BusinessMagazin

Blog

  • INS: Managerii estimează pentru perioada mai-iulie o creştere moderată a activităţii economice în industria prelucrătoare şi servicii, în paralel cu majorarea preţurilor în industrie, construcţii şi servicii

    Managerii estimează pentru perioada mai-iulie o creştere moderată a activităţii economice în industria prelucrătoare şi servicii, în paralel cu un avans moderat al  numărului de salariaţi în construcţii şi comerţ, dar şi majorarea preţurilor în industrie, construcţii şi servicii, potrivit datelor publicate de INS în cadrul anchetei de conjunctură. 

    În industria prelucrătoare, managerii previzionează pentru următoarele trei luni, creşterea moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +9%) şi stabilitatea numărului de angajaţi, soldul conjunctural fiind de -4%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere în următoarele trei luni (sold conjunctural +30%).

    Potrivit estimărilor din luna mai 2025, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni o creştere a volumului producţiei (sold conjunctural +23%). Managerii estimează creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +7%) şi scumpirea lucrărilor de construcţii  (sold conjunctural +39%).

    În comerţul cu amănuntul  managerii au estimat pentru următoarele trei lunio o tendinţă de relativă stabilitate a activităţii economice (sold conjunctural +1%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra relativă stabilitate (sold conjunctural +5%).De asemenea, angajatorii prognozează  creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +14%) şi un avans accentuat  al preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +44%).

    Cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +6%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +2%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere (sold conjunctural +24%).

  • Cea mai mare rachetă lansată de compania SpaceX a lui Elon Musk a explodat deasupra Oceanului Indian

    Cea mai mare rachetă lansată de compania SpaceX a lui Elon Musk a explodat deasupra Oceanului Indian. Se pare că nava a avut o scurgere de combustibil. Racheta a ajuns în spaţiu, incidentul producându-se la întoarcerea pe Pământ.

    Testul a avut loc în noaptea de marţi spre miercuri. Racheta Starship, pe care compania SpaceX a miliardarului Elon Musk o testează în perspectiva unei călătorii pe Marte, a simulat montarea unor sateliţi în spaţiu.

    Starship este cea mai puternică rachetă construită vreodată. Ea are dimensiunea unei clădiri de aproximativ 40 de etaje. Racheta a decolat din Texas, dar entuziasmul spectatorilor şi al inginerilor a dispărut la câteva minute după lansare atunci când au apărut problemele tehnice, potrivit Le Figaro.

    Deşi a ajuns în spaţiu, racheta nu a reuşit să lanseze machetele sateliţilor. De asemenea, la întoarcerea pe Pământ a apărut o scurgere de combustibil, iar nava a suferit o „dezasamblare rapidă neprogramată”, a transmis SpaceX pe platforma X, utilizând formularea preferată a lui Elon Musk pentru a descrie o explozie.

    Incidente asemănătoare s-au produs şi în timpul a două teste desfăşurate în ianuarie şi martie.

  • Premieră. Orange România lansează o reţea construită din start cu tehnologia 5G (5G stand alone) în Delta Dunării, ca parte a unui proiect cu finanţare europeană

    Orange, liderul pieţei locale de telecom, a anunţat lansarea în premieră a unei reţele construite din start cu tehnologia 5G (o reţea 5G stand alone), care funcţionează independent de reţeaua existentă 4G, în mai multe localităţi din Delta Dunării, ca parte a unui proiect cu finanţare europeană.

    “Tehnologia furnizată în premieră de Orange este 5G Standalone (5G SA), ceea ce înseamnă că funcţionează independent de reţeaua 4G preexistentă. Astfel, echipamentele radio 5G instalate în Deltă sunt conectate la reţeaua core 5G Orange din Bucureşti şi la un nod local de procesare a traficului, provenit de la utilizatorii din regiune. Pe lângă aceasta, există şi o infrastructură dedicată de servere Edge Cloud, care reduce distanţa dintre utilizator şi servicii, asigurând latenţă mică şi vitezele necesare pentru aplicabilitatea locală a proiectului 5G-CDD”, a anunţat Orange.
    “Până în prezent, acoperirea 5G se extinde în 14 localităţi (Malcoci, Mineri, Beştepe, Crişan, Partizani, Gorgova, Dunavăţu de Jos, Mila 23, Chilia Veche, Sf. Gheorghe, Periprava, C.A. Rosetti, Pătlăgeanca, Caraorman), urmând ca până la finalul proiectului să ajungă în celelalte localităţi (Ceatalchioi, Mahmudia, Sulina, Isaccea, Murighiol, Plauru, Tatanir, Letea, Nufăru)”, conform companiei.

    “Reţeaua a fost construită prin proiectul 5G Connect Danube Delta (5G-CDD).
    Finanţarea proiectului 5G-CDD a fost aprobată în 2024 de către Comisia Europeană şi presupune dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii 5G în 23 de localităţi din Delta Dunării, pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii şi oportunităţile economice din acest areal. Introducerea tehnologiei nu ar fi fost posibilă fără finanţarea europeană primită, aceasta având un rol esenţial în creşterea bunăstării comunităţilor, combaterea izolării, îmbunătăţirea serviciilor publice pentru locuitori, dar şi pentru turişti şi promovarea dezvoltării durabile”, conform Orange.

    „ Din momentul în care am hotărât să ne asumăm acest angajament de a fi primii care aduc internet de mare viteză în zonă, până la momentul obţinerii finanţării alături de parteneri şi până la pornirea reţelei am avut şi vom avea în continuare în vedere acelaşi obiectiv: creşterea oportunităţilor pentru locuitori. În următoarele etape vom activa noi site-uri, vom continua să îmbunătăţim infrastructura şi vom creşte acoperirea. Între timp, am început să lucrăm pe cele patru mari arii de intervenţie: am echipat primul cabinet medical din zonă cu tehnică pentru telemedicină şi am instruit personalul medical din Mila 23; am adus tehnologie smart la şcoala din aceeaşi localitate, pentru a-i ajuta pe copii să-şi dezvolte competenţele digitale; am montat camere care vor monitoriza mediul şi numărul de turişti; am început să stimulăm promovarea turismului lent prin susţinerea unor activităţi sportive. Cu siguranţă cea mai importantă aplicabilitate a tehnologiei 5G în zona umedă a Deltei este educaţia digitală, Orange construind în Deltă prima reţea 5G din ţară care asigură conectivitatea pentru şcoli şi elevi. Astfel, creştem şansele tinerilor din zonă şi nu mai vorbim de un upgrade tehnologic convenţional, ci de o reală reţea a educaţiei prin digitalizare, în parteneriat cu Fundaţia Orange”, a declarat Marius Maican, Technology Director la Orange România.

    Proiectul este, totodată, o consolidare a angajamentului luat de Orange România pentru acoperirea teritoriului naţional cu tehnologia 5G/5G+. Până la finalul lui 2024, Orange realizase cea mai mare investiţie în spectrul 5G din România: aproximativ 265 milioane de euro. O reţea mai eficientă şi mai rapidă înseamnă şi noi conexiuni, oportunităţi şi comunităţi. Oamenii cu interese, valori şi pasiuni comune sunt mai aproape prin conectivitate. Aşa cum spune şi noua campanie Orange, „pasiunile trec la nivelul următor în cea mai rapidă reţea”.

    “Şcoala din Mila 23 este un bun punct de pornire pentru digitalizarea procesului de învăţământ primar şi gimnazial din zonă, fiindcă elevii de aici au mai participat în trecut la cursuri organizate de către Fundaţia Orange prin hub-ul educaţional Orange Digital Center de la Centrul de Inovare Comunitară. Unii chiar au devenit interesaţi de domenii ale viitorului, cum ar fi robotica şi au ajuns să participe la programul SuperCoders. Şcoala gimnazială din Mila 23, comuna Crişan, a fost prima dotată cu router 5G, tablă smart, laptopuri, tablete şi ochelari VR pentru lecţii interactive. Toate acestea ajută atât la îmbunătăţirea competenţelor digitale ale copiilor din zonă, dar şi la îmbunătăţirea relaţiei dintre profesori şi elevi, prin interactivitate şi posibilitatea învăţământului de la distanţă”, conform Orange.

    „Echipamentele testate în Mila 23 şi pe care urmează să le ducem şi în celelalte 17 localităţi vizate din Delta Dunării, adică tabletele, laptopurile, ochelarii VR şi tablele smart puse la dispoziţia profesorilor şi elevilor se integrează cu soluţii software dedicate predării interactive şi hibride – platforma Digitaliada (conţinut educaţional dezvoltat prin Fundaţia Orange) şi platforma de predare online VBoard, parte din Orange Fab. Iar ca aceste tehnologii să fie valorificate la maximum, profesorii vor beneficia şi de sesiuni de formare personalizate, atât online, cât şi faţă în faţă, axate pe utilizarea echipamentelor şi a aplicaţiilor digitale în activităţile de predare. Transformarea digitală a şcolilor nu va rămâne doar la nivelul dotărilor, ci o vom susţine prin consolidarea competenţelor digitale şi pedagogice ale cadrelor didactice de a crea un mediu de învăţare relevant şi captivant”, a spus Ovidiu Ana, Director Executiv al Fundaţiei Orange.

    “Internetul de mare viteză prin 5G va permite acoperirea unei nevoi extrem de presante pentru locuitorii Deltei – telemedicina. Tot în Mila 23 a fost instalat primul punct de investigaţii medicale de la distanţă. Personalul medical local a fost instruit să folosească stetoscopul electronic şi un aparat EKG inteligent ce colectează date şi le transmite către un medic din reţeaua partenerilor de la Telios Care (start-up din Orange Fab). În multe dintre localităţi nu există medici de familie, ci doar asistente medicale, ceea ce înseamnă că un simplu consult de rutină este extrem de dificil. De aceea s-a ales implementarea unui concept de tip Point of Care (punct de ajutor medical inteligent). Totodată, reţetele eliberate de la distanţă de medici prin platforma celor de la Telios sunt valabile în toate farmaciile. Programul urmează să fie implementat în alte 10 cabinete medicale din cele 23 de localităţi.

    Delta Dunării este considerată o zonă de interes major pentru economia locală. De aceea, proiectul îşi propune să încurajeze turismul lent. Pornirea reţelei în această perioadă nu este întâmplătoare, deoarece în weekendul 23-25 mai a avut loc şi prima ediţie a Maratonului Internaţional de Canoe Ivan Patzaichin, în cadrul căruia Orange România a fost partenerul principal. Maratonul a marcat neoficial şi deschiderea sezonului turistic, deci a fost momentul perfect pentru demonstrarea aplicabilităţii tehnologiei 5G. Asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23 a dezvoltat aplicaţia de mobil Delta lui Ivan, care este o hartă interactivă a Deltei ce include conţinut educaţional, rute şi puncte de interes, funcţii de geo-fencing şi de raportare a evenimentelor periculoase.

    Nu în ultimul rând, a fost momentul potrivit pentru testarea primelor camere de supraveghere 5G ce monitorizează fluxurile de turişti, fauna şi vegetaţia din Mila 23 prin tehnologie AI. În viitor, această soluţie va fi extinsă în mai multe puncte de interes turistic. Software-ul AI folosit este dezvoltat de un start-up din acceleratorul Orange Fab – Airis Vision – şi are implementată inclusiv o funcţie de anonimizare atunci când detectează persoane. Astfel, nu sunt stocate date cu caracter personal, ci doar se urmăreşte numărul de turişti.

    Proiectul este iniţiat de Orange România, care coordonează consorţiul de parteneri: Fundaţia Orange, Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23, Universitatea Naţională de Ştiinţe şi Tehnologie Politehnica Bucureşti (UNSTPB), Virtual Board, alături de partenerii asociaţi Consiliul Judeţean Tulcea şi Telios Care”, a comunicat Orange.

  • O veste senzaţională. Ploile din ultimele zile aduc speranţă: anul 2025 ar putea fi cel mai bun an agricol din ultimii zece ani. Fermieri din Banat, Oltenia şi Moldova spun că precipitaţiile ajută la formarea boabelor şi conduc spre o recoltă ce va depăşi recordul din 2021, de 31 mil. tone

    ♦ În 2024, producţia de cereale a fost de 19,8 mil. tone, iar cea de oleaginoase de 3,3 mil. tone, conform COCERAL ♦Pentru 2025, producţia prognozată de cereale şi oleaginoase este de 27,8 mil. tone, plus 20% faţă de anul trecut ♦ Producţia de grâu a României este estimată la 10,7 mil. tone, iar cea de porumb la 9,5 mil. tone ♦ Producţia de floarea-soarelui va fi de 1,8 mil. tone, iar cea de rapiţă de 250.000 de tone.

    Ploile din ultimele zile aduc speranţă agriculturii româneşti, iar fermierii din Banat, Oltenia şi Moldova sunt optimişti şi spun că 2025 ar putea deveni cel mai bun an agricol din ultimul deceniu. Precipitaţiile recente ajută la formarea boabelor, iar producţiile estimate ar putea depăşi recordul din 2021, an în care România a atins o recoltă de peste 31 milioane de tone, considerată un punct de referinţă pentru sector.

    „Culturile de toamnă şi de primăvară arată senzaţional! Este cel mai bun an agricol din ultimii zece ani. La grâu şi rapiţă vom avea recolte foarte mari“, a spus Marius Bărbulescu, directorul diviziei de agricultură al grupului Carmistin. În cadrul Carmistin sunt integraţi în prezent fermieri cu peste 10.000 de hectare de teren cultivat, din care peste 30% reprezintă agricultură ecologică. Acestea se află, în principal, în Oltenia.

    COCERAL, asociaţia europeană care reprezintă comercianţii de cereale, seminţe oleaginoase, uleiuri şi produse agroalimen­tare, a prognozat o recoltă de cereale şi oleaginoase de 27,8 mil. tone pentru România, în martie, dar fermierii locali consideră că vor fi depăşite aşteptările. Chiar şi aşa, COCERAL estimase încă de la începutul primăverii o creştere de 20% faţă de anul precedent. Această încredere venea din ploile căzute toamna trecută, dar şi din zăpada de la finalul iernii şi începutul primăverii, iar ploile recente cresc şi mai mult speranţele. „Ploile din ultimele zile sunt foarte benefice şi necesare pentru culturile de primăvară (porumb, floarea-soarelui, orz de primăvară, ovăz, cartof), dar şi pentru cele de toamnă, întrucât ajută semni­ficativ la formarea boabelor (greu­tatea boabelor – masa a 1.000 de boabe)“, a spus Nicolae Apopi, proprie­tarul com­paniilor AgroBaden Banat şi Popagra, ce cultivă cu cereale 2.700 de hectare în judeţul Timiş.

    Totodată, fermierul Sorin Neştian din Vaslui, care cultivă şi cereale, dar creşte şi ovine, a afirmat că „sunt speranţe mari anul acesta, mulţumim lui Dumnezeu”. Chiar dacă în Vaslui, în zona sa, nu se poate iriga, iar în anii trecuţi a avut provocări, acum s-a refăcut apa din sol şi consideră că 2025 ar putea depăşi anul agricol 2021, de referinţă pentru agricultură, cu o recoltă ce a depăşit 31 de milioane de tone.

    Şi reprezentanţii Grup Şerban Holding, care lucrează peste 15.600 de hectare în judeţele Vaslui, Bacău şi Vrancea, au spus că acest an agricol va fi foarte bun, cu recolte record la rapiţă. În ciuda secetei din 2020, 2022 şi 2024, ei s-au adaptat şi au făcut investiţii în irigaţii.

    „Schimbările climatice sunt cea mai mare provocare. De secetă nu scapă nimeni. Investiţiile în irigaţii au fost şansa nostră şi avem noroc cu Siretul şi Troutuşul, din care luăm apă să irigăm 2.500 hectare. În afara irigaţiilor, credem ca a face bani în agricultură înseamnă să faci agricultură regenerabilă, precum no till sau minimum till, care scade nevoia de motorină şi de resurse umane. Noi practicăm no till în Vaslui de şase ani pe o suprafaţă de peste 8.000 hectare şi avem rezultate bune. Acum, facem şi la Bacău pe 80% din suprafaţă no till şi minimum till”, a afirmat Jean Borş, directorul departamentului de agricultură.

    Dintre acestea, 2.500 de hectare sunt irigate, iar 13.000 de hectare sunt cultivate folosind tehnologia no-till. Precipitaţiile recente ajută şi cultura legumelor, care acoperă 650 de hectare în cadrul grupului, din care majoritatea cultivate cu cartofi (500 de hectare), 100 de hectare de ceapă şi 50 de hectare de varză, ţelină, morcov şi sfeclă roşie. De trei ani, grupul este unul dintre cei mai mari cultivatori de cartofi şi printre cei mai importanţi producători de ceapă. „În aproximativ o lună şi jumătate începem recoltatul şi avem producţii estimate între 40 şi 60 de tone la hectar pentru cartofii French Fries”, au spus reprezentanţii grupului.

    În 2025, fermierii au pus cereale pe o suprafaţă de puţin peste 5 milioane de hectare. Suprafaţa însămânţată cu grâu a scăzut la 2 milioane de hectare, faţă de 2,2 milioane în anul anterior, în timp ce suprafaţa cultivată cu porumb s-a menţinut la aproximativ 2,2 milioane de hectare.

  • Carmen Micu, fondatoare şi director executiv, Envisia: Profesionalizarea consiliilor de administraţie – de la conformitate şi formalism la leadership autentic, meritocraţie şi guvernanţă colaborativă în România post-OCDE

    România se află la o răscruce istorică: în pragul aderării la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), avem oportunitatea de a schimba fundamental modul în care înţelegem şi aplicăm guvernanţa corporativă. Stabilitatea şi performanţa companiilor – fie ele publice, private sau de stat – pot face diferenţa între stagnare şi dezvoltare sustenabilă. De aceea, în acest moment rar, putem alege să facem o schimbare profundă a modului în care funcţionează consiliile de administraţie, cu impact real şi valoros asupra mediului de afaceri în ansamblul său.

    Nu vorbim despre o simplă bifare a unor criterii tehnice, de un exerciţiu birocratic, ci despre un salt calitativ spre o guvernanţă a bunului-simţ, în care consiliile de administraţie nu sunt doar structuri formale, ci motoare reale de performanţă şi dezvoltare sustenabilă. Ele pot deveni spaţii de leadership autentic, unde deciziile sunt luate de oameni cu competenţă, viziune şi curaj – membri de board profesionişti, numiţi pe criterii de meritocraţie, nu de conjunctură. Dacă ne dorim o Românie performantă, atunci şi guvernanţa trebuie să fie una a bunului-simţ – în care transparenţa, responsabilitatea şi integritatea nu sunt doar lozinci, ci practici zilnice. OCDE nu cere doar existenţa unor structuri concrete de guvernanţă, ci eficienţă, transparenţă, diversitate şi un proces decizional robust. Este o provocare, dar şi o direcţie clară: profesionalizarea boardurilor trebuie să devină noul standard. Iar la baza acestei transformări trebuie să stea educaţia şi comunitatea.

     

    OCDE – catalizatorul unei transformări reale: profesionalizarea boardurilor, un imperativ strategic

    În aprilie 2025, România a primit avizul formal al OCDE, confirmând alinierea cadrului legislativ şi a practicilor de guvernanţă corporativă la standardele internaţionale, inclusiv în domeniile digitalizării accelerate, sustenabilităţii şi presiunilor ESG. Totodată, vine în prim-plan Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), care ar trebui să joace un rol esenţial în implementarea acestor standarde, asigurând selecţia transparentă şi profesionistă a membrilor de board. Este momentul să construim consilii de administraţie formate pe criterii de meritocraţie, compuse din lideri autentici, competenţi, capabili să anticipeze riscuri, să cultive strategii sustenabile şi să creeze valoare reală. Acest pas important ne cheamă să demonstrăm nu doar că avem consilii de administraţie, ci că acestea sunt profesioniste, autonome, diverse şi pregătite să genereze valoare strategică reală. Ca profesionist implicat activ în dezvoltarea de soluţii de educaţie continuă pentru consiliile de administraţie, văd prea des cum acestea sunt tratate ca simple formalităţi: numiri pe criterii parţial relevante, întâlniri rare şi decizii reactive sau, în cel mai rău caz, roluri simbolice. În aceste condiţii, consiliile de administraţie riscă să devină obstacole birocratice, şi nu catalizatori ai progresului. Un board funcţional este, în schimb, un grup de profesionişti cu roluri bine definite, cu membri care înţeleg complexitatea riscurilor, au capacitate strategică şi un apetit autentic pentru învăţare continuă. Este diferenţa dintre a fi un simplu spectator şi a fi un actor activ în crearea viitorului companiei. Spre exemplu, în timp ce un board formal se limitează la prezenţă şi la aprobarea deciziilor, un board funcţional este activ implicat şi orientat spre crearea de valoare adăugată. Autonomia, transparenţa şi diversitatea sunt piloni fundamentali ai unui board performant, conform recomandărilor OCDE.

     

    Educaţia – pilonul profesionalizării şi al unei culturi a responsabilităţii

    În contextul actual, educaţia devine pilonul esenţial al profesionalizării. Envisia Boards of Elite este prima şcoală de afaceri din Europa Centrală şi de Est dedicată profesionalizării membrilor în consiliile de administraţie şi promovării bunelor practici de guvernanţă corporativă – un pionier regional în educaţia pentru consilii de administraţie. Prin colaborări cu instituţii de prestigiu, precum Henley Business School, Bursa de Valori Bucureşti şi Universitatea Româno-Americană, Envisia a construit un ecosistem educaţional complex, validat de peste 500 de profesionişti şi membri în consiliile de administraţie din România. Un exemplu concret este programul „Guvernanţă corporativă care creează valoare”, acreditat şi recunoscut de curând oficial de către Ministerul Educaţiei, prin parteneriatul cu Universitatea Româno-Americană. Acest program oferă un cadru educaţional robust şi contextualizat, clarificând rolurile membrilor de board, definind bune practici şi antrenând capacitatea decizională şi strategică. Programul se adresează atât membrilor de consilii, cât şi celor care îi sprijină activ în procesul de guvernanţă, contribuind astfel la creşterea maturităţii organizaţionale şi la alinierea cu aşteptările OCDE. Profesionalizarea reală nu se opreşte la formare. Este nevoie de spaţii sigure, de încredere, unde liderii pot discuta dileme reale, testa idei, învăţa din greşeli şi interacţiona cu profesionişti care se confruntă cu provocări similare. Comunitatea dezvoltată în jurul Envisia funcţionează ca un laborator viu de guvernanţă: membri de board care învaţă unii de la alţii, dezbat studii de caz şi dezvoltă reflexe sănătoase de guvernanţă. Această componentă de peer learning este esenţială pentru guvernanţa viitorului, bazată pe construirea unei culturi moderne, definite de colaborare, integritate şi învăţare continuă.

     

    Ce înseamnă „board ready” în 2025?

    Să fii pregătit pentru un rol într-un board înseamnă, astăzi, mult mai mult decât să înţelegi rapoartele financiare. Înseamnă să navighezi printre riscuri sistemice, să evaluezi impactul deciziilor prin lentila sustenabilităţii, să pui întrebări strategice şi să fii parte activă într-o guvernanţă care nu doar păzeşte valoarea, ci o şi creează. Aderarea la OCDE nu este doar un test de conformitate, ci o oportunitate de leadership pentru România, într-un context complex şi dificil, dar care poate reprezenta o şansă unică. Profesionalizarea consiliilor de administraţie este o miză naţională, iar educaţia – structurată, aplicată şi continuă – este cheia acestei tranziţii. Pentru ca România să devină un model de guvernanţă în regiune, este nevoie de mai mult decât cadre legale. Este nevoie de spaţii de dialog şi încredere, în care membrii de board să înveţe unii de la alţii, să îşi confrunte dilemele şi să inoveze împreună. Comunitatea creată în jurul Envisia este un exemplu de guvernanţă colaborativă, în care învăţarea între egali devine vector de transformare organizaţională şi societală. La Envisia, construim nu doar programe, ci şi o comunitate de lideri pregătiţi să seteze un nou standard. Este momentul să transformăm consiliile de administraţie din simple structuri formale în veritabili arhitecţi ai viitorului economic al României. 

  • Umbrărescu a cumpărat Totalgaz Industrie, jucător din industria de echipamente pentru gaze naturale

    Familia Umbrărescu a preluat acţionariatul companiei Totalgaz Industrie, jucător în sectorul producţiei de echipamente pentru gaze naturale, aflat într-un amplu proces de reorganizare judiciară.

    Operaţiunea a fost iniţiată de Alexandru-Teodor Umbrărescu şi pregătită alături de echipa de avocaţi de la Bulboacă & Asociaţii, care a proiectat şi implementat o strategie juridică ce a permis revitalizarea unei companii esenţiale pentru infrastructura de producţie.

    “Această tranzacţie simbolizează mai mult decât o simplă achiziţie – este o declaraţie fermă privind capacitatea antreprenoriatului românesc de a salva, susţine şi transforma coloşii industriali naţionali. Este, de asemenea, o dovadă a faptului că investitorii locali pot deveni actori majori în reducerea dependenţei de capitalul străin, într-un climat economic în care sursele de finanţare devin tot mai costisitoare”, au transmis reprezentanţii casei de avocatură.

    Dorinel Umbrărescu, supranumit adesea „regele asfaltului”, este fondatorul şi liderul Grupului UMB, care include companii precum Spedition UMB, Tehnostrade şi SA&PE Construct.

    Compania Spedition UMB  din Bacău a depăşit afaceri de 5 mld. lei anul trecut, în creştere cu 61% faţă de nivelul de 3 mld. lei în 2023, arată datele publice. Şi profitul net a crescut la 81,7 mil. lei, faţă de 49,5 mil. lei anul anterior, potrivit mfinante.ro.

    Spedition UMB, Tehnostrade şi Sa&Pe Construct sunt nume deja sonore de ani buni pe şantierele din toată ţara. Prin ele, Dorinel Umbrărescu, artizanul acestui grup, şi-a pus semnătura pe unele dintre cele mai ample şi importante proiecte de infrastructură din România ultimilor ani. Firmele sale lucrează în această perioadă la construcţia autostrăzii 7, cea care va lega Moldova – aşadar inclusiv judeţul în care Umbrărescu şi-a fondat afacerile – de Capitală.

     

     

  • WhatsApp lansează o versiune oficială a aplicaţiei pentru tablete

    Noua versiune a aplicaţiei profită de funcţiile multitasking ale tabletei, precum Split View şi Slide Over, astfel încât utilizatorii pot vizualiza mai multe aplicaţii simultan. Acest lucru le permite oamenilor, de exemplu, să navigheze pe internet în timp ce discută cu un prieten.

    Versiunea pentru iPads permite apeluri video şi audio cu până la 32 de persoane şi poate fi folosită atât cu camera frontală, cât şi cu cea din spate. La fel ca în cazul altor versiuni ale WhatsApp, conversaţiile se sincronizează între dispozitive. Noua versiune poate fi descărcată direct de pe App Store.

    Rapoartele recente indică faptul că Meta lucrează, în prezent, şi la elaborarea unei versiuni dedicate tabletelor a aplicaţiei Instagram.

  • Pagina verde. Piaţa Revoluţiei se poate transforma dintr-o parcare imensă şi gri într-o oază verde în inima Capitalei, printr-o iniţiativă a unui grup civic. „Este un pas firesc către prioritizarea pietonilor şi a spaţiilor verzi, o necesitate urgentă pentru un oraş precum Bucureştiul“

    ♦ ONG-ul Străzi pentru Oameni a lansat iniţiativa Grădina Revoluţiei anul trecut, iar recent a lansat şi un raport dedicat ♦ Privită de sus, Piaţa Revoluţiei este o zonă gri, plină de betoane, iar maşinile depăşesc numeric copacii din zonă. De altfel, zona este o imensă parcare, iar un loc care ar trebui să fie un simbol al libertăţii şi democraţiei se mai vede în marea de maşini doar datorită dimensiunii Memorialului Renaşterii ♦ Reprezentanţii Străzi pentru Oameni spun că problema parcării implică o redirecţionare inteligentă către infrastructura deja existentă de parcări subterane, care nu sunt ocupate în întregime.

    Piaţa Revoluţiei, deşi un spaţiu simbolic major în România şi înconjurat de clădiri emble­matice, este astăzi percepută ca un loc „abandonat, ignorat, rupt de oameni şi de oraş“. Dominată de trafic auto şi folosită ca parcare, lipsită de spaţii publice de calitate şi cu puţină vegetaţie, piaţa este, în viziunea iniţia­torilor, „un loc prin care oamenii trec, dar nimeni nu vrea să rămână“, spun reprezentanţii ONG-ului Străzi pentru Oameni, care a lansat o iniţiativă numită Grădina Revoluţiei prin care se încearcă transformarea zonei Pieţei Revoluţiei într-un spaţiu verde.

    „Credem cu tărie că bucureştenii au nevoie de locuri în care să se întâlnească, să vină împreună. La fel cum a zis şi Bogdan Suditu, preşedintele Comisiei Tehnice de Urbanism din PMB,  Piaţa Revoluţiei poate fi o piaţă a reconcilierii. În mod evident e nevoie de spaţii publice de calitate, de spaţii pietonale, spaţii verzi. Dar noi credem că Piaţa Revoluţiei este mult mai mult decât atât, e un loc simbolic pentru istoria acestei ţări care ar trebui tratat ca atare“, spun reprezentanţii Străzi pentru Oameni, care adaugă că totuşi simbolismul nu trebuie să devină rigid. „Ne dorim un spaţiu viu, deschis tuturor: ghizi turistici, skateri, copii, seniori, artişti. Viaţa cotidiană şi memoria colectivă pot coexista, îmbogăţindu-se reciproc“. Asociaţia Străzi pentru Oameni, în parteneriat cu Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) şi Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti ARCUB, a lansat oficial pe 21 mai 2025 raportul „Grădina Revoluţiei – pentru Bucureşti, pentru toţi“.  Raportul este rezultatul unui amplu proces participativ desfăşurat pe parcursul unui an, implicând peste 10 voluntari care au organizat consultări de tip focus grup cu aproape 100 de bucureşteni, numeroase organizaţii şi experţi. Au fost organizate 10 întâlniri cu grupuri diverse de utilizatori, inclusiv persoane cu dizabilităţi, seniori, revoluţionari, artişti, ghizi turistici, părinţi, copii, skateri şi rezidenţi, folosind The Place Game, o metodologie de consultare publică recunoscută la nivel internaţional – aplicat pentru prima dată la scară largă în România. Viziunea propusă este transformarea Pieţei Revoluţiei în „sufletul viu al Bucureştiului – loc de întâlnire, memorie, cultură şi viaţă urbană“.

    Se doreşte „recâştigarea unui spaţiu pentru oameni“, un loc unde trecutul, prezentul şi viitorul oraşului se pot întâlni firesc, printr-un proces pornit din societatea civilă, dar construit în colaborare strânsă cu experţi şi autorităţile publice.

    Următorii paşi pentru implementarea proiectului „Grădina Revoluţiei“ implică o abordare etapizată, cu acţiuni pe termen scurt, mediu şi lung, după cum spun reprezentanţii ONG-ului. După lansarea publică a raportului şi prezentarea lui într-o întâlnire dedicată experţilor din PMB, pe termen scurt (6-12 luni), organizaţia vizează intervenţii imediate precum creşterea frecvenţei pentru curăţenie în piaţă şi instalarea de facilităţi de bază (coşuri de gunoi adiţionale – deja rezolvat, instalarea unei cişmele), organizarea de evenimente temporare pentru a reactiva spaţiul şi continuarea consultărilor publice structurate la scară largă cu diverse grupuri de stakeholderi.

    „Pe termen mediu (1-2 ani), se propune iniţierea unui studiu de trafic pentru a evalua impactul închiderii circulaţiei auto şi organizarea unui concurs internaţional de soluţii pentru a genera idei pentru un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) dedicat Pieţei Revoluţiei“.

    Mai departe, viziunea pe termen lung (3-5 ani) include integrarea acestui PUZ în Planul Urbanistic General (PUG) al Bucureştiului şi transformarea completă a Pieţei Revoluţiei într-un reper urban multifuncţional, cu spaţii verzi extinse şi zone pietonale.

    „Pentru ca acest proiect să fie realizat, sunt absolut esenţiale susţinerea şi angajamentul ferm al autorităţilor publice relevante, precum PMB, Primăria Sectorului 1 şi ministerele din zonă, deoarece proiectul este complex şi necesită implicarea tuturor părţilor. Este nevoie de un grup de lucru dedicat, transparent şi colaborativ care să includă reprezentanţi ai autorităţilor, specialişti şi membri ai societăţii civile şi ai comunităţilor locale“. De asemenea, spun reprezentanţii Străzi pentru Oameni, sunt necesare resurse financiare considerabile, atrase din surse bugetare sau extrabugetare, şi depăşirea obstacolelor birocratice şi a reticenţelor iniţiale. Proiectul depinde, de asemenea, de menţinerea coeziunii sociale şi a consultării continue cu comunitatea, care reprezintă puntea de legătură între cetăţeni şi autorităţi.

    Oază verde, dar ce se întâmplă cu parcările? Ar fi întrebarea multor bucureşteni

    Reprezentanţii Străzi pentru Oameni spun că proiectul „Grădina Revoluţiei“ propune tocmai o schimbare de paradigmă, prin regenerarea urbană a acestei zone istorice, aflată în prezent ocupată de locuri de parcare la suprafaţă.

    „Soluţia pe care o propunem pentru problema parcării implică o redirecţionare inteligentă către infrastructura deja existentă de parcări subterane cu aproape 1.400 de locuri disponibile.“

    „La o distanţă de doar 5 minute de mers pe jos de Piaţa Revoluţiei, există două parcări subterane funcţionale (la Universitate şi Intercontinental)“.

    Ei adaugă că datele colectate de Interparking, cu care s-au conectat deja, arată că aceste parcări au o rată redusă de ocupare, ceea ce înseamnă că au o capacitate considerabilă de a prelua maşinile parcate acum la suprafaţă, inclusiv cele aproximativ 137 de locuri din zona pieţei, dintre care 59 sunt rezervate angajaţilor MAI, dar şi a altor străzi din zona cum ar fi strada Academiei, Edgar Quinet si altele, adaugă aceştia.

    „Prin eliminarea parcării din Piaţa Revoluţiei, obiectivul este de a redobândi acest spaţiu central pentru oameni, transformându-l într-o oază verde, un loc de întâlnire şi relaxare. Este un pas firesc către prioritizarea pietonilor şi a spaţiilor verzi, o necesitate urgentă pentru un oraş precum Bucureştiul“.

     

     

  • Viteza de creştere a creditării private s-a temperat în aprilie la 8,7%, soldul fiind de 425 mld. lei. Creditele în lei: +11%

    Ritmul de creştere a creditării private s-a temperat în aprilie la 8,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2024, după un salt de 9,2% în martie. Soldul total a ajuns la 425 mld. lei, după ce împrumuturile în lei s-au majorat cu 10,9%, iar cele în valută cu 3,7%, arată datele transmise ieri de BNR. 

    Temperarea a fost determinată de diminuarea creşterii la componenta în valută, de la un ritm anual de 5,2% în martie. În termeni reali, soldul creditului privat s-a majorat după primele patru luni din 2025 cu 3,7%. Componenta în lei a crescut cu 5,8% în termeni reali, iar cea în valută cu 3,7% în cazul exprimării în euro. Faţă de martie 2025, în aprilie creditarea privată a crescut cu 0,5% şi cu 0,4% în termeni reali.

    Creditul în lei, cu o pondere de 70,2% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a majorat cu 0,7%, iar creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 0,1% (evoluţie similară în cazul exprimării indicatorului în euro). Soldul creditelor în lei a ajuns la finalul lunii aprilie la 298 mld. lei, din care 178 mld. lei reprezintă împrumuturile populaţiei, în creştere an la an cu 12,7%. Creditele în lei luate de companii au avut un avans de 8,4%, la 120,4 mld. lei. Comparativ cu luna martie 2025, în aprilie soldul creditelor în lei luate de populaţie a crescut cu 1,1%, iar cele ale firmelor cu 0,1%. În aceeaşi perioadă, soldul creditelor în valută a urcat cu 3,7% an/an, la 126,9 mld. lei, din care împrumuturile luate de populaţie se ridică la 16,3 mld. lei, în scădere cu 17,7% faţă de aprilie 2024. Creditele în valută luate de companii totalizează 110,5 mld. lei, în creştere cu 7,9% an/an.

    Comparativ cu martie 2025, în aprilie soldul creditelor în valută luate de populaţie s-a redus cu 1,5%, iar cele ale companiilor cu 0,1%.

    Creditul guvernamental acordat de instituţiile de credit a înregistrat o creştere în luna aprilie 2025 de 0,4% faţă de luna martie 2025, până la 251,72 miliarde lei. În raport cu aprilie 2024, acesta s-a majorat cu 11,6% (6,5% în termeni reali).

     

  • Ascensiune spectaculoasă a unui român într-un gigant bancar global. După 25 de ani în banking, Marius Dorner a fost promovat într-un rol global în cadrul Citi, pe poziţia de global head of network origination

    Marius Dorner, unul dintre românii cu cele mai spectaculoase ascensiuni într-un gigant bancar internaţional, a fost promovat într-un rol global în cadrul Citi, pe poziţia de global head of network origination. El ocupă astfel o poziţie nou creată în cadrul echipei globale de management pentru divizia de corporate banking în cadrul Citi. Din poziţia de global head of network origination, Marius Dorner va coordona strategia pentru clienţii companii multinaţionale, pentru a accelera creşterea diviziei Global Network Banking (GNB), dedicată acestor clienţi. „Acest nou rol reflectă ambiţia noastră de a accelera creşterea în cadrul reţelei“, a transmis grupul bancar.

    Marius Dorner are 25 de ani de experienţă bancară internaţională. Anterior, el a condus divizia GNB în Orientul Mijlociu şi Africa, asigurând o creştere puternică a veniturilor Citi. De-a lungul carierei, el a deţinut funcţii de conducere în Africa de Sud, Marea Britanie şi România, construind constant echipe foarte performante şi aprofundând implicarea clienţilor. A început să lucreze la Citi în Bucureşti din anul 2000, după ce a terminat Facultatea de ştiinţe economice la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, cu licenţa în bănci şi finanţe, iar în perioada 2013-2017 a fost director corporate bank la Citi România.

    La conducerea Citi România, sucursala locală a puternicului grup bancar american cu acelaşi nume, se află din anul 2022 Samir Karia, cu experienţă de peste 27 de ani în servicii financiare, care l-a înlocuit pe Ivan Vrhel.

    Citibank România este axată în principal pe creditarea companiilor multinaţionale şi locale mari, a sectorului public şi pe commercial bank. Banca aflată în apropierea topului celor mai mari 10 bănci după active a fost în ultimii ani printre cele mai profitabile bănci de pe piaţa locală.