BusinessMagazin

Blog

  • „Ultra-low-cost” — noul model cu care Wizz Air şi-a propus să schimbe regulile jocului. Ce înseamnă şi cum o să funcţioneze acesta?

    Wizz Air a intrat într-o fază de resetare strategică după anii turbulenţi post-pandemie, mizând pe trei piloni — flotă, tehnologie şi oameni — cu promisiunea declarată că va livra tarife mici fără a sacrifica predictibilitatea şi experienţa de călătorie, după cum reiese dintr-o conferinţă cu presa, organizată şi online. „ULCC nu înseamnă ieftin, înseamnă incredibil de eficient”, a spus Michael Delahant, Senior Chief Commercial & Operations Officer al Wizz Air, în cadrul briefingului.

    Compania a recunoscut explicit că perioada de după COVID a adus instabilitate de orar, anulări şi reacţii negative din partea pasagerilor, dar afirmă că această fază se încheie. „După acest sezon de vară veţi vedea mult mai multă stabilitate. Este topicul numărul unu în clădire”, au transmis oficialii.

    Resetarea vine cu repoziţionare de reţea: retragere din destinaţii „hot & harsh”, limitarea expunerii în Orientul Mijlociu şi o recentrare deliberată pe Europa Centrală şi de Est.

    Wizz Air a confirmat că România şi, în mod particular, Bucureştiul rămân printre pieţele-pivot ale companiei, alături de Marea Britanie şi Polonia. „Bucureştiul este o piaţă centrală pentru Wizz Air — una dintre cele mai mari pentru noi în termeni de volum şi frecvenţă”, au spus reprezentanţii companiei. Expansiunile viitoare în regiune vor fi condiţionate de cerere sustenabilă şi eficienţă operaţională: „Nu menţinem capacitate doar de dragul prezenţei. Modelul nostru trăieşte sau moare din eficienţă.”

    Tot pe logica eficienţei, compania a răspuns şi valului de plângeri privind taxarea bagajelor care nu se încadrează:
    „Nu facem regulile mai aspre, le aplicăm. Dacă oamenii aduc mai multe bagaje decât au plătit, pierdem sloturi şi întârziem pe toată lumea. Nu vrem să luăm bani pe ascuns, vrem ca fiecare să plătească doar pentru ce foloseşte — acesta este sensul modelului.”

    Wizz Air va depăşi pragul de 250 de aeronave, însă tensiunile din lanţul de mentenanţă a motoarelor Pratt & Whitney au impus ajustări. Pentru a menţine aeronavele NEO în aer, compania a cumpărat motoare suplimentare, a închiriat pe termen scurt şi a extras motoare chiar şi de pe aeronave noi. Totodată, planul pentru A321XLR a fost redus: „Pe rute scurte, XLR-ul este mai greu şi costă mai mult. Pentru moment are mai mult sens să folosim NEO. Ambiţia cu XLR se va regla la realitatea pieţei”, a spus Delahant.

    Va dispărea low-costul?
    „Modelul low-cost nu dispare”, a fost răspunsul direct al executivilor, întrebaţi dacă trecerea spre abonamente, AI şi servicii suplimentare ar muta segmentul spre „mid-cost”. „Europa este extrem de sensibilă la preţ. Cererea pentru tarife accesibile nu a fost niciodată mai mare. Ce se schimbă este execuţia, nu filosofia.” Oficialii au amintit că aproape toată capacitatea nouă introdusă în aviaţia europeană în ultimele două decenii a venit din zona low-cost: „Low-costul a democratizat călătoria — nu piaţa tradiţională.”

    Noua fază a Wizz Air nu înseamnă mai mult confort, ci mai multă disciplină: flotă modernă, AI în deciziile de zi cu zi, reguli de bagaj aplicate strict, stabilitate de orar şi reţea recentrată pe pieţele care stau în picioare economic. Mesajul transmis, inclusiv pentru Bucureşti, este unul simplu: „Nu vrem să complicăm viaţa oamenilor. Vrem să o facem predictibilă la un preţ pe care îl pot plăti.”

     

  • Ce vânzări a avut retailerul local La Cocoş la deschiderea magazinului din Craiova? Hipermarketul a fost vizitat de peste 14.500 de persoane într-o singură zi

    Retailerul local La Cocoş, cunoscut pentru magazinele sale de mari dimensiuni şi cu preţuri mici, a deschis cea de-a şasea unitate a reţelei, amplasată în Craiova. În prima zi, magazinul a avut peste 14.500 de vizitatori şi vânzări de 1,1 mil. lei. Bonul mediu a fost de peste 180 de lei, dat fiind că au fost puţin sub 6.000 de tranzacţii înregistrate.

    Magazinul din Craiova, ce este amplasat în spaţiul în care a funcţionat anterior hipermarketul PIC, măsoară circa 10.000 mp suprafaţă de vânzare. Alţi 4.000 mp sunt dedicaţi depozitării, iar 2.000 mp ocupă birourile, vestiarele şi camerele tehnice.

    Compania fondată în urmă cu mai bine de un deceniu a investit 7,3 mil. euro în această unitate, din care 3,7 mil. euro este valoarea stocului.

    De la începutul anului au fost inaugurate alte două spaţii – în Braşov şi Piteşti, iar în luna următoare va fi deschis un altul în Arad.

    La Cocoş apasă astfel pedala de acceleraţie şi va închide anul cu şapte unităţi versus trei la început de 2025.

    Retailerul s-a făcut cunoscut prin faptul că mizează pe spaţii extinse într-o eră în care tot mai mulţi propovăduiesc că magazinele mari nu mai sunt competitive. Totuşi, există o diferenţă de abordare. Antreprenorul Iulian Nica, fondatorul La Cocoş, a mers pe modelul de trei niveluri de preţ la fiecare produs, preţul variind în funcţie de cantitatea achiziţionată. Acesta era anterior un model cunoscut mai degrabă în zona de cash&carry.

    Acest format de magazine şi această politică de preţ au ajutat compania să crească rapid, ajungând la afaceri de peste 1 mld. lei anul trecut. Asta a atras atenţia investitorilor.

    În decembrie 2024, BERD şi două fonduri de investiţii (CEECAT şi Morphosis Capital) au preluat un pachet de 56% din acţiuni. Iulian Nica a păstrat diferenţa (44%) şi se află în continuare la conducerea afacerii.

    În urmă cu câteva luni însă, grupul german Schwarz, proprietarul Lidl şi Kaufland, un gigant cu afaceri anuale de 175 mld. euro, şi-a anunţat intenţia să preia 70% din businessul retailerului român La Cocoş.

    Tranzacţia se află pe masa Consiliul Concurenţei. Dacă va fi aprobată, înseamnă că Schwarz va cumpăra participaţia BERD şi pe cea a fondurilor, plus o parte din acţiunile lui Iulian Nica.

    Antreprenorul a declarat că tranzacţia va ajuta La Cocoş să se extindă şi mai rapid pe viitor.

     

  • Nicuşor Dan atacă la CCR modificările aduse Legii energiei electrice şi a gazelor naturale

    Preşedintele României, Nicuşor Dan, a transmis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, adoptată de Parlament la 25 octombrie 2025.

    Şeful statului susţine că Parlamentul a depăşit limitele reexaminării stabilite prin cererea sa anterioară, formulată în decembrie 2023, încălcând astfel articolele 77 alin. (2), 1 alin. (5) şi 147 alin. (4) din Constituţie, care reglementează loialitatea constituţională şi obligaţia respectării jurisprudenţei Curţii.

    Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, noua lege conţine o serie de modificări nesolicitate în procedura de reexaminare, introducând soluţii legislative noi şi opţiuni de politică publică ce nu au fost cerute de Preşedinte. Printre acestea se numără reducerea limitei de putere instalată pentru compensare cantitativă de la 400 kW la 200 kW, extinderea sferei beneficiarilor prin înlocuirea sintagmei „autorităţi publice locale” cu „autorităţi şi instituţii publice”, introducerea unui nou drept pentru prosumatorii persoane fizice cu instalaţii de până la 27 kW, care pot folosi sumele obţinute din compensare pentru plata facturilor la energie electrică şi gaze naturale şi modificări suplimentare privind pragurile de putere instalată între 200 şi 400 kW, fără a fi solicitate în cererea de reexaminare.

    În opinia Preşedintelui, aceste schimbări „nu reprezintă simple corelări tehnico-legislative, ci noi opţiuni legislative care depăşesc cadrul reexaminării” şi afectează echilibrul procesului constituţional dintre Parlament şi Preşedinţie.

    Preşedintele invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale – inclusiv deciziile nr. 63/2018 şi nr. 895/2015 – care statuează că Parlamentul nu poate introduce reglementări noi în etapa de reexaminare, ci doar să accepte, să respingă sau să coreleze punctual textele vizate de cererea prezidenţială.

    În finalul sesizării, Nicuşor Dan solicită Curţii Constituţionale să constate că Legea pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 este neconstituţională, fiind adoptată cu depăşirea limitelor constituţionale şi în lipsa unei colaborări loiale între instituţiile statului.

  • Procurorii cer arestarea unui cuplu de tineri care şi-a vândut copilul pentru a-şi cumpăra maşină

    Doi tineri iubiţi în vârstă de 18, respectiv 21 de ani, care în vară şi-au vândut copilul de 3 săptămâni, sunt căutaţi pentru a fi arestaţi. Mandat de arestare a fost cerut judecătorilor de la Tribunalul Gorj şi pentru un bărbat de 47 de ani care a plătit pentru 7.000 de euro pentru copil.

    Procurorii DIICOT-Biroul Teritorial Gorj au sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Gorj cu propunerea de arestare preventivă a unui bărbat în vârstă de 47 de ani, cercetat pentru trafic de minori, fals în declaraţii şi participaţie improprie la fals intelectual.

    Bărbatul a plătit 7 000 de euro pentru copilul unui cuplul de tineri şi a declarat în fals că el este tatăl copilului.

    Cei doi tineri se ascund şi ar putea fi arestaţi dacă vor fi găsiţi de autorităţi. Ei sunt acuzaţi că şi-au vândut copilul, iar cu banii încasaţi şi-au cumpărat o maşină.

    „A fost formulată arestarea preventivă în lipsă a altor doi inculpaţi care se sustrag urmării penale (o femeie şi un bărbat, cu vârstele de 18 şi 21 de ani), cercetaţi pentru comiterea infracţiunilor de trafic de minori, fals în declaraţii, participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual şi mărturie mincinoasă, respectiv trafic de minori, instigare la trafic de minori şi instigare la fals în declaraţii. Din probele administrate a rezultat că, începând cu vara anului 2024, inculpatul de 21 de ani, a transportat-o şi adăpostit-o, în diverse locaţii, pe inculpata cercetată în cauză (în vârstă de 17 ani şi cu care se afla într-o relaţie de concubinaj de aproximativ 3 ani), obligând-o să practice prostituţia în folosul lui material”, precizează DIICOT într-un comunicat de presă.

    Bărbatul pe care procurorii DIICOT îl vor arestat a plătit 7 000 de euro pentru copilul cuplului de tineri şi a declarat în fals la Starea Civilă că el este tatăl copilului.

    „Ulterior, în cursul lunii august 2025, acelaşi inculpat a determinat-o pe coinculpată, să îl transfere pe fiul lor minor ( în vârstă de 3 săptămâni), către inculpatul de 47 de ani în schimbul sumei de 7.000 euro. Inculpata a declarat, în fals, la Oficiul stării civile că acesta din urmă este tatăl copilului, aspect consemnat în certificatului de naştere al minorului.

    Suma de bani astfel obţinută a fost utilizată de inculpată şi concubinul ei pentru achiziţionarea unui autoturism.

    La data de 28.08.2025, în urma unei înţelegeri prealabile cu inculpaţii de 18 şi 21 de ani (părinţii minorului), inculpatul de 47 de ani s-a deplasat în judeţul Cluj, la o societate notarială, unde a declarat, în fals, că este tatăl copilului şi a fost împuternicit de către mama naturală, să depună actele necesare întocmirii paşaportului pentru minor şi scoaterii acestuia din ţară”, se mai precizează în comunicat.

    Astfel, a obţinut două procuri notariale pe care în luna septembrie 2025, le-a prezentat la Instituţia Prefectului Gorj – Serviciul Public Comunitar de Paşapoarte, unde, pe baza lor şi a unui formular completat cu date nereale i-a fost eliberat un paşaport simplu pentru copilul minor.

    În urma percheziţiei domiciliare efectuate la locuinţa bărbatului de 47 de ani a fost găsit copilul, care a fost preluat în regim de urgenţă de către DGASPC Gorj.

    Procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Gorj au dispus, joi, reţinerea bărbatului de 47 de ani.

  • ​Producătorul austriac de biciclete Simplon va deschide o unitate de producţie la Timişoara la începutul anului 2026

    Producătorul austriac de biciclete Simplon a anunţat că va deschide o unitate de producţie la Timişoara, la începutul anului 2026, cu un partener de asamblare, IKO Sportartikel. Această investiţie vine ca urmare a unui plan de restructurare a companiei, care îşi va reduce activitatea pe care o desfăşoară în Hard, Vorarlberg, Austria, potrivit publicaţiei austriece Der Standard.

    „Inima tehnologică şi creativă” va rămâne în Vorarlberg, unde „se fabrică o parte considerabilă din numărul total de biciclete, în special bicicletele personalizate configurate individual”, a anunţat Christoph Mannel, CEO Simplon.

    Compania luase în considerare şi anterior extinderea producţiei, chiar în Vorarlberg. Cu toate acestea, a fost dificilă găsirea unor lucrători calificaţi suplimentari necesari în Vorarlberg şi în regiunile înconjurătoare.

    „Utilizarea de bază necesară din punct de vedere economic a liniei de producţie suplimentare din România necesită totuşi o restructurare a fabricii principale din Hard. Prin urmare, se vor pierde până la o cincime din cele 110 locuri de muncă din Vorarlberg”, se arată în comunicatul transmis de companie în această săptămână.

    Timişoara este unul dintre cele mai importante centre din ţară de producţie a bicicletelor. De altfel, România este unul dintre cei mai mari producători de biciclete din Europa. La Timişoara mai există şi fabricile companiilor Madirom Prod şi Mechrom Industry, dar şi Corratec, grupul german de biciclete.
    ​​

  • China, bateria lumii: Cum a ajuns Beijingul să controleze lanţul global al energiei şi să ţină în mână viitorul economic al planetei

    Bateriile au devenit inima tăcută a economiei moderne. De la telefoane, ceasuri şi laptopuri până la maşini electrice, drone, fabrici şi reţele energetice, ele alimentează tot ceea ce înseamnă progres tehnologic contemporan. Iar rolul lor este abia la început: pe măsură ce costurile scad şi cererea creşte, dependenţa globală de baterii va exploda semnificativ.

    Însă în centrul acestei revoluţii se află o vulnerabilitate majoră: lumea depinde aproape complet de un singur furnizor-cheie, anume China. Lecţiile trecutului arată cât de periculos poate fi un asemenea dezechilibru. Europa a simţit-o dureros în 2022, când dependenţa de gazul rusesc a costat-o miliarde de euro, destabilizând întreaga economie a blocului.

    Acum, o situaţie similară se profilează: Beijingul deţine controlul aproape total asupra lanţului global de aprovizionare cu baterii, iar noile restricţii la export anunţate recent demonstrează cât de uşor ar putea transforma acest avantaj într-o armă economică.

    Industria mondială este deja în alertă. De la centrele de date pentru inteligenţa artificială şi reţelele electrice inteligente, până la tehnologiile de apărare şi producţia high-tech, aproape toate sectoarele depind de bateriile produse, direct sau indirect, în China.

    Piaţa globală a bateriilor litiu-ion este dominată de cererea pentru vehicule electrice, dar un segment uriaş îl reprezintă stocarea energiei în sistemele electrice naţionale. Potrivit Financial Times, În 2025, se estimează că 130 de gigawaţi de capacitate de stocare vor fi adăugaţi în reţelele mondiale, mai mult decât cel mai mare volum de energie produs vreodată într-un singur an prin gaze naturale.

    Bateriile nu mai sunt doar un accesoriu tehnologic; ele devin una dintre cele mai importante tehnologii ale secolului XXI. Sunt esenţiale în construcţia dronelor, sateliţilor, centrelor de date şi roboţilor industriali, mai precis, exact acolo unde se scrie viitorul economiei globale.

    Această ascensiune fulgerătoare a fost alimentată de două forţe majore: scăderea preţurilor şi expansiunea producţiei de electricitate. Între 2010 şi astăzi, costul bateriilor a scăzut cu peste 90%, iar cererea globală de electricitate a crescut mai repede decât consumul total de energie.

    Pe măsură ce importanţa lor economică şi strategică creşte, diversificarea producţiei devine vitală. Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA) subliniază că prima regulă a securităţii energetice este diversificarea surselor. Totuşi, în cazul bateriilor, realitatea este clară: China domină fiecare verigă a lanţului de producţie, de la extragerea materiilor prime până la fabricarea componentelor finale folosite în aproape toate maşinile electrice şi sistemele de stocare de pe planetă.

    În 2018, industria americană a bateriilor era aproape la acelaşi nivel tehnologic cu cea chineză, potrivit datelor IEA. Japonia şi Coreea de Sud erau, de asemenea, competitive, în timp ce Europa abia recupera decalajul.

    Dar între timp, Beijingul a accelerat. Până în 2024, China producea de peste şase ori mai multe baterii decât Statele Unite, consolidându-şi poziţia de furnizor indispensabil al lumii.

    Astfel, dincolo de inovaţii şi ecologie, cursa pentru controlul energiei viitorului se reduce la o chestiune simplă: cine deţine capacitatea de producţie a bateriilor, deţine şi puterea. 

  • Vicepreşedintele USR acuză: PSD, PNL şi AUR au aprobat sluţirea proiectului de la Aleea cu Ceas

    Potrivit fostului edil, modificările adoptate de consilierii locali ar presupune distrugerea unor lucrări deja finalizate şi plătite, reducerea spaţiului verde şi blocarea dezvoltării zonei centrale a sectorului.

    „,Pentru doar 45 de locuri de parcare în plus, se fărâmă lucrări deja executate şi plătite, se diminuează spaţiul verde şi pietonal şi cel mai grav – se blochează modernizarea punctului central al Sectorului 2. Noul Obor rămâne tot vechi”.

    Mihaiu l-a criticat şi pe actualul primar, Rareş Hopincă, acuzându-l de lipsă de competenţă în gestionarea şantierului.

    „Iar ca să îşi dea dovadă întregii incompetenţe, după un an de blocaj pe acest şantier, Hopincă a reluat lucrările în prag de iarnă, fără să aibă nouă autorizaţie emisă şi fără să lămurească cum va explica Curţii de Conturi că aruncă pe geam banii care deja s-au plătit pentru acest obiectiv”, a mai transmis Mihaiu.

  • Trump obţine un răgaz preţios de la Beijing: O pace fragilă a metalelor rare care arată cât de scump poate cumpăra America liniştea economică

    Preşedintele american Donald Trump s-a declarat vizibil mulţumit după prima sa întâlnire cu liderul chinez Xi Jinping, de la revenirea sa la Casa Albă în ianuarie. Totuşi, în spatele tonului triumfător, se ascunde o realitate mai complexă: pentru fiecare avantaj obţinut, Washingtonul a fost nevoit să ofere ceva în schimb.

    Trump a anunţat, conform Bloomberg, că cei doi lideri au „rezolvat” una dintre cele mai sensibile dispute dintre cele două mari puteri: accesul la metalele rare ale Chinei, resurse esenţiale pentru industriile de vârf.

    „Nu mai există niciun blocaj privind metalele rare. Sper ca acest termen să dispară o vreme din vocabularul nostru”, a declarat Trump joi, la bordul Air Force One.

    Ceea ce preşedintele american a prezentat ca o victorie pentru economia globală şi pentru Statele Unite este, în realitate, o pauză temporară: Beijingul a fost de acord să amâne cu un an introducerea noului regim de restricţii la export pentru mineralele critice, vitale pentru producerea de semiconductori, avioane de luptă şi vehicule electrice.

    Însă restricţiile deja existente rămân în vigoare, iar noile măsuri nu au fost abandonate, ci doar suspendate. Prin urmare, industria americană rămâne dependentă de Beijing pentru materiile prime cheie, iar riscul unui nou blocaj comercial persistă.

    Pentru a obţine această concesie, Trump a fost nevoit să accepte la rândul său o amânare: Washingtonul va întârzia extinderea listei negre de exporturi, o măsură care ar fi adăugat mii de companii chineze pe lista celor restricţionate în comerţul cu SUA.

    Astfel, în timp ce Casa Albă vorbeşte despre o „înţelegere istorică”, analiştii avertizează că este vorba, de fapt, despre o pace temporară, care lasă intacte tensiunile profunde dintre cele două economii dominante ale lumii.

  • Primul Centru de Arşi Gravi din România, finalizat în 2025 la Timişoara

    Ministrul Sănătăţii a vizitat şantierul primului Centru de Arşi Gravi din România construit după Revoluţie, la Timişoara, şi a declarat: „Acesta este un proiect exemplar pentru România, care va oferi pacienţilor cu arsuri grave cele mai bune condiţii de tratament şi personal medical instruit la standarde internaţionale. Lucrările sunt aproape finalizate, iar centrul va fi gata în decembrie 2025. După testele tehnice şi procedurile de acreditare, estimăm că primii pacienţi vor fi trataţi în februarie 2026”.

    Proiectul, început în 2022, a avansat rapid: structura clădirii şi heliportul sunt finalizate, instalaţiile funcţionale sunt puse în funcţiune, iar detaliile de interior şi circuitele medicale sunt în curs de finalizare. Personalul medical a beneficiat de instruire specializată în Franţa, la Paris, printr-un program al Băncii Mondiale, pentru a asigura funcţionarea centrului la cele mai înalte standarde internaţionale.

    Ministrul a subliniat că centrul de la Timişoara reprezintă un model de colaborare între Ministerul Sănătăţii, autorităţile locale şi echipa medicală, demonstrând că progrese reale în sistemul sanitar se pot realiza prin muncă, implicare şi cooperare.

    „Încrederea pacienţilor şi a societăţii se recâştigă prin fapte concrete, nu prin promisiuni, iar acest centru este dovada că România poate realiza proiecte de înaltă calitate, atunci când se lucrează împreună”, a adăugat oficialul.

    Centrul va deservi pacienţi cu arsuri grave din întreaga ţară şi va include circuite medicale moderne, facilităţi pentru personalul medical şi infrastructură de urgenţă, inclusiv heliport. Autorităţile estimează că, odată finalizat, proiectul va creşte semnificativ capacitatea României de a trata cazurile complexe de arsuri severe, reducând dependenţa de tratamente externe şi asigurând servicii medicale la standarde europene.

  • Signal Iduna devine partener oficial al echipei de baschet U-BT Cluj-Napoca, campioană a României

    Compania de asigurări Signal Iduna a devenit partener oficial al echipei de baschet U-BT Cluj-Napoca, de cinci ori consecutiv campioană a României.

    „Performanţa are nevoie de siguranţă şi stabilitate. (…). Aşa cum succesul în sport se bazează pe disciplină, strategie şi spirit de echipă, tot astfel şi parteneriatul dintre Signal Iduna şi U-BT Cluj-Napoca se sprijină pe încredere, angajament şi viziune comună.”, spune Tiberiu Maier, Preşedintele Directoratului Signal Iduna Asigurare Reasigurare şi al Consiliului de Administraţie Signal Iduna Asigurări.

    Prin această colaborare, Signal Iduna îşi continuă direcţia de implicare în domeniul educaţiei financiare şi al performanţei, promovând principii de responsabilitate şi planificare pe termen lung, spun oficialii companiei

    “Suntem onoraţi să primim în familia U-BT un partener precum SIGNAL IDUNA, un brand puternic, cu tradiţie, care înţelege cât de important este să construieşti performanţă pe baze solide, cu viziune şi responsabilitate”, adaugă Branko Cuic, Director Executiv Sportiv al U-BT Cluj-Napoca.

    Grupul Signal Iduna este unul dintre cele mai mari grupuri financiare din Germania, fondat în urmă cu peste 118 ani şi prezent acum în Germania, Polonia, Ungaria şi România.

    Pe piaţa locală, Signal Iduna şi-a început operaţiunile în anul 2008. 

    Grupul german este prezent prin intermediul a două companii, Signal Iduna Asigurare Reasigurare şi Signal Iduna Asigurări.  Companiile Signal Iduna au încheiat anul 2024 cu un volum total de prime brute subscrise de aproximativ 424 milioane lei, o creştere agregată de 16% faţă de anul anterior.