BusinessMagazin

Blog

  • Zadarnicirea aflarii adevarului in dosarul FNI de catre Vintu are urmari periculoase pentru societate

    Judecatorul a avut in vedere si notorietatea cazului FNI, “acel
    sistem de acumulare a fondurilor banesti de la persoane fizice sau
    juridice, creat sub aparenta unui fond deschis de investitii, care,
    in final, a generat un grav prejudiciu atat sistemului
    financiar-bancar din Romania, cat si unui numar foarte mare de
    persoane fizice, si gradul de pericol social al infractiunii comise
    de catre inculpati, care fac parte din categoria infractiunilor
    care impiedica infaptuirea justitiei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vintu avea interdictie de a parasi tara inca din 2009

    Sorin Ovidiu Vintu avea interdictia de a parasi tara din 16
    decembrie 2009. Si ceilalti doi arestati alaturi de Vantu in acest
    dosar, Octavian Turcan si Alexandru Stoian, aveau interdictii
    similare, primul din 7 decembrie 2009 iar cel de-al doilea din 11
    decembrie 2009, masura fiind prelungita succesiv pana la momentul
    punerii in miscare a actiunii penale impotriva celor trei, in
    septembrie 2010.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vezi aici pe ce dau banii directorii de resurse umane

    Directorii de resurse umane au, in fiecare an, aproximativ 10
    tipuri de activitati pe care trebuie sa le finanteze din bugetele
    pe care le au la dispozitie. Potrivit Barometrului Pietei de
    Resurse Umane realizat in perioada iunie-august de compania de
    cercetare de piata Daedalus Millward Brown, 19,3% dintre companiile
    chestionate au raspuns ca aloca mai mult de 50% din buget pentru
    plata salariilor, in timp ce 40,6% aloca in acest scop intre 1% si
    20% din bugetul de resurse umane.

    Si pentru training directorii de resurse umane dau multi bani –
    jumatate dintre companiile incluse in cercetare cheltuiesc anual
    aproape un sfert din bugetul de resurse umane in acest scop. Chiar
    daca nu se mai fac la fel de multe angajari ca in 2008, recrutarea
    ramane o activitate costisitoare, circa 70% dintre companii
    declarand ca “mananca” peste 20% din bugetul de resurse umane.

    Neintelegerile care au aparut in ultimii doi ani intre angajati
    si angajatori au generat o serie de conflicte deschise, care, de
    multe ori, au ajuns pana in fata justitiei. Si pentru acestea
    directorii de resurse umane si-au creat rezerve financiare, care,
    in cateva cazuri s-au ridicat si la jumatate din valoarea totala a
    bugetului de resurse umane.

    Elementele specifice care tin de logistica departamentului de
    resurse umane, consultanta externa pentru optimizarea proceselor de
    resurse umane, comunicarea interna si realizarea unor studii de
    piata reprezinta alte activitati care intra in planul de cheltuieli
    al directorilor de resurse umane, insa acestea nu necesita mai mult
    de 20% din bugetele disponibile.

  • Ion Tiriac: Anul viitor o vom duce si mai greu!

    In plus, daca vom continua sa ne imprumutam pentru a plati
    pensii si salarii, spune omul de afaceri, “nu am facut nimic” si ne
    “subjugam” degeaba pentru alti 10 – 20 de ani. Dimpotriva, daca
    banii ar merge catre investitii, atunci un nou imprumut de la FMI
    ar fi justificat.

    “Noi am stiut ca vine criza, inca de acum 3 ani. Dar nu am stiut
    ca vine in halul asta! Ne-am pregatit pentru aceasta criza si am
    facut tot ce era de facut pana in momentul de fata, avand insa in
    spate si in ziua de azi resurse sa o mai ducem. Pentru ca dupa
    parerea mea mai dureaza!”, a declarat Ion Tiriac.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Carmen Radu, Eureko: ”De cand a venit criza, oamenii folosesc mai des asigurarea de sanatate”

    Asigurarile de sanatate reprezinta beneficiul extrasalarial cel
    mai dorit de angajati, dar si cu cea mai ridicata prezenta in
    pachetele salariale oferite de angajatori. In anii trecuti, multi
    angajati nu foloseau insa aceste asigurari decat atunci cand aveu
    nevoie si, desi puteau beneficia gratuit de controale anuale
    preventive, nu o faceau.

    De cand a venit criza si angajatii au invatat sa pretuiasca
    fiecare parte a pachetului salarial, si asigurarile de sanatate au
    inceput sa fie mai des folosite, nu doar pentru tratarea unor
    afectiuni, ci si pentru preventie. “Este adevarat ca s-a observat o
    crestere a frecventei de folosire a asigurarilor de sanatate. Fie
    oamenii sunt tot mai bolnavi, fie au inceput sa-si dea seama ca
    trebuie sa profite de orice astfel de avantaj pe care il au”, spune
    Carmen Radu, directorul general adjunct al Eureko Asigurari.

    Este vorba insa de cei care deja poseda o asigurare medicala
    privata, pentru ca, altfel, numarul contractelor noi nu este deloc
    imbucurator, la nivelul intregii piete. Vorbim, asadar, de un
    segment inca redus in piata totala a asigurarilor. Anul trecut,
    compania a inregistrat un volum de prime brute subscrise pentru
    politele medicale im valoare de 9,71 de milioane de lei, iar in
    primul semestru al acestui an subscrierile au ajuns la nivelul de
    4,5 milioane de lei, in scadere cu 8% fata de primul semestru din
    2009. “Efectul negativ vine de la asigurarile de grup, pe care
    companiile le-au eliminat din pachetele salariale ale angajatilor”,
    mai spune Radu.

    Aceasta mai estimeaza ca pana la sfarsitul anului situatia va
    avea o usoara ameliorare, astfel incat rezultatul de la final de an
    sa consemneze o scadere de doar 5% pe segmentul asigurarilor de
    sanatate si 10% pentru asigurarile de viata, care in primul
    semestru al acestui an au avut o scadere de 15% in volumul de prime
    brute subscrise. “In total, primele subscrise de companie in acest
    an vor scadea cu 7% sau chiar mai putin, daca vom finaliza cu
    succes negocierile privind reinnoirea spre finele anului a unor
    polite de sanatate pentru mai multi clienti din zona business”,
    conchide Carmen Radu.

  • Top 10 greseli facute de sefi. De la neglijarea clientilor la atitudinea fata de subalterni

    “Confruntate cu o scadere masiva a cererii pentru produsele si
    serviciile pe care le ofereau (scadere coroborata cu cresterea
    responsabilitatii si a as-teptarilor clientilor in procesul de
    cum-parare), multe companii au fost puse in situatia de a gestiona
    o problema majora: discrepanta intre pozitionarile de marketing,
    care pun clientul in centrul Universului, si modelul de business
    construit pana la detaliu pe baza motto-ului «we make you take» (te
    facem sa iei, sa cumperi, n. r.)”, a declarat pentru Gandul Sorin
    Paun, partener in cadrul companiei de consultanta in resurse umane
    Ascendis.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Referendumul din Turcia, test pentru guvernul islamo-conservator

    Revizuirea ar schimba raporturile de forte dintre puterea
    politica si ierarhia judiciara, pana in prezent dominata de
    sustinatorii unei laicitati fara concesii si adversari declarati ai
    partidului de guvernamant AKP, pe care il acuza ca vrea sa
    islamizeze statul.

    Comisia Europeana, cu care Turcia a declansat in 2005 negocieri
    de aderare, sustine modificarile constitutionale. Argumentul nu a
    convins insa principalele partide de opozitie, care au militat
    pentru respingerea revizuirii. Aflat la putere din noiembrie 2002,
    partidul premierului Recep Tayyip Erdogan a castigat detasat
    ultimele alegeri generale din 2007 (cu 46,6% din voturi), dar a dat
    semne de slabiciune la alegerile municipale de anul trecut,
    obtinand circa 39%.

  • Romania, tara stirbilor: oamenii merg rar la dentist, le e rusine sa zambeasca si se plang de dureri

    “E prea scump”, “Mi-e frica de dentist”, “Problema mea nu e
    indeajuns de serioasa” sau “Si-asa nu mai am dinti”. Sunt motivele
    pentru care multi dintre romani isi refuza o vizita la dentist, asa
    incat doua treimi dintre noi nu au mai ajuns la medic de mai bine
    de un an. Si tot la noi, doar trei din zece cetateni mai au toti
    dintii naturali, desi nu inseamna nicidecum ca toti ceilalti sapte
    si-au completat dantura. Romanii acorda oricum
    putina atentie igienei corporale si nu se spala des    , asa cum
    scria anterior BM.


    “Faptul ca multi romani sunt stirbi este o nenorocire”, incepe o
    discutie cu BUSINESS Magazin doctorul Delia Barbu, vicepresedintele
    Colegiului Medicilor Dentisti din Romania. Ea observa ca, alaturi
    de lipsa de educatie medicala, banii sunt principalul motiv pentru
    care oamenii evita sa ajunga la dentist. “Preturile tratamentelor
    stomatologice sunt cele mai mici din Uniunea Europeana, de aceea se
    trateaza si multi straini aici, insa puterea de cumparare a
    populatiei este redusa si de aceea romanii se lipsesc de aceste
    servicii”, declara Barbu.

    Putinii pacienti care vin totusi la medic o fac din cauza unor
    dureri insuportabile sau a altor urgente. Mai exact, patru din zece
    cetateni care bat la usa cabinetului ajung acolo cu probleme grave,
    iar masurile luate de medici sunt, in cele mai multe cazuri,
    extractiile. “In lipsa controalelor periodice, pacientii ajung pe
    scaunul medicului doar cand singurul lucru care mai poate fi facut
    este eliminarea durerii odata cu dintele respectiv”, adauga
    vicepresedintele CMDR. “Explicatiile pot fi variate, de la teama de
    dentist, manifestata atat in randul copiilor, dar si in randul
    adultilor, pana la lipsa unor programe nationale coerente de
    educatie in domeniul sanatatii dentare”, completeaza Olivia
    Ungurianu, directorul de dezvoltare al Velvet Dental.


    Clinica pe care o conduce se afla la a doua campanie de acest
    fel, desfasurata la nivel national impreuna cu numerosi parteneri
    media si sustinuta de Ministerul Sanatatii. “Vorbim de o initiativa
    privata, finantata din fonduri exclusiv private, insa acestea nu
    sunt suficiente, din cauza sumelor limitate”, observa
    Ungurianu.

    Situatia economica precara a populatiei se coreleaza asadar cu
    lipsa de informare, de unde rezulta procentul crescut de afectiuni
    ale aparatului dento-maxilar. In viziunea vicepresedintelui CMDR,
    profilaxia este calea cea mai buna in mentinerea starii bune a
    dintilor, asta insemnand controale periodice pentru eliminarea
    problemelor inca din faza incipienta.

    De exemplu, in tarile din Vest, cetatenii care nu se prezinta
    anual sau la sase luni la stomatolog isi pierd dreptul de a folosi
    asigurarea medicala de care beneficiaza. Se intampla tocmai pentru
    ca preventia este mai putin costisitoare decat tratamentul
    afectiunilor grave, iar in acest fel pacientii sunt motivati sa se
    asigure ca au mereu dintii sub control. Desi medicii romani au
    inceput sa urmareasca mai nou conduita pacientilor si ii cheama
    regulat la controale, si cetateanul trebuie sa se preocupe de
    starea dintilor sai. “De aceea, preventia este gaura neagra a
    stomatologiei romanesti”, constata stomatologul Delia
    Barbu.

  • Privirea Gretei Garbo asupra bugetului de pensii

    Chestia este ca Mamoulian i-a spus lui Garbo, inainte de a filma
    secventa, sa priveasca pur si simplu in gol, fara sa se gandeasca
    la nimic si fara sa incerce sa exprime ceva. Restul il face mintea
    spectatorului, atins de drama reginei nevoita sa isi paraseasca
    tara. Spectatorul priveste un gol pe care il umple cu imaginatia
    sa.

    Am regasit aceeasi privire goala saptamana trecuta, la noul
    ministru al muncii Ioan Botis, intrebat la prima sa conferinta de
    presa despre deficitul fondului de pensii. Nu a avut durata din
    film si nici incarcatura emotionala nu a fost aceeasi si nici nu a
    trebuit sa imi pun imaginatia la treaba, privirea era goala si
    atat. Nu stiu, nu cred ca a fost vreo indicatie regizorala –
    ministrul parea sa nu se gandeasca la ceva si nici nu incerca sa
    exprime ceva. Privea conferinta de presa ca pe o durere de masea
    care trece, ca o sacaiala in drumul spre biroul ministerial
    suficient de mare si lat ca sa mascheze privirea goala.

    N-ai cum sa nu devii un cititor in priviri aparent goale, mai
    ales in Romania, unde strada este plina de asa ceva; cele mai multe
    ascund, se simte asta, drame, griji, apasari. Altele, ceva mai
    putine, sunt fie profesionale, masti adica, fie sunt chiar goale,
    lipsite de idei, emotii sau sentimente.

    As lega privirile goale de deprofesionalizarea Romaniei. Cele
    mai triste stiri ale perioadei care a trecut au fost, cred, nu
    caderea economica sau reducerile de venituri sau cresterile de
    taxe, ci numarul in scadere al celor ce trec de examenul de
    bacalaureat (abia o treime la sesiunea din toamna) si, mai nou, de
    incredibilul 98% care reprezinta procentul celor ce nu au izbutit
    sa treaca testul admiterii in Institutul National al Magistraturii.
    Situatia in sine, adica cei 3.200 de candidati din care numai 72 au
    trecut testul nu este desigur, reprezentativa la nivel national, nu
    poate oferi o dimensiune a ceva. Poate si testul a fost mai greu ca
    de obicei sau poate examinatorii mai duri, dar, pe de alta parte,
    3.200 este un numar suficient de mare pentru a incepe sa iti pui
    intrebari.

    Asa cum nu poti sa nu iti pui intrebari in momentul in care afli
    ca aproape jumatate dintre semenii tai cred ca Soarele se roteste
    in jurul Pamantului sau ca in jur de o treime pur si simplu nu pot
    intelege o pagina de text. Asa cum nu poti sa nu iti pui intrebari
    atunci cand constati modul in care multi semeni siluiesc limba
    romana sau le constati saracia evidenta de idei, creativitatea in
    cadere libera sau lipsa de personalitate si identitate.

    Romania a inceput sa traverseze in prezent o a doua perioada de
    exod, in care tot mai multi cetateni pleaca sa lucreze sau sa se
    stabileasca in strainatate, manati de criza, salarii in scadere,
    mediul economic instabil sau de situatii conflictuale de genul
    “toti impotriva sistemului sanitar”. Rezultatul va fi o si mai mare
    reducere a competentelor, o pierdere de substanta in clasa de
    mijloc romaneasca, deja afectata de incercarile ultimilor doi ani.
    Or, clasa de mijloc ofera functionari, profesori, birocrati,
    specialisti, ingineri, asistente medicale, muncitori calificati,
    avocati, economisti sau politisti. Efectele plecarii lor se vor
    vedea in timp, prin noi scaderi economice, prin limitarea
    dezvoltarii sau prin plafonarea in zonele aride ale economiei
    mondiale, tot asa cum acum traim nu numai efectele crizei economice
    internationale, ci si pe cele ale limitarii competentelor pe baza
    de criterii politice, in care insul este judecat pe baza carnetului
    de partid si nu a rezultatelor sau ideilor. Un sport practicat cu
    osardie in ultimii 20 de ani.

    Exista studii clare, documentate, cu formule, explicatii si
    grafice, care leaga stiinta de carte a unei natii de cresterea PIB,
    de calitatea vietii, de investitii, economii si spor economic.
    Romania are nevoie si de investitii straine si de credite si de
    reducerea deficitelor si de productie industriala, dar in egala
    masura are nevoie de creativitate, de idei, de un mediu social
    stabil, de scoala decenta, cu absolventi intregi la cap.

    Austeritatea intelectuala creeaza monstri cu privirile goale.
    Si, ca sa fiu clar si sa raspund la o potentiala intrebare, un ins
    bine pregatit stie sa raspunda la intrebari, dar unul educat stie
    ce intrebari merita sa capete un raspuns.

  • Superputerea frugala

    Da, America a trecut de la a fi invingatorul suprem al celui
    de-al Doilea Razboi Mondial la a fi una dintre cele doua
    superputeri ale razboiului rece, apoi de la natiunea indispensabila
    de dupa castigarea razboiului rece la “superputerea frugala” de
    azi. Obisnuiti-va cu asta, caci asa ne va fi noua porecla.
    Pacifistii americani nu mai trebuie sa se teama de razboaie
    aleatorii. Nu mai facem asa ceva. Nu ne mai permitem azi nici sa
    invadam Grenada, mica insula din Marea Caraibelor.

    Inca de la inceputul Marii Recesiuni din 2008, a devenit clar ca
    in America se schimba tipologia liderilor, fie ei politici sau
    corporatisti. In timpul celei mai mari parti a epocii postbelice, a
    fi lider insemna sa oferi oamenilor lucruri. Azi si pentru cel
    putin urmatorul deceniu, a fi lider in America va insemna, in
    contrapartida, sa iei lucruri de la oameni.

    Si nu exista nicio situatie in care liderii americani, pe masura
    ce trebuie sa ia tot mai multe lucruri de la propriii votanti, sa
    nu se gandeasca sa puna deoparte niste bani de la bugetele pentru
    politica externa si pentru razboaiele externe.Politica externa si
    de aparare este un indicator lasat la urma. Multe altele sunt
    taiate mai intai. Dar aceste taieri vin, caci deja se aud
    avertismentele secretarului Apararii, Robert Gates. Iar o America
    superputere frugala va avea efecte in cascada pe tot globul.

    “Superputerea frugala: leadershipul global al Americii intr-o
    era stramtorata financiar” este titlul unei foarte oportune noi
    carti a mentorului si prietenului meu Michael Mandelbaum, expert in
    politica externa la Universitatea Johns Hopkins. “In 2008, toate
    formele de asistenta sociala si de sanatate oferite de guvern au
    constituit cam 4% din PIB”, arata el. In actualul ritm si cu
    generatia exploziei demografice de dupa razboi care va incepe in
    curand sa apeleze la aceste forme de asistenta, pana in 2050 “ele
    vor constitui 18% din tot ce produce SUA”. Asta, pe langa costurile
    de a ne scoate singuri din aceasta recesiune, “va transforma
    fundamental viata publica din Statele Unite si prin urmare si
    politica externa a tarii”. In ultimele sapte decenii, atat in
    materie de politica externa, cat si in cea interna, cuvantul nostru
    de ordine a fost “mai mult”, sustine Mandelbaum. “Sintagma
    definitorie a politicii externe in al doilea deceniu al secolului
    21 si mai incolo va fi insa ‘mai putin’.”

    Cand singura superputere a lumii e impovarata cu o datorie atat
    de mare – atat fata de sine, cat si fata de alte state – toata
    lumea e afectata. Cum? E greu de prezis. Dar stiu ca trasatura cea
    mai importanta si nemaiintalnita a politicii externe americane a
    fost in ultimul secol ritmul in care diplomatii si fortele navale,
    aeriene si terestre americane au oferit bunuri publice – de la mari
    libere la comert liber si de la izolare la antiterorism – de care
    au beneficiat multi altii in afara de noi. Puterea Americii a fost
    elementul esential in mentinerea stabilitatii globale si asigurarea
    unei guvernante planetare in ultimii 70 de ani. Un astfel de rol nu
    dispare, dar se va micsora cu siguranta.

    Marile puteri s-au mai restrans si in trecut: Marea Britanie,
    spre exemplu. Dar, dupa cum observa si Mandelbaum, “cand Marea
    Britanie nu a mai putut sa ofere guvernanta globala, au aparut
    Statele Unite ca sa o inlocuiasca. Acum, nicio tara nu e in stare
    sa inlocuiasca Statele Unite, asa ca pierderea de pace si
    prosperitate internationala risca sa fie mai mare odata cu
    retragerea Americii decat a fost la retragerea Marii Britanii”. La
    urma urmei, Europa este bogata, dar cam bleaga. China este bogata
    ca natiune, dar inca saraca masurata per capita si prin urmare
    ramane puternic orientata spre interior si regional. Rusia,
    imbatata de petrol, poate cauza probleme, dar nu poate proiecta
    putere.

    “Prin urmare, lumea va fi un loc mai dezordonat si mai
    periculos”, estimeaza Mandelbaum.

    Cum poate fi intoarsa aceasta evolutie? Mandelbaum evoca trei
    lucruri: In primul rand, trebuie sa revenim pe un drum sustenabil
    catre crestere economica si reindustrializare, indiferent de
    sacrificiile, munca grea si consensul politic pe care aceasta il va
    presupune. In al doilea rand, trebuie sa ne stabilim prioritatile.
    Ne-am bucurat de un secol in care am avut, in materie de politica
    externa, atat ceea ce este vital, cat si ceea ce este dezirabil.
    Spre exemplu, eu presupun ca putem avea succes in Afganistan cu o
    cantitate infinita de oameni si de bani. Dar este acest succes
    vital? Sunt sigur ca e de dorit, dar e vital? In al treilea rand,
    trebuie sa ne amelioram situatia bugetara si s-o slabim pe cea a
    inamicilor nostri, iar cel mai bun mod in care putem face asta din
    mers este cu ajutorul unei taxe pe carburanti mult mai mare.

    America este pe cale sa invete o lectie foarte dura: iti poti
    asigura prosperitatea cu bani imprumutati pe termen scurt, dar nu
    si puterea geopolitica pe termen lung. Pentru asta iti trebuie un
    motor economic real si in crestere. Si pentru noi s-a cam terminat
    termenul scurt. A fost o vreme cand analiza serioasa a politicii
    externe americane nu presupunea analiza serioasa a politicii
    economice. Nu mai e asa.

    O America amanetata nu va mai avea ulii razboinici sau cel putin
    nu unii pe care sa-i ia cineva in serios.