♦ Rata anuală a inflaţiei IPC s-a menţinut pe o traiectorie ascendentă, dar şi-a încetinit viteza de creştere în iulie-octombrie 2022.

    ♦ În ultimele luni inflaţia s-a plimbat între 13-16%, s-a conturat un platou în traiectoria ratei anuale a inflaţiei IPC, începând cu luna aprilie pe fondul unei evoluţii relativ stabile a contribuţiei componentei energie electrică şi gaze naturale şi al influenţei dezinflaţioniste a grupei combustibililor.

    ♦ Rata anuală a indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) din România este a zecea din UE, poziţie mai favorabilă faţă de celelalte ţări din regiune şi statele baltice.

    ♦ Avem mai mulţi factori care au contribuit la crreşterea inflaţiei. Vorbim despre efectele indirecte ale majorării costurilor cu energia, manifestate de-a lungul lanţului de producţie. Dacă în T2 am avut efecte directe, acum sunt efecte indirecte, adică transmiterea preţurilor cu energia în preţurile altor produse şi în preţurile de consum. Au contribuit şi seceta severă din acest an şi continuarea conflictului armat din Ucraina, care s-au reflectat în niveluri ridicate ale cotaţiilor materiilor prime agricole. Condiţiile de cerere  au rămas încă favorabile. Vedem menţinerea la un nivel ridicat a anticipaţiilor inflaţioniste ale agenţilor economici. Pe de altă parte, au existat măsurile de sprijin privind limitarea efectelor directe ale majorării cotaţiilor energetice respectiv, schema de sprijin pentru plata facturilor la energie electrică şi gaze naturale şi compensarea cu 50 de bani a preţului unui litru de carburant, precum şi reducerea cotaţiei Brent

    ♦ Alături de petrol, şi pieţele metalelor, alimentelor şi îngrăşămintelor s-au detensionat într-o anumită măsură, dar efectele indirecte de-a lungul lanţului de producţie nu s-au epuizat.

    ♦ Inflaţia de bază resimte puternic efectele şocului energetic; transmisie mai amplă la nivelul componentei alimentare, suplimentată de impactul creşterii preţurilor materiilor prime agricole.

    ♦ Transmisia presiunilor acumulate la nivelul costurilor în preţurile finale ale alimentelor procesate pare a fi superioară celei observate în episoade similare de creştere a cotaţiilor materiilor prime.

    Cursul valutar

    ♦ Mişcările pe piaţa valutară înseamnă flexibitate în ambele sensuri, nu numai depreciere,. Şi am văzut că leul chiar s-a apreciat în 2 reprize, însă este o mişcare, nu înseamnă că va dura. Nu fac prognoză de curs.

    ♦ Nu vedem încă tendinţe periculoase la cursul de schimb real efectiv. El a fost relativ stabil şi ne-a ajutat. Atât ne mai trebuia, ca la majorarea de amploare a preţurilor la energie, care s-a dus în toate costurile, să mai vină şi cursul de schimb cu influenţe inflaţioniste.

    ♦ Pe măsură ce lucrurile se vor calma, vom vedea mai multă flexibilitate a cursului. Mulţi înţeleg că este depreciere, însă în vară leul s-a apreciat. Lăsăm mai multă flexibilitate a cursului de schimb, vom vedea unde îl duce piaţa. Să vedem dacă execedentul de lichiditate care există ñ o să-l vedeţi – are efect în piaţă ñ să-I vedem în funcţiune, dacă se duce în dobânzi, în cursul valutar

    ♦ Avem stabilitate a cursului valutar fără să pierdem rezerva valutară. Avem rezerva valutară în creştere, a crescut şi cu intrările de capitaluri.

    PIB

    ♦ Noi suntem echilibraţi şi credem că în 2023, în afară de încetniri, nu vom avea recesiune tehnică

    ♦ Vedem trafic intens, nu doar în Bucureşti, pe toate şoselele ţării, şi călătoriile în străinătate, toate arată toate consum major. Am fost în provincie, şi era coloană după coloană, şi pe o parte şi pe alta, nu este doar în Bucureşti. Nu prea arată nici a recesiune, nici a poverty (sărăcie-n.red.), arată că acum consumul este mult mai mare decât investiţiile. Nu avem drumuri. Nu poţi să spui: sunt prea multe maşini, or fi. Dar, este o realitate, nu mai poţi să priveşti, te orbesc farurile.

    ♦ Creşterea economică este bazată mai mult pe consum decât pe investiţii, sperăm că odată cu atragerea fondurilor UE să vedem o creştere a PIB bazată mai mult pe investiţii.

    ♦ România a avut în prima jumătate a anului o creştere economică peste aşteptări, una din cele mai ridicate din Uniunea Europeană, dar pentru partea a doua a anului este previzibilă o temperare, în linie şi cu evenimentele internaţionale şi cu impactul recesionist pe care îl are şi inflatia şi întărirea politicii monetare, care acţionează pentru perioada următoare.

    ROBOR şi controlul Consiliului Concurenţei

    ♦ Dobânzile sunt stabilite în piaţă. O înţelegere în piaţă este inevitabilă, se bate palma, când mergeţi în piaţă vă înţelegeţi cu vânzătorul nu vă luaţi la bătaie cu el.

    ♦ Investigaţia Consiliului Concurenţei este absolut normală. Este dreptul şi datoria lor să facă acest lucru. Dar, investigaţia Consiliului Concurenţei este foarte dificilă, deoarece este vorba despre un anumit timp de înţelegere. Când legile anti-trust au apărut în SUA, pe la 1900, se refereau la dumping, la înţelegeri de preţuri scăzute, să scoţi concurenţa din piaţă, nu la înţelegeri la preţuri ridicate. Acum înţeleg că băncile s-au înţeles să fie dobânzile prea ridicate. Nu au cum să fie prea ridicate, dacă sunt la jumătate faţă de inflaţie.

    ♦ Păi, traderii vorbesc, cum să comunice, cum să stabilească, prin semne, prin telepatie?! Să fim mai atenţi la aceste discuţii! Şi să le dăm dreptate celor de la Consiliul Concurenţei, când spun că au luat toate datele şi o să vedem dacă sunt înţelegeri artificiale, putem să folosim şi alte cuvinte – care sunt anticoncurenţiale, asta a spus şi preşedintele Consiliului Concurenţei.

    ♦ Nu tot ROBOR a ajuns vedeta. Avem mai multe ROBOR. ROBOR la 3 luni a fost făcut de presă vedeta. Toţi se uită la ROBOR la 3 luni, este o previziune, te gândeşti ce va face BNR peste 3 luni.

    ♦ Am zis că au cam sărit calul, nu că au sărit calul. Se referă la ROBOR la 3 luni. Băncile anticipau că BNR se duce vârtos înainte. Au greşit, că nu ne-am dus aşa vârtos. Au văzut mai pesimist decât noi. Putem să-i acuzăm că greşeau când analişti economici, şi unii de renume, cu funcţii în trecut, spuneau să creştem cu câte 1% (dobânda de politică monetară – n.red.) până ne ducem la 16%?!

    ♦ ROBOR nu este doar indicator de politică monetară. Nu am ce să-i reproşez ca indicator de politică monetară. Dar legea în 2010 a legat ROBOR la 3 luni de credite şi a devenit un indicator social. ROBOR cu funcţie monetară a ajuns şi la o funcţie socială.

    ♦ Să explice băncile de ce au văzut aşa de sus dobânda. Le-am spus: atenţie la ROBOR la 3 luni, care are şi rol social, ieşiţi şi explicaţi. Eu nu sunt avocatul băncilor, lucrez cu ele, dar nu sunt avocatul lor.

    ♦ Probabil că au fost influenţaţi de ce am declarat, dar aţi văzut că nu foarte mult. Nemulţumirile se păstrează pentru că s-a creat iluzia că dobânzile vor veni în jos. Dobânzile nu au cum să vină în jos până când inflaţia nu vine în jos. Dobânzile faţă de inflaţie sunt scăzute. Ele vor rămâne la nivelurile actuale cel puţin până când inflaţia se va apropia de 8%

    ♦ Poate că şi controlul Consiliului Concurenţei ia influenţat, nu ştiu. Poate şi declaraţia mea. Eu le-am atras atenţia că sunt în faţa unui tăvălug mediatic şi că nu poţi să tratezi, cum mi-a zis un bancher mie o dată  – ìdle guvernator, vă uitaţi prea mult la televizorî-, Păi trebuie să mă uit la televizor, pentru că opinia publică şi percepţia publică face parte din mediul în care lucrăm.

    Profiturile băncilor comerciale şi expunerea mare pe titluri de stat:

    ♦Băncile s-au cam lăudat cu profiturile şi nici nu a venit marcarea la piaţă. Nu au ajuns la finalul anului şi marcarea la piaţă se face la finalul anului. Să discute cu auditoriiÖSunt vremuri grele. Să apari, în contextul în care se spune că băncile fac şi dreg, că iau pielea de pe om, să apari să te lauzi cu profiturile,..pentru cine? Poate pentru acţionari.

    ♦ BNR, ţinând lichiditatea strâns şi acţionând şi cu dobânda-cheie, a îngustat ecartul între dobânzile la depozite şi dobânzile la credite. Sursa de profit din ecartul dintre dobânzile la credite şi depozite a fost mişcorată şi pe segmentul populaţiei şi pe corporate. Ideea că băncile au profituri execesive trebuie nuanţată. Unele bănci s-au lăudat cu dobânzile, dar nu ajuns la final de an, nu au făcut încă punctare la piaţă. Mai este de gândit care sunt profiturile actualizate ale băncilor.

  • România a închis în ultimul an centrale termo de 1.300 MW, cât Cernavodă, şi a pus 0 MW în loc

    Producţia de energie a României a scăzut în primele nouă luni ale anului cu 7% faţă de perioada similară din 2021, timp în care puterea instalată în centralele pe surse termo a scăzut cu aproximativ 18%, de la 7.016 MW instalaţi la 5.708 MW.

    În această perioadă, cu excepţia investiţiilor în proiectelor solare, cele mai multe de dimensiuni foarte mici, nu s-a pus în funcţiune absolut nicio unitate nouă de producţie a energiei, statul român mergând pe acelaşi scenariu: închideri de unităţi fără a pune ceva în loc. România s-a angajat să oprească producţia de energie pe bază de cărbuni până în 2032, în baza OUG 108/2022, ordonanţă dată pe vârf de criză energetică.

    „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se interzice construirea unor capacităţi energetice noi de producere a energiei electrice pe bază de lignit sau huilă. Se aprobă încetarea producerii energiei electrice pe bază de lignit şi huilă, retragerea din exploatare şi închiderea capacităţii energetice totale instalate pe bază de lignit şi huilă de 4.920 MW, încetarea producţiei de lignit şi huilă, executarea lucrărilor de punere în siguranţă şi a lucrărilor de închidere şi ecologizare pentru cariere şi mine până la data de 31 decembrie 2032“, se arată în textul ordonanţei publicate în iulie 2022. Pe de altă parte, ţinând cont de actualul context, ministrul energiei, Virgil Popescu, spunea săptămâna trecută că nu se va închide nicio termocentrală, planurile fiind de a moderniza şi conserva.

  • Cine sunt liderii comerţului alimentar în ţările din regiune: Lidl a ajuns numărul unu în toate statele mai puţin Polonia

    Discounterul german Lidl e liderul comerţului alimentar în Cehia, România, Ungaria şi Slovacia.

    Singura piaţă unde nemţii nu au reuşit să se impună este Polonia, unde portughezii de la Jeronimo Martins conduc detaşat cu afaceri cât aproape tot comerţul modern românesc. Piaţa din Polonia este sigura unde în top cinci se găsesc branduri mai degrabă locale, excepţie făcând Lidl, care ocupă locul doi.

    Spre comparaţie, piaţa din România este dominată de reţele străine, de grupuri internaţionale, singura excepţie fiind Profi, un brand local care are în spate un fond de investiţii cu sediul în Polonia.

    Ca piaţă de retail alimentar şi mai ales ca lideri ai acestei pieţe, România se aseamănă cel mai mult cu Cehia, o ţară cu o populaţie de circa două ori mai mică. Şi afacerile celor cinci jucători-lider sunt apropiate, şi fiecare în parte, şi per total. Pe lângă Lidl şi Kaufland, o altă constantă în clasamentul celor două state e grupul olandezo-belgian Ahold Delhaize, care local are Mega Image (poziţia a cincea), iar în Cehia are Albert (3).

    Există însă şi o diferenţă şi anume prezenţa Tesco în clasament şi pe piaţă. Lanţul britanic Tesco este singurul nume mare internaţional care nu e în România, deşi a pătruns în ţările din Europa Centrală şi de Est.

     

  • Cum au crescut asigurările auto în ultimul deceniu. Piaţa RCA dă peste cap kilometrajul cu mai mult de o triplare a subscrierilor, în timp ce piaţa Casco creşte mai ponderat

    ♦ În primul semestru din ultimii 10 ani, volumul subscrierilor din piaţa RCA a fluctuat consemnând şi scăderi ♦ Zona Casco şi-a menţinut de-a lungul timpului o constanţă cu creşteri de cel mult 11-12%, menţinând un volum al subscrierilor între 1 şi 1,5 mld. lei în primul semestru din ultimii patru ani.

    Piaţa RCA a dat peste cap kilometrajul în ultimul deceniu, ajungând la un ritm de peste trei ori mai mare în primul semestru (S1) din 2022, faţă de S1/2013, în timp ce seg­mentul Casco, poliţa facul­tativă care aduce un număr semnificativ de beneficii în plus faţă de RCA, şi-a menţinut un ritm modest de creştere de-a lungul timpului, avansul fiind de 60% în ultimul deceniu, conform datelor Autorităţii de Supra­veghere Financiară (ASF).

    În ultimii 10 ani piaţa RCA a crescut semnificativ, iar evoluţiile din ultimul an au propulsat volumul subscrierilor cel mai mult. Falimentul liderului pieţei asigurărilor, City Insurance, care avea peste 3 milioane de clienţi în portofoliu, a destabilizat piaţa. Din luna octombrie 2021 până acum, preţurile la poliţele RCA s-au dublat, chiar triplat, ceea ce a dus nivelul subscrierilor la cote record, iar jucătorii au beneficiat de consolidări masive ale cotelor de piaţă şi ale poziţiilor.

    Preţurile mai mari la poliţele RCA au fost motorul principal al pieţei RCA în ultimul an, având în vedere că numărul contractelor RCA a scăzut cu aproape 40% în prima jumătate a anului 2022 faţă de perioada similară a anului trecut.

    Analizând volumul subscrierilor din piaţa RCA în primul semestru din perioada 2013-2022, două momente cheie ies în evidenţă, respectiv momentele în care piaţa a reacţionat la falimentele unor jucători împortanţi, Astra, Carpatica şi City Insurance.

    În perioada S1/2015 ñ S1/2016, ani în care asigurătorii Astra şi Carpatica s-au prăbuşit unul după altul, piaţa RCA a consemnat un avans de 17% în S1/2015 şi 34% în S1/2016. Ulterior, zona RCA a consemnat mici scăderi a subscrierilor respectiv 2% în S1/2017 şi 9% în S1/2018, urmând apoi un trend uşor ascedent.

    Odată cu falimentul City Insurance, se observă acelaşi tipar al subscrierilor, respectiv creşteri peste ritmul mediu din ultimii ani. Diferenţa este că falimentul City Insurance este cel mai mare de până acum, iar efectele au atins un nou nivel, ducând la aproape o dublare a volumului de prime brute subscrise pe zona RCA.

    Pe măsură ce anul ajunge spre final, este posibil să vedem în continuare un ritm de creştere pronunţat pe segmentul RCA, având în vedere că asigurătorii au crescut semnificativ preţurile. Pe de altă parte, actori ai pieţei asigurărilor susţin că segmentul RCA abia acum ajunge la nivelul la care trebuia să fie, din punctul de vedere al preţului.

    Comparativ, segmentul Casco a consemnat în primul semestru din ultimii 10 ani o creştere de 60% a subscrierilor, ajungând în S1/2022 la 1,39 mld. lei. Comparativ cu piaţa RCA, zona Casco s-a mişcat într-un trend uşor ascedent, cu creşteri modeste. Cele mai mari ritmuri de creştere consemnate în ultimul deceniu s-au observat în S1/2018, S1/2019, S1/2021 şi S1/2022, de 11-12%.

    Odată cu anul 2022, piaţa RCA a consemnat recorduri atât din perspectiva volumului de prime brute subscrise, cât şi din punctul de vedere al ritmului de creştere, ajungând la destul de aproape de o dublare, până la 4,25 mld. lei. În paralel, segmentul Casco a consemnat un avans de 12% a volumului de prime brute subscrise în S1/2022, până la 1,39 mld lei, menţinându-şi rimtul de creştere din anul precedent.

    Per total, piaţa asigurărilor a ajuns la un volum al primelor brute subscrise de 8,76 mld. lei, în creştere cu 37% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce segmentul asigurărilor generale a consemnat un avans de 44% a subscrierilor până la 7,27 mld. lei, iar pe zona asigurărilor de viaţă ritmul de creştere a fost de 11%, până la 1,48 mld. lei.

     

  • Un alt gigant anunţă că începe să concedieze pe bandă rulantă şi lasă 10.000 de oameni fără loc de muncă, asta dupa ce săptamana trecută Meta, compania mamă a Facebook, a declarat că va concedia peste 11.000 de angajaţi

    Amazon intenţionează să reducă cel puţin 10.000 de locuri de muncă.

    Anunţul a apărut în New York Times, care citează surse şi susţine că reducerile ar putea începe săptămâna aceasta.

    Concedierile se vor concentra asupra unităţii de dispozitive a gigantului de comerţ electronic, care găzduieşte asistentul vocal Alexa, precum şi asupra diviziei de retail şi a resurselor umane.

    Reuters anunţă că pe 31 decembrie anul trecut, Amazon avea aproximativ 1.608.000 de angajaţi cu normă întreagă şi cu jumătate de normă.

    Amazon se alătură astfel unui val de companii americane care fac reduceri majore ale numărului de angajaţi pentru a se pregăti pentru o potenţială recesiune economică.

    Săptămâna trecută, Meta Platforms, compania mamă a Facebook, a declarat că va concedia peste 11.000 de angajaţi, adică 13% din forţa sa de muncă.

  • Viktor Orban pune presiune pe alte companii străine pentru a pleca din ţară. Asta după ce a mai scos de acolo şi alte companii gigant pe care le-a naţionalizat

    Giganţii din sectorul supermar­ketu­rilor dezaprobă acţiunile guver­nu­lui maghiar de scoatere a retaile­rilor străini din ţară, însă nu este clar ce pot face în această privinţă, scrie Politico.

    Recent, premierul Viktor Orban a crescut numărul de alimente al că­ror preţ este plafonat, o decizie ce-i va afecta pe retailerii care se luptă deja cu o serie întreagă de măsuri introduse în ultimul an.

    Mai întâi, în decembrie 2021, pe fondul creşterii dramatice a inflaţiei în sectorul alimentar din Europa Cen­trală şi de Est, guvernul Ungariei a adoptat o lege ce obligă supermarke­tu­rile cu venituri din vânzări de peste 100 miliarde de forinţi (250 milioane de euro) să predea unei organizaţii de caritate de stat alimentele pe cale să expire cu 48 de ore înainte.

    Mai apoi, Budapesta a plafonat preţurile a şase produse alimentare de bază, fără a oferi niciun fel de compensaţie retailerilor şi, recurgând la prerogative de urgenţă, a crescut ratele taxelor pentru marii retaileri de la 2,7% la 4,1%. Recent, ouăle şi cartofii au fost adăugaţi pe lista de pro­duse alimentare cu preţuri plafonate. Toate firmele supuse aces­tor reglementări sunt străine. Chiar dacă ating pragul de 100 miliarde de forinţi, mai mulţi retaileri alimentari locali pot ocoli aceste măsuri pentru că operează în sistem de franciză.

    „Ce se întâmplă este pur şi sim­plu o încercare de scoatere a anumi­tor businessuri de pe piaţă“, a declarat reprezentantul unuia dintre retailerii afectaţi.

    Legile „contravin principiilor fun­damentale pe care se bazează piaţa comună europeană“, a adăugat acesta.

    Potrivit lui Orban, măsurile sunt parte ale planului său de înjumătăţire a inflaţiei, care a atins 21,1% în octombrie şi este aşteptată să urce la 25% până la finalul anului. Însă alţi membri ai guvernului Orban nu s-au sfiit să-şi ascundă ambiţiile de adu­cere a retailerilor internaţionali din sectorul alimentar sub proprietate locală.

    Din 2010, Orban face eforturi de a aduce sectoare cheie sub control ungar sporit. Aliaţii şi partenerii săi şi companiile având legătură cu aceştia au avut şi au de câştigat prin achizi­ţionarea de participaţii însemnate în sectoarele respective.

    Auchan este deja în curs de a-şi vinde operaţiunile locale către un cum­părător maghiar. În cazul celor­lal­te lanţuri, nu este clar ce cale există.

    „Dacă Ungaria scapă cu măsuri atât de severe, acesta ar putea constitui un model negativ şi pentru alte state UE“, declară reprezentantul retailerului citat mai sus.

     

  • Irina Stănică, Coordonatorul Practicii de Dreptul Muncii, KPMG Legal – Toncescu şi Asociaţii: Noul model-cadru al contractului individual de muncă este aşteptat sa fie adoptat în luna noiembrie a acestui an. La ce să fim atenţi?

    Jumătatea lunii noiembrie ar urma să aducă salariaţilor şi angajatorilor noul model-cadru al contractului individual de muncă, avertizează specialiştii KPMG în România. ”Necesitatea unui nou model-cadrul al contractului individual de muncă vine din faptul că Legea nr. 283/2022 a modificat şi completat clauzele esenţiale ce ar urma să fie înscrise în contractul individual de muncă şi care fac obiectul obligaţiei angajatorului de informare a persoanei selectate în vederea angajării sau a salariatului, după caz. Recomandăm angajatorilor  să urmărească momentul adoptării ordinului ministrului muncii şi solidarităţii sociale în vederea adaptării contractelor individuale de muncă utilizate în acord cu noul model-cadru”, precizează Irina Stănică, Coordonatorul Practicii de Dreptul Muncii, Toncescu şi Asociaţii SPRL – KPMG Legal. 

    Modelul-cadru al contractului individual de muncă, la acest moment reglementat prin Ordinul nr. 64/2003, urmează a fi înlocuit, prin emiterea unui ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale în termen de 30 de zile de la data publicării Legii nr. 283/2022, termen care se împlineşte după jumătatea lunii noiembrie. Noul model-cadru ar trebui să fie pus la dispoziţia angajaţilor şi angajatorilor de către Inspecţia Muncii, prin publicarea sa pe site-ul instituţiei. 

    ”De urmărit va fi modul în care modelul-cadru al contractului individual de muncă ar urma să dea efect pe de-o parte dispoziţiilor art. 17 alin. (4) din Codul Muncii care stabilesc că nu toate elementele obligaţiei de informare prevăzute la art. 17 alin. (3) din Codul Muncii trebuie să se regăsească şi în conţinutul contractului individual de muncă”, atenţionează Irina Stănică angajatorii. Cu alte cuvinte, deşi legea permite angajatorilor  să nu mai informeze candidaţii sau, după caz, salariaţii  despre contractul colectiv de muncă aplicabil, despre modalitatea de utilizare a semnăturii electronice sau despre dreptul şi condiţiile privind  formarea profesională, totuşi aceste elemente par că se vor regăsi în modelul-cadru de contract individual de muncă ce urmează a fi adoptat. O altă adăugire este aceea că salariul de baza şi elementele constitutive ale acestuia (de ex. diferite sporuri, bonusuri etc.) trebuie evidenţiate separat în mod expres; tot în ceea ce priveşte salariul, legislaţia stabileşte că metoda de plată a salariului (numerar/transfer bancar) trebuie prevăzută expres în contractul individual de muncă. 

    O altă completare notabilă în aceasta rubrică poate fi reprezentată de obligativitatea de a face menţiuni în cuprinsul contractului individual de muncă referitoare la suportarea de către angajator a asigurării medicale private, a contribuţiilor suplimentare la pensia facultativă sau la pensia ocupaţională a salariatului, în condiţiile legii, precum şi acordarea, din iniţiativa angajatorului, a oricăror alte drepturi, atunci când acestea constituie avantaje în bani acordate sau plătite de angajator salariatului ca urmare a activităţii profesionale a acestuia, după caz. Cu alte cuvinte, s-ar putea interpreta că există o obligaţie a angajatorilor să prevadă în cuprinsul contractului individual de muncă aceste beneficii, ceea ce ar putea restrânge semnificativ flexibilitatea acestora în acordarea şi retragerea unor astfel de beneficii (orice modificări ale contractului individual de muncă necesitând, ca regulă, consimţământul ambelor părţi formalizat într-un act adiţional). Rămâne însă de analizat modul cum va fi tratat acest aspect în cadrul noului modelul-cadru al contractului individual de muncă.

    ”De asemenea, un aspect important este cel legat de situaţia salariaţilor care au contracte individuale de muncă în vigoare la momentul intrării în vigoare a actului normativ care a modificat în octombrie 2022 Codul Muncii. În acest sens, potrivit unui răspuns al Inspecţiei Muncii apărut în spaţiul public şi care se fundamentează pe prevederile art. II din Legea nr. 283/2022, angajatorii nu vor avea obligaţia de a încheia acte adiţionale cu aceşti salariaţi pentru comunicarea informaţiilor suplimentare, însă acest lucru nu exclude aplicarea drepturilor minime prevăzute de Codul Muncii, astfel cum acesta a fost modificat prin Legea nr. 283/2022”, precizează avocatul Toncescu şi Asociaţii. 

    CE TREBUIE SĂ ŞTIE SALARIAŢII CARE AR URMA SĂ PARCURGĂ O  PERIOADĂ DE PROBĂ ÎN CADRUL UNUI RAPORT DE MUNCĂ. Ca efect al transpunerii unor prevederi ale Directivei europene (2019/1152) prin Legea nr. 283/2022, contractul individual de muncă trebuie să prevadă şi condiţiile perioadei de probă, nu doar durata acesteia aşa cum prevedea Codul Muncii înainte de modificare, urmând a vedea dacă prin adoptarea noului model-cadru de contract individual de muncă se va stabili în mod concret ce trebuie să se înţeleagă prin noţiunea de condiţii (de exemplu drepturi şi obligaţii ale salariatului pe perioada de probă).

    Noile prevederi legale interzic angajatorilor includerea unei noi perioade de probă în cazul în care, în termen de 12 luni, între aceleaşi părţi se încheie un nou contract individual de muncă pentru aceeaşi funcţie şi cu aceleaşi atribuţii. ”Din punctul nostru de vedere, termenul ar trebui să curgă de la data încetării contractului individual de muncă încheiat iniţial, indiferent de cauza de încetare. Astfel, prin efectul legii, se apreciază că aptitudinile pentru care salariatul a fost verificat în cadrul perioadei iniţiale de probă se menţin într-un interval de 12 luni de la încetarea raportului de muncă, ceea ce nu mai justifică o nouă verificare, deci o nouă perioadă de probă”, precizează Irina Stănică. 

    S-a prevăzut dreptul salariatului ca, după finalizarea perioadei de probă la care se adaugă condiţia vechimii de cel putin şase luni la acelaşi angajator, să poată solicita trecerea pe un post vacant care îi asigură condiţii de muncă mai favorabile. Corelativ acestui drept, s-a stabilit şi obligaţia angajatorului de a răspunde motivat, în scris, în termen de 30 de zile de la data primirii solicitării salariatului, astfel fiind transpuse prevederile art. 12 din Directiva (UE) 2019/1152.

    CONCEDIUL DE ÎNGRIJITOR ŞI POSIBILITATEA ABSENTĂRII DE LA LOCUL DE MUNCĂ. Având în vedere expunerea de motive dintr-o altă  Directivă (2019/1158), concediul de îngrijitor este garantat pentru a oferi şanse mai mari de a rămâne în câmpul muncii bărbaţilor şi femeilor care au responsabilităţi de îngrijire, cei care beneficiază de acest drept urmând să nu sufere consecinţe negative (de exemplu concediere). Pe de altă parte, ”modificarea Codului Muncii, ce prevede posibilitatea absentării de la locul de muncă pentru cel mult 10 zile lucrătoare într-un an, va genera în practică probleme legate de înţelegerea unor noţiuni precum situaţii care fac indispensabilă prezenţa imediată a salariatului , dar şi termenele şi condiţiile în care salariatul va trebui să informeze în prealabil angajatorul despre absentarea de la locul de muncă. În plus, în privinţa recuperării zilelor pe care salariatul le-a absentat, angajatorul şi salariatul vor trebui să încheie un acord, până la acoperirea integrală a duratei normale a programului de lucru a salariatului”, consideră Coordonatorul Practii de Dreptul Muncii, Toncescu şi Asociaţii SPRL. 

    În concluzie, recomandăm angajatorilor să treacă pe lista de priorităţi nevoia de a adapta ofertele de muncă, contractele individuale de muncă, dar şi regulamentele şi/sau procedurile interne în vederea alinierii acestora cu noile prevederi legale.