BusinessMagazin

Blog

  • Revista presei economice din Romania

    “In sport ne-am invatat sa intindem mana la stat. Pe americani
    statul nu-i ajuta. Noi ar trebui sa regandim sistemul, sa incurajam
    prin lege sponsorii sa vina spre sport”, declara intr-un interviu
    pentru Gandul Octavian Belu, coordonatorul lotului olimpic de
    gimnastica. ANAF va modifica criteriile de clasificare a
    companiilor mari si mijlocii, acestea urmand sa fie ierarhizate
    dupa obligatiile bugetare datorate, cheltuielile de personal si
    veniturile din exploatare, si nu potrivit cifrei de afaceri.

    Vechile fabrici si hale industriale ar putea fi transformate, cu
    bani europeni, in garsoniere pentru tineri, daca noua lege a
    locuintei va fi adoptata, anunta Evenimentul Zilei; la fel
    si casele vechi din administrarea primariilor, care ar urma sa fie
    compartimentate in locuinte sociale, de dimensiuni mai mici, astfel
    incat viitorii chiriasi sa si le poata permite. Delegatia Fondului
    Monetar International a acceptat, de principiu, in proiectul
    scrisorii de intentie, o relaxare a impozitarii muncii in
    2011.

    Romania incepe sa atraga investitii si in domeniul producerii de
    electricitate din surse solare    , dupa boomul din sectorul
    eolian, iar primele proiecte incep sa se contureze in vestul tarii,
    scrie Adevarul. Estimarile agentiilor de turism pentru
    vacanta de revelion sunt comparabile cu anii trecuti, cand clientii
    au ales sa plateasca mai putin pentru un sejur mai scurt, dar sa nu
    renunte la vacanta, iar cei mai multi aleg sa-si petreaca
    sarbatorile de iarna in tara si doar 30% opteaza pentru
    strainatate.

    Romania Libera publica un interviu cu Interviu cu un laureat
    Nobel cu origini romanesti: americanul Kenneth J. Arrow, laureat al Premiului Nobel
    pentru economie, vorbeste despre modul in care va iesi lumea din
    criza economica si care sunt sansele Romaniei de a-si depasi
    problemele actuale. Cum a facut rost Teodosie de un milion de euro:
    datoriile Arhiepiscopiei Constanta la stat au fost platite din
    cheta si imprumut bancar, pentru a scapa de sub sechestrul
    Fiscului.

    “Studiu de caz: Cea mai veche autostrada din Romania,
    Bucuresti-Pitesti    , o poveste cu santuri si cratere”, titreaza
    Ziarul Financiar, mentionand de circa doua luni traficul
    este restrictionat la kilometrul 28 al autostrazii, pe tronsonul
    reabilitat de PA&CO, Euroconstruct si Search Corporation.
    Compania americana Plexus, care produce echipamente industriale si
    tehnologice, va investi o suma cuprinsa intre 25 si 30 de milioane
    de dolari pentru a construi o fabrica la Oradea.

  • Presedintele si delegatia FMI au discutat “solutii noi de diminuare a deficitului bugetar”

    Intalnirea, care a durat in jur de o ora si jumatate, a avut ca
    scop discutarea unor “solutii noi de diminuare a deficitului
    bugetar”, gasite de partea romana, a declarat presedintele la
    inceputul intalnirii.

    Tinta de deficit bugetar pentru 2011 este de 4,4% din PIB, in timp
    ce tinta pentru anul acesta este de 6,8% din PIB. Dupa primele noua
    luni, deficitul a fost cu aproape 5 miliarde de lei sub tinta
    convenita cu FMI, respectiv 23,3 miliarde de lei – circa 4,6% din
    PIB.

    “In orice caz, acordul pe care il avem acum ne permite sa semnam
    scrioarea de intentie chiar azi, daca este nevoie. Oricum, vrem sa
    venim cu noi idei, care sa fie convenabile ambelor parti”, a spus
    Basescu.

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • Nouriel Roubini: Unele tari din Est stau mai prost decat Irlanda si Portugalia. Europa risca un “deceniu pierdut”

    Din punctul lui de vedere, evolutia crizei a facut ca SUA sa se
    afle acum intr-o stare mai buna decat Europa, iar periferia Europei
    sa stea mai bine decat centrul. “Totusi, in Europa, Grecia si unele
    tari din Est stau mai prost decat Irlanda si Portugalia, iar aceste
    doua tari au mai multe probleme decat Spania”, afirma economistul,
    intr-un interviu pentru cotidianul spaniol El Pais.

    Pentru SUA, Roubini considera ca presiunile asupra dolarului – pe
    de o parte, din cauza deficitului fiscal in plina crestere, pe de
    alta din cauza faptului ca pietele emergente, in frunte cu China,
    cumpara bonuri de tezaur americane si impiedica astfel scaderea
    dolarului – ar putea cauza “probleme serioase la scara mondiala”,
    insa nu pe termen scurt. Singura amenintare pe termen scurt ar fi
    ca economia, in lipsa unui al doilea pachet de stimulente din
    partea administratiei Obama, sa recada in recesiune.

    Pentru Europa, temerea lui e ca economia continentului sa nu ajunga
    la un “deceniu pierdut” de tipul celui traversat de Japonia din
    cauza deflatiei, sau la o sprala a crizei de genul celei din
    Argentina lui 2001. “Cu un nivel al datoriilor atat de inalt, mai
    ales in Portugalia, Irlanda, Grecia si Spania, si cu masurile de
    austeritate anuntate, deflatia este un risc serios. Tari ca Grecia
    vor fi nevoite sa-si restructureze datoria, iar aceasta va genera o
    noua criza fiscala: intrebarea nu e daca aceasta se va petrece, ci
    cand”.

    In context, Nouriel Roubini considera ca Banca Centrala Europeana
    da dovada de “incapatanare” atunci cand continua sa vada “fantome
    ale inflatiei”, iar aceasta incapatanare e dezastruoasa, mai ales
    pentru tarile de la periferia Europei. De frica inflatiei, BCE n-ar
    mai vrea sa cumpere obligatiuni ale tarilor din zona euro, ceea ce
    va sfarsi prin a impinge euro la 1,60 dolari si va sili si o alta
    tara in afara de Grecia – poate Portugalia sau Irlanda – sa ceara
    ajutor de la UE. Economistul acuza si Germania ca are “mania
    austeritatii fiscale” si ca dicteaza Europei aceeasi cale, ceea ce
    este o “eroare grava”.

    Riscul principal, conchide economistul american, este recaderea in
    recesiune sau intr-o stagnare indelungata, combinata cu deflatie.
    “In conditiile unei indatorari atat de ridicate, o astfel de
    situatie va presupune suspendarea platilor la nivel de familii,
    companii, banci si, in final, la nivel de state.”

    “Vin ani durerosi, din cauza mahmurelii de dupa betia enormei
    indatorari publice si private din lumea bogata”, sustine Roubini.
    “A fost mai intai o criza financiara modesta, care s-a transformat
    in criza economica, apoi in criza fiscala si acum este o criza a
    valutelor. Dar cu asta nu s-a terminat: suntem doar inainte de
    etapa urmatoare, atunci cand in tarile cele mai lovite, datoria
    privata se transforma in datorie publica si reapar problemele
    fiscale”, spune el.

    Daca economistul vede rezolvarea in introducerea mai multor
    reglementari in sectorul financiar, aflat la originea crizei, el se
    arata insa sceptic ca efortul statelor de a face aceasta va avea
    succes. “Banca este ochiul uraganului financiar, samanta problemei.
    In ciuda a tot ceea ce se face pentru a eluda reglementarile impuse
    sectorului bancar, in ciuda faptului ca ele vin prea tarziu si sunt
    insuficiente, trebuie sa reconstruim digurile financiare, pentru a
    face fata viitoarelor crize. Dar in ritmul in care ne miscam,
    urmatoarea criza financiara va fi inca mai rea decat cea de
    fata.”

  • Piata constructiilor va atinge punctul minim in 2011

    “Evolutia pietei din 2010 este inferioara celei din 2009. Este
    al doilea an consecutiv de contractie a valorilor din piata si din
    pacate, dupa discutiile pe care le-am avut cu reprezentantii
    Fondului Monetar International saptamana trecuta si dupa reactiile
    pe care le avem in urma consultarilor cu reprezentantii
    guvernamentali, premisele sunt si pentru 2011 de mentinere a
    contractiei”, a declarat pentru MEDIAFAX reprezentantul Asociatiei
    Romane a Antreprenorilor de Constructii.

    El a precizat ca mentinerea pietei in 2011 la nivelul din acest
    an reprezinta un scenariu optimist.

    La jumatatea anului, Plosceanu estima ca piata constructiilor ar
    putea scadea in 2010 cu 35-40%, de la 12,6 miliarde euro in 2009,
    prognoza fiind in continuare valabila.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iertati-l pe Tarik

    Inaltul Tribunal Penal irakian l-a condamnat la moarte pe Tarik
    Aziz pentru “crime impotriva umanitatii” comise in timpul
    represiunii siitilor din anii ’80.

    Incarcerat imediat dupa ce s-a predat, la sfarsitul lui aprilie
    2003, la o luna de la invadarea Irakului de catre americani, Tarik
    Aziz a fost condamnat la moarte impreuna cu alti doi oficiali ai
    regimului lui Saddam Hussein, fostul ministru de Interne, Saadun
    Shaker, si fostul secretar al dictatorului, Abed Hmud. Condamnatii
    au la dispozitie o luna pentru a face apel. Pedeapsa cu moartea
    trebuie aprobata de consiliul prezidential inainte de a fi
    aplicata.

  • Deputatul PSD Mugurel Surupaceanu cere inlocuirea lui Jeffrey Franks la sefia misiunii FMI

    Deputatul i-a adresat o scrisoare deschisa lui Dominique
    Strauss-Kahn, directorul general al FMI, in care ii solicita
    inlocuirea lui Franks la conducerea misiunii Fondului si
    nominalizarea unei alte persoane care sa reprezinte institutia in
    relatia cu Romania.

    “Prin persoana domnului Jeffrey Franks, FMI a invocat necesitatea
    unei interventii a Guvernului in domeniul legislativ fara a avea in
    acest sens un temei juridic solid si a incalcat, prin aceasta,
    principiul constitutional al separatiei puterilor in stat, violand
    flagrant suveranitatea nationala”, sustine Surupaceanu, explicand
    ca modificarea OUG 50 este de competenta Parlamentului, nu a
    Guvernului.

    Delegatia FMI a cerut modificarea radicala sau chiar abrogarea
    Ordonantei 50, pe motiv ca ea se aplica retroactiv (prevederile ei
    se aplica si asupra creditelor deja existente la data intrarii in
    vigoare a ordonantei) si ca ar interzice bancilor activitatea de
    creditare (este vorba de faptul ca bancile s-au plans ca in
    ordonanta apar prevederi privind sanctiuni impuse bancilor, care
    merg pana la suspendarea activitatii de creditare in anumite
    conditii).

    Prevederile ordonantei “constituie o adaptare la situatia
    precara a economiei nationale”, iar cererea FMI “pierde din vedere
    rezultate iminente, precum cresterea numarului de restantieri, care
    se ridica, in prezent, la 800.000 si, totodata, potentialele
    pierderi ale sistemului bancar romanesc in confruntarea in instanta
    cu cetatenii nemultumiti”, scrie Surupaceanu.

    Din cauza faptului ca delegatia condusa de Jeffrey Franks a
    conditionat continuarea acordului cu Fondul de renuntarea la OUG 50
    sau modificarea ei radicala, negocierile cu FMI s-au blocat in
    cursul zilei de duminica.

  • Negocierile cu FMI, blocate de ordonanta creditelor. Delegatia FMI se intalneste cu presedintele Basescu

    Atat Guvernul, cat si partidele din coalitie au o pozitie
    inflexibila fata de modificarea substantiala a OUG 50 privind
    creditele populatiei, respectiv fata de cerinta bancilor ca
    prevederile ordonantei sa nu se aplice la creditele in derulare.
    Autoritatile considera ca este anormal ca FMI sa vina in Romania si
    sa sustina exclusiv pozitia bancilor.

    “FMI a cerut chiar abrogarea OUG 50”, au spus sursele
    citate.

    Partea romana considera ca orice divergenta privind legislatia
    nationala si reglementarile europene se rezolva la nivel
    institutional in cadrul Tratatului UE si nu trebuie sa faca
    obiectul unui acord de finantare, cum este cel cu FMI.


    Cititi mai multe     pe
    www.mediafax.ro    .

  • Operatiunea “Dati bani pentru talibani”

    Intr-o conferinta de presa la Kabul, seful statului afgan a mai
    adaugat ca plati in bani lichizi sunt efectuate de mai multe tari
    prietene pentru a ajuta biroul presedintelui. Declaratia lui Karzai
    a evidentiat circuitele tulburi ale finantarii in Afganistan si a
    intervenit dupa publicarea de catre New York Times a unui articol
    despre seful administratiei prezidentiale de la Kabul, Umar
    Daudzai. Publicatia a dezvaluit ca acesta a primit mari sume de
    bani, transportate prin ambasadorul iranian in saci, sumele fiind
    varsate apoi intr-un fond secret utilizat de Karzai si Daudzai
    pentru a mitui deputati, sefi de triburi si chiar responsabili
    talibani, spre a asigura sustinerea lor.

    De la finele anului 2001, comunitatea internationala aloca anual
    miliarde de dolari in proiecte de dezvoltare in Afganistan. Wall
    Street Journal a dezvaluit in iunie ca, in ultimii trei ani, peste
    3 miliarde de dolari au parasit ilegal Afganistanul, imbarcati in
    valize la bordul unor avioane.

  • Steven van Groningen, Raiffeisen: Ordonanta 50 nu ieftineste creditele

    In editia din 31 octombrie a emisiunii “Dupa 20 de ani” de la ProTV, invitatii au fost presedintele ANPC, Constantin Cerbulescu si presedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen.

    “Nu avem intentia sa facem modificari la Ordonanta”, a spus presedintele ANPC, spre deosebire de presedintele Raiffeisen Bank, care a sustinut ca “Ordonanta va fi modificata sigur”. Divergente de opinii au existat si in ceea ce priveste aplicarea ordonantei. “Nu exista retroactivitate. Ordonanata 50 e valabila pentru ce se plateste de acum incolo”, sustine Constantin Cerbulescu, in timp ce van Groningen este de parere ca aceasta lege nu trebuie sa intervina intr-un contract in derulare.

    Detalii pe www.stirileprotv.ro.

  • Marele test pentru Obama

    Scrutinul este asteptat sa arate nemultumirea americanilor fata
    de neimplinirile primilor doi ani de prezidentiat ai lui Barack
    Obama, democratii fiind creditati cu sansa a doua.

    In Camera Reprezentantilor, dominata de democrati, Partidul
    Republican ar avea nevoie de 39 de mandate suplimentare pentru a
    putea obtine majoritatea. Daca republicanii ar controla Camera
    Reprezentantilor, actualul lider al minoritatii republicane, John
    Boehner, ar deveni lider al Camerei, in locul democratei Nancy
    Pelosi, care ocupa functia de la alegerile din 2006. In Senat,
    Partidul Democrat detine in prezent 59 dintre cele 100 de mandate,
    contand si pe doi senatori independenti, iar republicanii ar trebui
    sa castige cel putin zece noi mandate pentru a obtine
    majoritatea.

    Daca Partidul Republican va obtine majoritatea in Camera
    Reprezentantilor, el ar putea readuce in discutie o parte dintre
    reformele adoptate in 2009 si 2010, in primul rand reforma
    asigurarilor de sanatate si reglementarile in sectorul financiar.
    Rezultatul alegerilor va fi insa un test nu numai pentru
    adminstratia Obama, ci si pentru Partidul Republican, formatiune a
    carei coeziune va fi pusa in discutie, estimeaza USA Today, din
    cauza potentialelor conflicte intre congresmenii “traditionali”,
    obisnuiti cu negocierea si compromisul, si radicalii veniti pe
    valul miscarii Tea Party, care sustin in unele cazuri idei contrare
    liniei partidului (de pilda, dezavueaza acordurile de comert
    liber).