BusinessMagazin

Blog

  • Sorin Grindeanu: La prima vedere, majorarea TVA a fost o greşeală

    Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri că, „la prima vedere”, majorarea TVA de la 19% la 21% pare să fi fost o greşeală, în contextul în care încasările bugetare nu ar reflecta creşterea cotei fiscale.

    Afirmaţia vine după ce liderul social-democraţilor a solicitat o analiză amplă la nivelul partidului privind impactul modificărilor fiscale adoptate de Executiv în 2025.

    Potrivit lui Grindeanu, în interiorul PSD există opinii divergente: unele voci susţin că măririle de taxe au avut un impact pozitiv asupra colectării, în timp ce altele indică faptul că încasările din TVA nu au crescut proporţional cu noile cote.

    „Chiar dacă am crescut TVA-ul, încasările nu au fost pe măsura creşterii acestor cote”, a explicat liderul PSD, subliniind necesitatea unei evaluări obiective.

    Întrebat direct dacă majorarea TVA a fost o greşeală, Grindeanu a răspuns: „La prima vedere aşa pare.”

    Ministerul Finanţelor a anunţat luni că încasările din TVA pentru perioada iulie–septembrie au însumat 35,48 miliarde lei, din totalul de 94,75 miliarde lei colectate în primele nouă luni ale anului 2025. Instituţia susţine, însă, că fluctuaţiile din septembrie nu indică o deteriorare a colectării, ci sunt rezultatul unor factori economici previzibili.

    Potrivit ministerului, există două cauze majore pentru care creşterea TVA la 21% nu se regăseşte integral în încasările din septembrie:

    Efectul comportamental al „cumpărăturilor anticipate” – companiile şi retailerii au vândut masiv în iulie, înainte de majorarea TVA, ceea ce a mutat o parte importantă a încasărilor în luna august, dar încă la nivelul vechii cote de 19%.

    Sezonalitatea lunii august, lună cu activitate economică redusă, care se reflectă în încasările din septembrie. În plus, septembrie este o lună cu rambursări ridicate de TVA, ceea ce reduce netul colectat.

    Ministerul precizează că evoluţia încasărilor din lunile următoare va reveni pe un trend ascendent, pe fondul reluării activităţii economice şi reducerii distorsiunilor generate de schimbarea cotei de TVA. O analiză completă, susţin oficialii, trebuie raportată la intervale similare din anii precedenţi pentru rezultate obiective.

  • Premierul Ilie Bolojan, protejat agresiv de ofiţerul de presă pe holurile Parlamentului

    Ofiţerul de presă s-a poziţionat în faţa reporterilor şi la momentul ieşirii premierului Ilie Bolojan le-a blocat trecerea cu propriul corp şi, în unele cazuri, i-a împins, în încercarea de a-l feri pe şeful Guvernului de întrebări.

    Potrivit imaginilor filmate în Parlament, bărbatul, care lucrează ca ofiţer de presă al Guvernului, se interpune constant între ziarişti şi premier, folosindu-şi corpul ca barieră. Când unii reporteri întind telefonul pentru a înregistra o declaraţie, acesta le prinde mâinile şi le blochează mişcarea. Într-un alt moment, un jurnalist care încearcă să îl ocolească pentru a ajunge în dreptul premierului este împins înapoi.

    Incidentul a avut loc miercuri, pe holurile Parlamentului, unde premierul Ilie Bolojan a fost prezent pentru şedinţa în care preşedintele Nicuşor Dan a prezentat Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025–2030.

    Deşi contextul era unul de interes public major, legat de direcţiile de securitate şi apărare ale României pentru următorii ani, premierul nu a făcut nicio declaraţie – nici în plen, nici la plecarea din Parlament. Singura „comunicare” cu presa a fost, practic, cortina umană ridicată de ofiţerul de presă.

    Nu este prima dată când Ilie Bolojan transmite că nu doreşte să răspundă întrebărilor adresate de ziarişti pe holurile instituţiilor. De-a lungul timpului, el a precizat în repetate rânduri că va comunica doar în cadrul unor conferinţe de presă organizate, cu format şi timp stabilit dinainte.

    În plus, recent, echipa premierului a mers mai departe şi a restricţionat accesul unor fotojurnalişti la conferinţe de presă, limitând astfel şi partea vizuală a relatărilor jurnalistice.

  • Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat o unitate specială în SRI care se va ocupa de corupţie

    „SRI-ul este un serviciu de informaţii care are o împărţire pe departamente care decurge din strategie şi după aceea din planul de implementare. Şi aceste departamente, unele se ocupă de contraspionaj, altele se ocupă de sabotaj, de crimă organizată, de fel de fel de lucruri”, a declarat preşedintele la prezentarea strategiei naţionale de apărare în Parlament.

    „Prin faptul că am pus în strategie foarte explicit capitolul corupţie vom avea o unitate sau o secţiune din cadrul SRI-ului care se va ocupa de corupţie şi va culege…singura sa sarcină va fi să culeagă informaţii despre fenomenul corupţiei”, a adăugat preşedintele României.

    Lupta împotriva corupţiei este foarte importantă în ceea ce priveşte politica internă, a adăugat Dan. Trebuie să existe o coordonare mai mare între instituţiile care se ocupă de acest fenomen.

    De asemenea, trebuie prioritizată marea corupţie, „pentru că în momentul acesta este un amestec între diferite zone de corupţie”, a spus preşedintele.

  • Ce spune Simion, despre discursul lui Nicuşor Dan din Parlament

    Preşedintele AUR, George Simion, a acuzat, miercuri, în plenul reunit al Parlamentului, „o lipsă de respect şi desconsiderare” faţă de forul legislativ, criticând faptul că preşedintele Nicuşor Dan nu a rămas la dezbaterea privind Strategia Naţională de Apărare a Ţării.

    „O asemenea lipsă de respect, o asemenea desconsiderare a Parlamentului României nu am văzut şi nu cred că a existat în ultimii 35 de ani. A venit Nicuşor Daniel Dan, a plecat Nicuşor Daniel Dan fără să asculte vocea poporului român prin reprezentanţii săi”, a declarat George Simion în plen.

    El a criticat şi conţinutul Strategiei Naţionale de Apărare, afirmând că aceasta ar fi trebuit să includă măsuri concrete pentru combaterea sărăciei, o strategie de securitate alimentară şi una energetică pentru România.

    În acelaşi timp, liderul AUR a anunţat că formaţiunea sa va vota în favoarea Strategiei Naţionale de Apărare, deşi respinge poziţia preşedintelui pe tema alocărilor bugetare. „În Strategia de Apărare Naţională pe care noi o votăm, nu am găsit ceea ce a spus Nicuşor Dan, că trebuie bani mai mulţi pentru Ucraina în detrimentul învăţământului şi sistemului sanitar din România. Aşa că votăm contra faţă de Nicuşor Dan şi votăm pentru strategia de apărare naţională”, a conchis George Simion.

    Liderul AUR l-a criticat şi pe premierul Ilie Bolojan, susţinând că acesta refuză de o lună să vină în faţa Parlamentului la „Ora premierului”. „De o lună de zile, domnul premier Ilie Bolojan este chemat aici, în faţa Parlamentului, nu găseşte o oră pentru Ora Premierului, aşa cum îl obligă articolul 211 din regulament”, a afirmat Simion.

    Totodată, preşedintele AUR i-a cerut şefului statului să desecretizeze şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) privind anularea alegerilor prezidenţiale din 2024, precum şi stenogramele unei şedinţe informale a Curţii Constituţionale.

  • Nicuşor Dan explică riscul ca România să piardă 230 de milioane de euro din PNRR

    Preşedintele Nicuşor Dan a spus miercuri, după şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, că România poate evita pierderea celor 230 de milioane de euro din PNRR chiar dacă legea pensiilor speciale nu ajunge la adoptare până la data de 28 noiembrie.

    Întrebat de jurnalişti dacă există şanse reale pentru obţinerea banilor, el a răspuns: „Eu cred că da. Vreau să salut deocamdată anunţul CSM de a da avizul înainte de 28 noiembrie, o să vedem după ce se vor finaliza aceste adunări generale ce se va întâmpla. A existat un nivel în discuţiile noastre cu Uniunea Europeană pe diverse teme, inclusiv PNRR, a existat un nivel de flexibilitate şi eu sper să existe acest nivel şi în discuţia pe jalonul cu pensiile speciale”

    Conform surselor MEDIAFAX, Consiliul Superior al Magistraturii ar putea oferi joi avizul pentru legea pensiilor magistraţilor, cu o zi înainte de termenul limită de 28 noiembrie. România trebuie să respecte acest jalon pentru a primi următoarea tranşă de fonduri europene din PNRR.

    După aviz, Guvernul ar putea convoca o şedinţă extraordinară joi seara sau vineri dimineaţa pentru a discuta adoptarea legii prin procedura angajării răspunderii.

    Între timp, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti şi procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti au respins actualul proiect al reformei pensiilor magistraţilor şi cer CSM un aviz negativ.

     

  • Prăbuşirea Bitcoin sub 90.000 USD zguduie pieţele: ETF-uri şi giganţi cripto în retrageri record, trezorierii corporativi sub presiune, iar stablecoin-urile atrag atenţia băncilor centrale

    După ce bitcoin a scăzut sub 90.000 de dolari săptămâna aceasta şi a atins temporar 82.000, ştergând sute de miliarde din capitalizarea pieţei şi declanşând retrageri record din fondurile-cheie, BlackRock’s iShares Bitcoin Trust (IBIT) a înregistrat pe 19 noiembrie cea mai mare ieşire zilnică de la lansare: 523 de milioane de dolari retraşi, pe fondul vânzărilor generate de corecţia pieţei. Acţiunile legate de cripto au urmat trendul descendent, iar ideea că trezorierii corporativi pot gestiona volatilitatea prin active digitale este reevaluată în timp real, informează NAI 500.

    După vârful atins în octombrie, retragerea Bitcoin s-a accelerat, ducând criptomoneda la cele mai slabe niveluri din ultimele luni şi trăgând după ea Ethereum şi XRP. Impactul s-a simţit direct în fluxuri: retragerile record din IBIT arată cât de rapid pot trece ETF-urile de la cumpărători la surse de vânzare. În condiţii de lichiditate scăzută, vânzările generate de ETF-uri creează presiune reală pe piaţă. În prezent, Ethereum se tranzacţionează în jur de 2.915 USD, iar XRP la 2,17 USD, iar întregul complex cripto adoptă o strategie defensivă.

    Piaţa de acţiuni testează moda „trezoreriei digitale”. Acţiunile companiilor cu expunere directă la preţul criptomonedelor au scăzut împreună cu tokenurile. MicroStrategy, simbolul adoptării Bitcoin în bilanţuri, a pierdut teren, iar minerii precum Marathon Digital şi Riot Platforms au fost afectaţi de compresia marjelor şi îngustarea finanţărilor. Coinbase a scăzut şi ea, chiar dacă volatilitatea poate creşte veniturile din tranzacţii, deoarece investitorii de pe bursă reduc riscurile. Trezorierii corporativi care mizau pe criptomonede pentru lichiditate strategică se confruntă acum cu evaluări stricte şi obstacole mai mari pentru achiziţii suplimentare.

    În pofida corecţiei, exchange-urile se mişcă rapid pentru a securiza opţiuni de piaţă şi reglementare. Kraken a depus confidenţial pentru un IPO în SUA, vizând primul trimestru din 2026, iar Gemini a obţinut licenţa MiCA în Malta, deschizând accesul la întreaga UE. Aceste mişcări arată cum industria se adaptează, căutând simultan claritate reglementară şi expansiune, chiar dacă volatilitatea tokenurilor rămâne ridicată.

    Banca Centrală Europeană avertizează că stablecoin-urile populare ar putea atrage depozite din băncile tradiţionale, afectând finanţarea acestora. Pe măsură ce criptomonedele încep să funcţioneze ca bani, supravegherea bancară ar putea reduce unul dintre motoarele principale de creştere ale industriei.

    Dinamica ofertei va decide dacă retragerea actuală se adânceşte. ETF-urile rămân cel mai rapid canal de vânzare, minerii ar putea vinde pentru finanţarea operaţiunilor, iar trezorierii corporativi sunt săgeţi imprevizibile. Dacă fluxurile continuă să fie negative, pragurile de preţ devin mai greu de apărat.

    Investitorii trebuie să urmărească: evoluţia fluxurilor ETF, preţul Bitcoin peste zona 82.000–85.000 USD, stabilitatea Ethereum la 2.900 USD şi declaraţiile trezorierilor corporativi privind hedge-urile şi vânzările de active digitale. Politica şi reglementările – în special legate de stablecoin-uri – pot amplifica volatilitatea şi vor influenţa atractivitatea capitalului pentru sectorul cripto.

    Pe scurt, accesul la capital va fi mai uşor în pieţe calme. Dacă tokenurile rămân sub presiune, primele de risc pentru acţiuni cripto vor continua să crească, iar stabilitatea fluxurilor ETF şi deciziile trezorierilor corporativi vor dicta următorii paşi pe piaţă.

  • Sfaturile unui pediatru: Tusea e bună, pentru tratament mergeţi la medic, nu la vraci, nu pe FB

    Medicul pediatru Patricia Badea a oferit câteva explicaţii despre tusea copiilor în condiţiile în care sezonul rece se apropie. Explicaţiile au fost oferite pe Facebook.

    „Tusea e bună!! E un reflex al plămânilor să elimine mizeriile şi să reacţioneze la stimuli”, a scris Badea adăugând că tusea copiilor este de două feluri.

    „Uscată, seacă, supărătoare, iritativa şi agresivă. Cauze: primele 2-3 zile din orice viroză care apoi se înmoaie; alergii şi hiperreactivitate bronşică (astm) de obicei seară sau noaptea în timpul somnului, la agitaţie şi alergare sau la ras; şi durează săptămâni fără să devină productivă. Productivă, cu secreţii, cu flegmă, bolboroseşte; este tusea din viroze, când copilul e şi plin de muci sau în a 2-a parte a laringitei. Durează atât timp cât ţin şi mucii, adică 2-3 săptămâni timp în care din 2 în 2 zile observaţi rărirea frecvenţei şi starea generală se îmbunătăţeşte”, a explicat Patricia Badea.

    Ea i-a sfătuit pe părinţi să meargă la medic „dacă în această perioada copilul face febra, tusea se îndeseşte sau îşi schimbă sonoritatea”.

    „Altfel încurajaţi copilul să tuşească puternic, cu cât mai puternică o tuse cu atât mai bine”, a transmis medicul.

    În ceea ce priveşte tratamentul acesta conţine „ceai cu miere, siropuri pe baza de plante (după 2 ani de viaţă, că să fie copilul în stare să tuşească bine secreţiile!) la tusea din viroze, un singur sirop de tuşe pt o cură de 5-7 zile e suficient”, a mai arătat medicul.

    Ea a mai oferit două sfaturi părinţilor.

    „Nu abuzaţi de 5 siropuri pe 3 săptămâni, nu faceţi altceva decât să stimulaţi în continuare secreţiile! Pentru restul tuselor mergeţi la medic, nu la vraci, nu la televizor şi în niciun caz pe Facebook!!”, a precizat medicul Patricia Badea.

  • România a înregistrat în ultimii 20 de ani cea mai mare creştere a venitului real pe cap de locuitor din UE, de 134%, urmată de Lituania, Polonia şi Malta. Singurele ţări pe minus sunt Grecia şi Italia

    România a înregistrat în ultimii 20 de ani cea mai mare creştere a venitului real pe cap de locuitor din UE, de 134%, faţă de media europeană de 22%, arată datele Biroului European de Statistică- Eurostat.

    Pe locurile următoare se află Lituania (95%), Polonia (91%) şi Malta (90%). Datele pentru Bulgaria nu sunt disponibile.

    Grecia şi Italia sunt singurele ţări europene în care venitul pe capita s-a redus în perioada 2004-2024, cu 5%, respectiv 4%.

    În acelaşi timp, cele mai mici creşteri au fost înregistrate în Spania (11%), Austria (14%), Belgia (15%) şi Luxemburg (17%).

    Venitul real al gospodăriei pe cap de locuitor (Household real income per capita) reprezintă suma totală de bani pe care gospodăriile o au la dispoziţie pentru cheltuieli şi economii, după scăderea impozitelor pe venit şi a contribuţiilor la pensii, la care se adaugă bunurile şi serviciile individuale (precum educaţia şi serviciile de sănătate) primite gratuit de la guvern şi de la instituţiile non-profit care deservesc gospodăriile.Valoarea nominală este ajustată în funcţie de creşterile de preţuri.

    La nivel european, venitul a crescut constant între 2004 şi 2008, a stagnat între 2008 şi 2011 pe fondul crizei financiare globale şi a scăzut în 2012 şi 2013. Venitul pe cap de locuitor a avut ulterior o evoluţie ascendentă până în 2020, când a scăzut din nou, în contextul pandemiei. Anul 2021 a venit cu o redresare la nivelul UE, dar creşterile din 2022 şi 2023 s-au menţinut timide. Totuşi, datele pe 2024 indică un ritm mai accelerat al creşterii.

     

  • Dan, despre percepţia că doar populaţia a suferit în urma măsurilor luate de Guvern: Este realistă

    Şeful statului a fost întrebat miercuri despre neînţelegerile din coaliţie pe reducerile din administraţie, pe cumulul pensiei cu salariul, pe comasarea agenţiilor. Jusrnaliştii l-au întrebat cum vede percepţia publice că numai populaţia a avut de suferit prin aceste măsuri şi că statulul român în continuare nu strânge cureaua.

    „Da. Analiza dumneavoastră şi a cetăţeanului este realistă la momentul acesta”, a răspuns preşedintele.

    El a explicat că actuala coaliţie a „reuşit nişte lucruri”.

    „Pe OCDE a reuşit să se înţeleagă şi să treacă în Parlament legile necesare, pe stabilizarea financiară a reuşit să se înţeleagă, să iasă din urgenţa în care era în posibilitatea de downgradare a rating-ului. A reuşit să facă un pachet consistent într-un timp foarte scurt pentru programul SAFE. Deci, sunt lucruri pe care, la nivel macro, această coaliţie le-a făcut”, a spus Nicuşor Dan.

    El a adăugat că aceste lucruri dau premisele unei dezvoltări viitoare.

    „Pe de altă parte, trebuie să înţelegem, şi acum vă răspund la întrebare, trebuie să înţelegem că e o coaliţie de patru partide plus minorităţi naţionale. Fiecare din partidele astea are un public. În publicul acela există aşteptări de multe ori divergente şi procesul de înţelegere din cauza asta e dificil”, a mai spus Nicuşor Dan.

  • Dacă ai sub 16 ani, ţi s-ar putea interzice să foloseşti TikTok sau Instagram. Parlamentul European cere o vârstă minimă de 16 ani pentru accesul la reţelele sociale

    Parlamentul European (PE) a propus astăzi o serie de măsuri la nivelul Uniunii Europene pentru a proteja minorii în online. Una dintre cele mai importante, potrivit unui comunicat de presă al PE, este aceea prin care se impune vârsta minimă de 16 ani pentru accesul pe platforme de comunicare precum Instagram sau TikTok, dar şi altele.

    „Alături de o aplicare fermă şi consecventă a legii privind serviciile digitale, aceste măsuri vor creşte dramatic nivelul de protecţie a copiilor. În sfârşit, decidem nişte limite. Le spunem clar platformelor: serviciile voastre nu sunt concepute pentru copii. Şi experimentul se termină aici”, a declarat într-un comunicat de presă Christel Schaldemose, parte a grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor din Parlamentul European.

    Deputaţii europeni au adoptat un raport non-legislativ cu 483 de voturi pentru, 92 împotrivă şi 86 abţineri, prin care îşi exprimă îngrijorare faţă de riscurile pentru sănătatea fizică şi mintală cu care se confruntă minorii online. Deputaţii cer o protecţie mai bună împotriva strategiilor manipulatoare care pot creşte dependenţa şi care afectează capacitatea minorilor de a se concentra şi de a interacţiona judicios cu conţinutul online.

    Raportul Parlamentului European face referire la cercetări care arată că 97% dintre tineri utilizează zilnic internetul, iar 78% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 13 şi 17 ani îşi verifică dispozitivele cel puţin o dată pe oră. În paralel, unu din patru minori se încadrează la o utilizare „problematică” sau „disfuncţională” a telefoanelor inteligente, adoptând modele comportamentale care seamănă cu dependenţa.

    Măsura prin care Parlamentul European propune ca vârsta minimă pentru a accesa reţelele sociale, platformele de video şi interlocutorii de inteligenţă artificială să fie de 16 ani vine pentru a-i ajuta pe părinţi să controleze mai bine activitatea online a minorilor. Copiii între 13 şi 16 ani ar putea folosi aceste servicii doar cu acordul părinţilor.

    Mai mult, Uniunea Europeană lucrează la o aplicaţie care să verifice vârsta utilizatorilor şi la un portofel digital european (eID). Aceste metode de verificare trebuie să fie însă foarte precise şi să protejeze datele personale ale copiilor.

    Pentru a se asigura că regulile sunt respectate, deputaţii europeni propun ca directorii companiilor care încalcă grav şi repetat legislaţia – mai ales când vine vorba de protecţia copiilor – să poată fi traşi la răspundere personal.

    Potrivit sondajului Eurobarometru din 2025, peste 90% dintre europeni consideră că este necesar să se ia măsuri de urgenţă pentru a proteja minorii online, având în vedere îndeosebi impactul negativ al platformelor de comunicare socială asupra sănătăţii mintale (93 %), violenţa psihologică cibernetică (92%) şi necesitatea de a găsi metode eficiente pentru a restrânge accesul la conţinuturi inadecvate vârstei (92%).

     

    Ce alte măsuri ferme propune Parlamentul European pentru siguranţa minorilor în online:

    • să se interzică cele mai dăunătoare practici care dau dependenţă şi să se dezactiveze în mod implicit alte caracteristici de design care creează dependenţă pentru minori (precum „derularea ecranului la nesfârşit”, „redarea automată”, „glisarea pentru reîncărcare”, recompensele şi elementele de stimulare pentru utilizarea continuă şi practicile dăunătoare de ludificare);
    • să se interzică site-urile care nu respectă normele UE;
    • să se ia măsuri împotriva tehnologiilor persuasive, cum ar fi publicitatea direcţionată, marketingul făcut de influenceri, designul care creează dependenţă, precum şi interfeţele înşelătoare (dark patterns), în cadrul viitorului Act legislativ privind echitatea digitală;
    • să se interzică sistemele de recomandare pentru minori care se bazează pe modul de interacţionare;
    • să se aplice normele Regulamentului privind serviciile digitale şi în cazul platformelor video online şi să se interzică „cutiile de pradă” şi alte conţinuturi din cadrul jocurilor (inclusiv monedele din aplicaţii, roţile norocului ori mecanismele de tip „plăteşti pentru a avansa”);
    • să fie protejaţi minorii de exploatarea comercială, inclusiv interzicând platformelor să ofere stimulente financiare pentru influencerii copii;
    • să se ia măsuri urgente pentru a reglementa provocările de ordin etic şi juridic ridicate de instrumentele care folosesc inteligenţa artificială generativă, inclusiv deepfake-urile, chatbot-urile de companie, agenţii IA şi aplicaţiile de nuditate bazate pe IA (care generează imagini manipulate ale unor persoane fără consimţământul lor).