BusinessMagazin

Blog

  • Piedone şi-a depus candidatura pentru un nou mandat la Sectorul 4, spunând că nu va apărea la TV

    “Astăzi, odată cu depunerea candidaturii mele, încetează şi apariţia mea publică. Voi apărea dacă voi fi votat sau dacă nu voi fi votat. Nu am să fac o campanie negativă, îmi respect toţi contracandidaţii mei şi îi las să-şi prezinte proiectele (…) Eu voi fi doar la serviciu, nu voi apărea la televizor sau să dau eu ştiu ce comunicate, să acuz un candidat sau celebrele atacuri din campanie: «Te-am văzut cu bordura în spate sau în bar cu o amantă» etc.”, a afirmat Cristian Popescu Piedone.

    El a declarat că nu le va spune cetăţenilor “Votaţi Piedone”, ci să voteze în cunoştinţă de cauză.

    “Astăzi mă uit în ochii cetăţenilor din Sectorul 4 şi, atât cât m-am priceput, pot să spun că pe durata celor patru ani am făcut tot ce-am putut (…) Nu o să spun «Votaţi cel mai bun». Nu o să spun «Votaţi Piedone», ci o să spun «Să analizaţi, să trageţi linia şi să votaţi în cunoştinţă de cauză»”, a arătat Piedone.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Condamnat la închisoare, omul de afaceri Ilie Carabulea demisionează de la Banca Carpatica

    Consiliul de Supraveghere l-a ales în locul lui Carabulea, în funcţia de preşedinte al Consiliului, pe Nicolae Petria, urmând a fi convocată Adunarea Generală a Acţionarilor pentru completarea componenţei acestei structuri, potrivit unui raport transmis Bursei.
    Carabulea este principalul acţionar al Băncii Carpatica. El deţine indirect aproape 46% din acţiuni. în nume propriu controlează 41,29%, iar prin Atlassib mai are 4,55%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ziarul Financiar lansează platforma de business ZF Corporate – www.zfcorporate.ro

    Platforma ZF Corporate – www.zfcorporate.ro oferă informaţii în timp real, analize, date statistice, infografice, materiale despre oamenii de business şi companiile pe care le conduc, precum şi opinii în principalele domenii ale economiei româneşti. Datele statistice sunt cotaţii de pe piaţa valutară, piaţa de capital, burse de mărfuri şi piaţa monetară. În fiecare zi sunt disponibile peste 150 de ştiri de business furnizate direct de cele mai importante surse de informaţie de business din România – Ziarul Financiar şi Mediafax.

    Servicii precum licitaţii, propuneri de afaceri, revista presei, previziuni legislative completează oferta ZF Corporate.

    Domeniile pe care sunt grupate materialele sunt: Auto & Transporturi, Business Construct, Energie, Bănci & Asigurări, Burse & Fonduri Mutuale, Business Hi-tech, Business Legal, Media & Advertising, Retail & Agrobusiness, Pharma, Turism & Hoteluri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chevron a acceptat desecratizarea contractelor din România

    El a precizat că Chevron a transmis miercuri Executivului acordul pentru desecretizarea documentelor.

    Surse oficiale afirmă, totodată, că în documentele care vor fi date publicităţii nu va fi anunţată şi cifra totală a investiţiilor ulterioare asumate de Chevron şi nici datele de contact ale reprezentanţilor companiei.

    În urmă cu două săptămâni Guvernul a transmis Chevron, prin intermediul ANRM, o scrisoare în care solicită companiei un acord scris pentru desecretizarea contractelor, partea română considerând că nu există elemente care pot fi supuse unui secret de stat.

    Chevron deţine în România un perimetru de explorare/exploatare a gazelor la Bârlad şi trei perimetre în judeţul Constanţa.

    La sfârşitul lunii martie, Guvernul a aprobat trei acorduri petroliere de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare încheiate între ANRM şi Cevron, al doilea mare grup petrolier din SUA, pentru perimetrele din judeţul Constanţa, respectiv Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti.

    Ctiti mai multe pe www.gandul.info

  • Tranzacţie la vârful pieţei de medicamente: americanii de la Watson cumpără Actavis, pentru 4 mld. euro

    Achiziţia va fi un avantaj pentru Watson în competiţia cu rivali precum Teva Pharmaceuticals şi Sandoz, divizie a Novartis. Sectorul medicamentelor generice a consemnat în ultimii ani un val de fuziuni şi achiziţii între companii, odată cu presiunile exercitate de guverne asupra industriei, constrânsă să comercializeze produse la preţuri cât mai mici. Astfel, condiţiile actuale din sectorul genericelor favorizează companiile mari, care pot produce la cele mai mici costuri. Watson va plăti 4,25 miliarde euro în cash pentru Actavis, iar acţionarii companiei elveţiene ar putea încasa plăţi estimate la 250 milioane euro dacă vor fi atinse anumite ţinte de performanţă pentru acest an.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Nevenca Doca, Banca Transilvania: Indiferent dacă angajatul toxic e manager sau nu, e indicat să fie îndepărtat rapid

    Inconsecvenţa în management se traduce în costuri semnificative pentru companie, echivalentul a 15 salarii pentru angajaţii-cheie şi trei salarii pentru cei necalificaţi, potrivit studiilor Alico Asigurări România. Concret, înainte de demisie angajatului îi va scădea performanţa, deci va fi mai neproductiv, la plecarea din companie va primi o compensaţie, iar ulterior firma va plăti pentru recrutarea unui înlocuitor. În plus, va aştepta între şase şi nouă luni pentru ca noul angajat să producă la nivelul celuilalt.

    Dacă vorbim despre înlocuirea CEO-ului costurile sunt şi mai mari, atât dacă ne referim la găsirea unui nou executiv, cât şi la performanţa sa pe durata mandatului: diferenţa pe care o aduce un CEO în ce priveşte rezultatele finaciare ale unei companii este de 14%, potrivit unor studii din 2003 ale autorilor Joyce, Nohria şi Robinson, citate de Hogan Assessment Systems, iar costul mediu al eşecului unui CEO pentru companie la nivel internaţional este de 2,7 milioane de dolari, potrivit studiilor Smart din 1999, citate de aceeaşi sursă.

  • Care e dovada că problemele zonei euro nu se opresc la Grecia sau Portugalia

    Miliardarul american John Paulson, unul dintre investitorii cei mai învinuiţi de atacurile speculative contra monedei euro, a declarat că el pariază pe deprecierea obligaţiunilor suverane europene şi că a cumpărat contracte CDS (de asigurare contra riscului de neplată) pentru titlurile europene de datorie. Paulson, fondatorul unui fond speculativ ce administrează active de 24 mld. dolari, le-a spus investitorilor că e cu deosebire îngrijorătoare situaţia băncilor din Spania, întrucât portofoliile de obligaţiuni ale statului spaniol pe care le deţin şi retragerile de depozite le fac foarte dependente de finanţarea de la Banca Centrală Europeană.

    Reflecţiile unor mari investitori speculativi că o ţară sau alta din zona euro sunt pe marginea prăpastiei nu mai sunt de mult noutăţi. Ştirea despre Paulson apărea însă pe Bloomberg cu doar patru zile înainte de marea licitaţie de obligaţiuni spaniole pe care mulţi comentatori au considerat-o un moment de cotitură în evoluţia crizei datoriilor europene, pentru că un eşec al licitaţiei ar fi marcat trecerea la o fază complet nouă, în care Spania, a patra economie din zona euro şi de două ori mai mare decât cele combinate ale Greciei, Irlandei şi Portugaliei, ar fi împlinit în sfârşit profeţiile Casandrelor din pieţele financiare şi ar fi apelat la ajutorul FMI-BCE-UE, adică exact ceea ce a evitat cu înverşunare până acum.

    Mai mult încă, în condiţiile în care FMI n-a reuşit să strângă încă de la statele membre banii pentru fondul de protecţie contra crizei datoriilor din zona euro (sumă estimată de Christine Lagarde, şefa instituţiei, la 400-500 mld. dolari), un eşec al licitaţiei spaniole ar fi fost exact elementul de care era nevoie ca Banca Centrală Europeană să fie împinsă spre o a treia rundă de creditare ieftină pentru bănci (LTRO – long term refinancing operations), după cele din decembrie şi februarie, în urma cărora peste 800 de bănci au beneficiat în total de peste 1.000 mld. euro pe trei ani, la o dobândă simbolică. Primele două runde de LTRO au avut darul să liniştească apele pe pieţele financiare, pe de o parte pentru că băncile din Spania sau Italia au folosit banii nu ca să dea credite în economie, ci ca să-şi amelioreze bilanţul, pe de altă parte fiindcă au împrumutat banii folosind drept colateral chiar deţinerile lor de obligaţiuni suverane, ceea ce a îmbunătăţit întrucâtva randamentele acestora.

    Numai că, la fel ca şi în cazul Rezervei Federale cu operaţiunile sale de “relaxare monetară”, când, după ce începea să treacă efectul unei runde, reapăreau mişcări de piaţă ori speculaţii de natură să provoace o nouă rundă, şi cu BCE se întâmplă acum la fel. Moody’s a anunţat zilele trecute că se pregăteşte ca în mai să taie ratingurile a 114 bănci din Europa, ceea ce ar lovi, evident, nu numai în băncile zonei euro, majorându-le brusc necesităţile de finanţare, ci şi în statele lor de origine.

    FMI, în ultimul raport asupra stabilităţii financiare globale, scrie că 58 de mari bănci europene, care trebuie să ajungă până la 30 iunie la o rată a capitalului de bază de 9%, considerată reper de stabilitate, vor sfârşi prin a-şi reduce activele cu un total între 2.200 şi 3.800 mld. dolari până la sfârşitul anului viitor, prin restructurări şi scăderea creditării. Acesta e contextul în care Christine Lagarde, după ce nu cu multă vreme în urmă spunea că norii crizei s-au mai risipit, a cerut acum liderilor UE să folosească o parte din Fondul European pentru Stabilitate Financiară direct pentru recapitalizarea băncilor.

    Licitaţia de joi s-a încheiat cu bine: în segmentul cel mai important, cel al obligaţiunilor pe zece ani, Spania a atras 1,4 mld. euro, în condiţiile suprasubscrierii de 2,42 ori a ofertei, la un randament de 5,74%, faţă de 5,4% la oferta din ianuarie. Un insucces al licitaţiei ar fi însemnat fie o cerere insuficientă de obligaţiuni, fie randamente de peste 6-7%. Pericolul însă n-a trecut: în aceeaşi zi, contractele CDS pentru datoria spaniolă au crescut iarăşi la peste 500 de puncte de bază, după ce scăzuseră la 490.

  • 100 cele mai puternice femei din business – Astăzi: Manuela Banu, Orkla Foods România

    Manuela Banu este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, şi ale galei “Woman in Power” (19 martie 2014).

    Are însă şi un regret legat de cariera sa: chiar dacă se declară mândră de ce a realizat, “în adâncul sufletului regret că nu am avut şansa să continuu în industria aviatică”. Cel mai dificil moment din viaţa profesională este legat de restructurarea companiei Orkla în 2007, proiect ce a inclus închiderea fabricii din Craiova. Ea povesteşte că a fost un proiect dificil atât din punct de vedere tehnic, deoarece au fost relocate echipamentele tehnice în fabricile din Bucureşti şi Covasna, cât şi emoţional. În astfel de situaţii, “nu ai cum să nu te încarci cu problemele angajaţilor afectaţi de aceste măsuri”.

     

     

    BUSINESS Magazin: Cât de greu îşi croieşte o femeie drumul în lumea de business?
    Manuela Banu: Încă din facultate am trăit într-o lume a bărbaţilor. Fascinaţia pentru avioane pe care o aveam încă din copilărie m-a făcut să optez pentru Facultatea de Aeronave de la Institutul Politehnic Bucureşti unde doar 10% dintre studenţi erau femei. Cum încă din tinereţe am lucrat
    într-un mediu dominat de bărbaţi nu am resimţit niciodată că sunt o femeie care se străduieşte să “îşi croiască drum într-o lume a bărbaţilor”. Dimpotrivă, a fost un drum firesc, chiar şi atunci când a trebuit să fac o schimbare, deoarece industria aeronautică nu mai avea viitor în România.

    BUSINESS Magazin: Cum v-aţi caracteriza stilul de conducere?
    Manuela Banu: Pun mare preţ pe echipă şi nici nu mă văd lucrând altfel. Prin urmare, stilul meu managerial este unul participativ în care deciziile sunt luate pe baza opiniilor şi recomandărilor membrilor echipei. Sunt însă şi situaţii când las ca decizia să aparţină echipei. Dacă eu cred că au expertiza necesară, le las toată libertatea.

    BUSINESS Magazin: Care sunt calităţile feminine care ajută în business?
    Manuela Banu: Capacitatea de organizare, de analiză, de a relaţiona cu oamenii mai uşor, flexibilitatea, atenţia la detalii, empatia.

    BUSINESS Magazin: Branduri preferate: parfum, haine, accesorii.
    Manuela Banu: La parfum prefer de departe casa Dior, însă, în ce priveşte hainele şi accesoriile, trebuie să simt că mi se potrivesc. Pot fi chilipiruri găsite în vreun butic şic până la branduri recunoscute, cum ar fi Max Mara sau Burberrry.

    BUSINESS Magazin: Destinaţii de vacanţă preferate.
    Manuela Banu: Îmi place mult să călătoresc. Este urmarea firească a pasiunii mele pentru avioane. Sunt un om curios, îmi place să descopăr noi culturi şi civilizaţii; am fost îndrăgostită de destinaţii din Asia sau Africa. Curiozitatea şi dorinţa mea de a descoperi mă vor purta cu siguranţă şi către alte locuri.

    BUSINESS Magazin: Cum împăcaţi cariera cu viaţa de familie?
    Manuela Banu: Consider că am reuşit să păstrez un echilibru între viaţa de familie şi carieră. Familia dă sens vieţii mele şi de acolo îmi iau energia de care am nevoie în muncă.

    BUSINESS Magazin: Vi se pare că discuţia despre discriminarea de gen mai este de actualitate în 2012?
    Manuela Banu: Discriminarea de gen apare în statisticile de pretutindeni, aşa că nu putem pretinde că nu există, însă acest lucru depinde foarte mult de cultura spaţiului respectiv. Într-un fel stau lucrurile în Asia, de exemplu, şi altfel în Europa. La români, cred că este vorba mai mult de prejudecăţi decât de o discriminare propriu-zisă. Ezităm să ne lăsăm pe mâna unei femei dacă este vorba de o operaţie pe cord, de pildă, dar preţuim mai mult o femeie când căutăm o bonă. În industria în care lucrez, nu am simţit vreun tratament diferenţiat al femeilor faţă de bărbaţi. Am lucrat deopotrivă cu femei şi bărbaţi. La Orkla, raportul dintre angajaţi este cât se poate de echilibrat: 49% femei, 51% bărbaţi.

     

     

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” prezintă interviuri cu reprezentantele de success ale mediului de afaceri românesc actual şi conţine profilul profesional a 100 dintre liderii feminini.

    Au experienţă, au putere, câştigă bine, sunt cochete şi se bucură de respectul celor din jur. Cuvântul lor este cel mai important sau printre cele mai importante în companiile pentru care lucrează. Cele mai puternice femei de afaceri din România sunt un segment aparte şi tot mai bine conturat dintr-o lume care, în mod tradiţional, a fost creată şi condusă de bărbaţi.

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” – prima ediţie va fi distribuit gratuit abonaţilor BUSINESS Magazin şi va putea fi achiziţionat online din 9 aprilie la adresa www.bmag.ro/cataloage, la preţul de 25 de lei (TVA inclus).

  • Cât de tare poate deprima angajaţii un şef toxic

    “Oricât de toxic sau netoxic ar fi un lider, răspunsul la întrebarea <Dacă eu aş fi şeful meu, m-aş suporta?> este un barometru foarte bun”, spune Iuliana Stan, OD & leadership consultant şi director general al Human Synergistics România

    Nevenca Doca, directorul de resurse umane al Băncii Transilvania, spune că rulajul sănătos al angajaţilor într-o companie este de 8-12% pe an, mai crescut în FMCG şi mai redus în banking. Ea e de acord că un management toxic poate îndepărta mai mulţi angajaţi, chiar cu preţul de a sta o perioadă fără serviciu: “Când presiunea pusă de şef devine insuportabilă, iar compromisul devine sacrificiu, oamenii părăsesc locul de muncă chiar dacă rămân o vreme neangajaţi”. Radu Manolescu observă că fluctuaţiile de personal nu mai sunt cel mai bun indicator, mai ales cum ultimii cinci ani au adus un nou aspect menit să favorizeze stilul toxic de management. “Multor manageri li s-a alimentat ideea falsă că fac bun management fără să-şi da seama că angajaţii rămân de fapt din cauza contextului economic nefavorabil”, spune şeful K.M. Trust& Partners, mai ales că şi rezultatele uneori favorabile ale companiilor făceau în aşa fel încât să stimuleze un stil de leadership greşit. Studiile indică totuşi că managerii care sunt competenţi şi au valori morale bine stabilite au o retenţie mult mai bună a personalului de-a lungul timpului şi nu doar pe anumite intervale. Oricum, nivelul de toxicitate reflectat prin demisii va fi mai uşor de observat după terminarea perioadei de criză economică.

    Psihologul Violeta Rotărescu atrage atenţia asupra problemelor pe care le pot dezvolta cei care activează mai mult timp într-un mediu toxic: “Sunt organizaţii precum cele militare unde supunerea şi caracterul dominant al şefului ar trebui să fie dominante, dar un om care are un nivel stabil al echilibrului interior nu ar trebui să muncească de frică”. Experienţa a demonstrat că stimularea prin frică funcţionează, dar pe termen foarte scurt, echipa renunţând după cel mult câteva luni la locul de muncă. Perioada până la demisie e însă problematică. “Se spune că atunci când intri în casă laşi problemele de la birou la uşă, dar n-ai cum să nu duci o parte din ele pentru că e un prea-plin pe care trebuie să-l reverşi undeva”, spune Rotărescu, cu trimitere la cei care nu îşi temperează pornirile la sala de sport sau ascultând muzică, ci certându-se cu familia. “De aceea managerii toxici sunt atât de periculoşi: nu sunt afectaţi doar angajaţii, ci şi familiile lor.”

    Dincolo de potenţialele conflicte cu apropiaţii, pe fondul stresului de la serviciu, angajaţii traveresează şi stări depresive pentru că managerii toxici au tendinţa să le inducă ideea că ar fi inutili companiei şi că pot fi oricum înlocuiţi rapid. Cei care nu luptă împotriva ideilor cu potenţial depresiv se izolează, în timp ce restul dezvoltă stări de anxietate.

    Impactul e diferit în cazul angajaţilor care prestează munci intelectuale, pentru că, în cazul celor fizice, cerinţele sunt clare şi simple: “Componenta creativă e cea mai volatilă dintre toate în situaţii de toxicitate”.
    Competenţa, încrederea pe care i-o acordă superiorul şi relaţia directă cu managerul sunt cei mai puternici factori motivaţionali pentru angajaţi. De cealaltă parte, comportamentul haotic şi dezorganizat, lipsa competenţei şi strategiei şi minusul de perspectivă în dezvoltarea profesională sunt printre cei mai demotivanţi. Iar datele arată ca doar 45% dintre angajaţi ar mai accepta să lucreze vreodată pentru unul din foştii şefi.

  • În ce ţări viruşii lovesc cel mai des aplicaţiile Android

    Cele mai frecvente ameninţări identificate sunt legate de furtul de date, însă exploit-urile folosite la obţinerea privilegiilor de root ocupă, de asemenea, un loc important în topul ameninţărilor informatice pe primul trimestru. O parte din acestea sunt folosite voluntar de către posesori, însă în unele cazuri sunt folosite de alte ameninţări informatice pentru a prelua controlul dispozitivului.

    Conform datelor obtinute de Bitdefender, cele mai multe cazuri se înregistrează în China, Rusia şi Franţa, în timp ce România se situează pe locul şase în acest clasament. Datele ar putea indica o creştere a numărului de aplicaţii piratate şi modificate astfel încât să aibă un comportament fraudulos, dar şi o creştere în numărul de dispozitive mobile ce rulează Android la nivelul populaţiei în aceste ţări.