BusinessMagazin

Blog

  • Ciocolata, ceasurile şi medicamentele elveţiene, în bătaia puştii lui Trump: Elveţia este şocată după ce a fost targetată cu un tarif de 39% care loveşte exporturile şi pune la încercare relaţiile cu SUA

    Într-o mişcare neaşteptată şi agresivă, Donald Trump a anunţat joi, printr-un ordin executiv, impunerea unui tarif de 39% pe importurile din Elveţia – unul dintre cele mai ridicate la nivel global. Decizia aruncă în aer negocierile în curs şi riscă să afecteze grav pilonii economiei elveţiene, de la ciocolată şi ceasuri, până la medicamente, scrie Bloomberg.

    Tariful este semnificativ mai mare decât cel de 31% ameninţat iniţial în aprilie şi a venit ca un şoc pentru guvernul de la Berna, care spera la o înţelegere mai favorabilă. Potrivit unor surse apropiate discuţiilor, negociatorii elveţieni au fost luaţi prin surprindere, mai ales că primiseră semnale pozitive din partea unor oficiali americani de rang înalt.

    Guvernul elveţian şi-a exprimat „profunda dezamăgire”, subliniind că tariful impus „se îndepărtează considerabil” de cadrul preliminar discutat anterior. Totuşi, autorităţile de la Berna nu renunţă şi vor continua negocierile, în speranţa reducerii taxelor.

    Preşedinta şi ministra de finanţe Karin Keller-Sutter a declarat într-o postare pe platforma X că a avut o ultimă convorbire cu Trump înainte de termenul-limită, iar „deficitul comercial rămâne principala îngrijorare a SUA.” În pofida divergenţelor, Elveţia „continuă să caute o soluţie negociată,” potrivit unui comunicat oficial.

    Pe pieţele valutare, francul elveţian a înregistrat vineri una dintre cele mai slabe performanţe în rândul monedelor majore, marcând un declin de 0,2% faţă de dolar. Cu toate acestea, moneda rămâne cu peste 8% mai puternică decât era la începutul lunii aprilie, când a fost anunţat pentru prima dată tariful propus.

    Impactul economic este semnificativ. Pentru branduri emblematice precum Lindt, Swatch Group sau Rolex, această majorare a taxelor pune în pericol vânzările pe piaţa americană – cea mai mare din lume. În 2024, aproape jumătate din exporturile elveţiene către SUA au fost reprezentate de produse farmaceutice, potrivit datelor Bloomberg Economics.

    Lovitura este cu atât mai dură cu cât marii giganţi din industrie, Novartis şi Roche, se confruntă simultan cu o altă ofensivă lansată de Trump: solicitarea de a reduce preţurile medicamentelor pentru americani. Administraţia sa a trimis scrisori către 17 dintre cele mai mari companii farmaceutice din lume, cerându-le să vândă în SUA la preţuri similare cu cele practicate în Europa şi alte regiuni.

    Decizia ar putea redefini relaţiile comerciale dintre cele două state şi pune presiune pe una dintre cele mai stabile economii ale Europei.

  • Drama din Broşteni: Oameni îngropaţi în noroaie şi disperare

    .Furia apelor a lăsat la Broşteni doar durere, lacrimi şi disperare. Oamenilor le-a rămas doar resemnarea în faţa imaginilor dramatice cu agoniseala de-o viaţă îngropată în noroaie şi pusă la pământ în doar câteva minute. Sau, mai rău, şocul de a-i vedea pe cei dragi luaţi de ape sau găsiţi morţi departe de case, acolo unde i-a dus puhoiul.

    În Broşteni, peisajul pare unul ca după război, iar dramele oamenilor sunt abia la început. Nu mai au case, nu mai au drumuri, fiind îngropaţi în noroaie. Maşinile sunt acoperite de moloz şi copaci, iar multe au fost înghiţite, la propriu, de apele neiertătoare.

    Imaginea cu pompierul pe al cărui chip se citeşte bucuria nemarginită, după ce a salvat o găină pe care o duce la adăpost, este emblematică pntru realitatea acestor oameni. A acestor zile, în care fiecare suflet salvat reprezintă o bucurie uriaşă. Fiecare victorie, oricât de mică, înseamnă un licăr de speranţă. Un vis salvat, dintr-o mare de ape, care au distrus totul în calea lor.

    Nea Ion, un localnic din Broşteni, le-a povestit reporterilor Gândul cum trăieşte şi cum face faţă aceste zile de coşmar. Cu liniştea omului care a văzut şi a trăit multe la viaţa lui, „tata Onu”, aşa cum îi spun apropiaţii, mărturiseşte că nepotul său a fost cel care l-a anunţat în momentul în care s-a dezlănţuit apocalipsa.

    Adormise puţin, însă s-a trezit repede într-o realitate cumplită. Arată cum maşinile au fost luate de ape, iar acum totul pare un loc în care nu a mai rămas nimic. Povesteşte că, în tot acest infern, a găsit puterea să aprindă câteva lumânări. Şi să scoată cei 120 de lei, ţinuţi într-o carte de rugăciuni.

    „Eu sunt credincios”, mărturiseşte nea Ion, omul a cărui credinţă pare să fi învins, cel puţin la nivel de emoţie şi de tărie sufletească, furia apelor.

    Furtunile puternice au făcut prăpăd în judeţele Suceava şi Neamţ, iar echipele de salvare intervin în continuare în zonele calamitate. Se estimează că peste 2.500 de persoane au fost afectate de inundaţii, valoarea pagubelor nefiind încă estimată.

    „Cu natura nu te pui”, spun cei care îşi trăiesc durerea, fără să mai aibă forţa de a se răzvrăti.

    Tot ce speră este ca vizitele în teritoriu ale mai multor politicieni să nu se încadraze în eternul tipar populist, aşa cum s-a întâmplat în multe situaţii limită pentru oameni. Îşi doresc un ajutor concret şi real de la cei care, în campaniile electorale, le-au promis o altă Românie.

  • Rezervele valutare la BNR continuă să crească: în iulie, rezervele valutare au fost de 63 mld. euro, cu aproape 5 mld. euro peste nivelul din iunie, după ce Finanţele au împrumutat 4,7 mld. euro de pe pieţele externe

    Rezervele valutare la BNR s-au situat la finalul lunii iulie la nivelul de 63,2 mld. euro, în creştere cu 4,94 mld. euro faţă de 58,2 mld. euro la 30 iunie 2025.

    În cursul lunii iulie, la BNR au intrat 6,73 mld. euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor, inclusiv sumele rezultate din emisiunile unor euroobligaţiuni ale Ministerului Finanţelor în valoare nominală de 1,5 mld. euro şi în dolari americani în valoare nominală de aproximativ 3,2 mld. euro, şi altele.

    În paralel, din rezervele valutare au ieşit 1,79 mld. euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută, plăţi din contul Comisiei Europene şi altele.

    Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 9,63 mld. euro.

    Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 iulie 2025 au fost de 72,8 mld. euro, faţă de 67,6 mld. euro la 30 iunie 2025.

    Plăţile scadente în luna august 2025 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 611 milioane euro.

     

  • O nouă eră în politica mondială: Trump reaprinde războiul comercial după ce a impus o nouă serie de tarife pentru parteneri. Canada este lovită de tarife de 35%, India de 25% şi Elveţia de 39%. Bursele europene scad după anunţ

    Donald Trump a impus tarife vamale pentru zeci de parteneri comerciali ai SUA, în timp ce a formalizat acorduri recente cu alţii, inclusiv Regatul Unit şi Uniunea Europeană, marcând începutul unei noi ere de competiţie economică mercantilistă la nivel global.

    Exportatori-cheie către SUA, precum Taiwan — cel mai important exportator de semiconductori din lume — vor fi afectaţi de taxe vamale ridicate. Trump a majorat şi tarifele pentru Canada, un aliat şi partener comercial major, la 35%. India a fost vizată cu un tarif de 25%, iar Elveţia cu 39%.

    Ordinul executiv semnat joi de preşedinte a motivat măsurile prin necesitatea de a reduce deficitul comercial al Americii cu mai multe ţări, deficit considerat o „ameninţare neobişnuită şi extraordinară la adresa securităţii naţionale şi economiei SUA”.

    Documentul precizează şi că tarifele vor contribui la creşterea veniturilor SUA, reflectând planul lui Trump de a finanţa reduceri fiscale interne profunde prin taxarea importurilor.

    Noul regim tarifar marchează o atenuare faţă de taxele agresive anunţate de Trump pe 2 aprilie, de „ziua eliberării”, dar menţine rata efectivă a tarifelor la cel mai ridicat nivel din ultimele decenii — subliniind dorinţa preşedintelui de a rescrie ordinea economică globală.

    „Este un nou sistem de comerţ,” a declarat joi seară un oficial din administraţie. „Trecem de la un sistem în care principiul central era eficienţa cu orice preţ… la unul în care principiul central este comerţul echitabil şi echilibrat.”

    Piaţa globală a reacţionat negativ vineri, indicele Stoxx Europe 600 scăzând cu 0,8% în primele ore de tranzacţionare. Contractele futures pentru S&P 500 şi Nasdaq erau în scădere cu 0,4%, respectiv 0,5%. Obligaţiunile americane au rămas stabile.

    Trump stabilise data de 1 august ca termen-limită pentru ca zeci de ţări să ajungă la acorduri comerciale cu SUA, în caz contrar urmând să fie aplicate tarife mai mari — declanşând eforturi intense din partea partenerilor comerciali pentru a evita un război comercial de proporţii.

    Unii parteneri — inclusiv Regatul Unit, UE şi Japonia — au reuşit să încheie acorduri la timp, deşi în unele dintre aceste ţări au existat critici legate de conţinutul acestor înţelegeri. Ordinul emis joi a formalizat nivelurile tarifare aferente acestor acorduri.

    China — cel mai mare exportator din lume — nu a fost inclusă în ordin şi are un termen separat, 12 august, pentru a încheia un acord comercial cu Washingtonul.

    Tarifele pentru celelalte ţări vor intra în vigoare în şapte zile, pentru a oferi autorităţilor vamale din SUA timpul necesar implementării.

    Oficialul de la Casa Albă a remarcat că preşedintele a spus joi că va anunţa noi acorduri — comentarii care oferă speranţă unor ţări că vor putea scăpa rapid de tarifele impuse asupra exporturilor lor.

    Canada, al cărei prim-ministru Mark Carney a câştigat alegerile promiţând că va rezista „presiunii economice” exercitate de Trump, nu a reuşit să ajungă la un acord, în ciuda unui lobby de ultim moment la Washington.

    Carney a declarat că guvernul său este „dezamăgit” de tariful impus de SUA şi a recunoscut că anumite sectoare ale economiei vor fi „grav afectate”. El a precizat că negocierile comerciale cu SUA vor continua.

    Howard Lutnick, secretarul pentru comerţ al SUA şi o figură centrală în negocieri, a declarat pentru Fox News că Mark Carney a fost „surd la realitate” pentru că a anunţat în această săptămână că Canada va recunoaşte statul Palestina — o mişcare care l-a iritat pe Trump.

    Taxa de 35% pe bunurile canadiene, anunţată printr-un ordin separat, va intra în vigoare vineri. Bunurile care respectă prevederile acordului de liber schimb nord-american din 2020 vor fi în continuare scutite de aceste tarife.

    Preşedintele Taiwanului, Lai Ching-te, a numit vineri tariful de 20% impus de SUA „temporar” şi şi-a exprimat speranţa că acesta ar putea fi redus prin noi negocieri.

     

  • Yu, 12 ani, devine cea mai tânără medaliată din istoria Campionatelor Mondiale de Nataţie

    Tânăra în vârstă de 12 ani a înotat în preliminariile ştafetei feminine de 4×200 m liber la începutul acestei săptămâni şi s-a calificat astfel pentru o medalie. China a terminat pe locul al treilea în finala de la Singapore, în spatele Statelor Unite şi a câştigătoarei Australia.

    Yu este cea mai tânără medaliată la o competiţie internaţională majoră de când danezea Inge Sorensen a câştigat medalia de bronz la 200 m bras la Jocurile Olimpice din 1936, la mai puţin de o lună după ce a împlinit 12 ani.

    „Este o emoţie puternică, un sentiment plăcut”, a spus Yu.

    Eleva, care împlineşte 13 ani în octombrie, a fost aproape de a câştiga gloria individuală în finala feminină de 200 m fluture de joi, dar a ratat la mustaţă medalia, terminând pe locul patru. În finala de luni la proba de 200 m mixt individual, Yu a ratat medalia cu 0,06 secunde, terminând din nou pe locul patru.

    Participarea lui Yu la Campionatele Mondiale a divizat opiniile. Concurenţii trebuie să aibă cel puţin 14 ani, dar Yu a fost admisă deoarece timpii ei îndeplineau standardul „A” al competiţiei. Cu toate că abilităţile lui Yu nu sunt puse la îndoială, nu toată lumea este convinsă că ar trebui să i se permită să concureze încă pe scena mondială.

  • Tinerii nu înţeleg sistemele tradiţionale de pensii, dar văd atractive investiţiile în criptomonede

    Tinerii nu gândesc pe termen lung viitorul financiar şi nu înţeleg sistemele tradiţionale de pensii, în schimb văd investiţiile în active digitale, precum criptomonedele, mult mai atractive. Gracy Chen, CEO Bitget, a declarat, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că „vinovată” e dorinţa lor de control.

    MEDIAFAX: Care sunt principalele bariere care îi ţin pe tineri departe de economisirea pe termen lung? În ce măsură lipsa de încredere în sistemele tradiţionale contribuie la acest blocaj?

    Gracy Chen: De departe, principala barieră care îi împiedică pe cei tineri să economisească şi să-şi gândească pe termen lung viitorul financiar este educaţia, iar aici mă refer inclusiv la partea practică. Şi nu este vina lor. Mulţi dintre ei nu au avut ocazia, încă din şcoală, să înveţe abilităţi esenţiale precum gestionarea banilor, principiile de bază ale investiţiilor sau subtilităţile planificării financiare pe termen lung.

    În plus, trebuie să recunoaştem, fie că ne place sau nu, că încrederea în sistemele financiare tradiţionale este tot mai fragilă, din varii motive. Putem menţiona aici inflaţia, instabilitatea economică, dar şi percepţia potrivit căreia aceste sisteme nu mai răspund nevoilor generaţiei digitale.

    Un studiu recent realizat de Bitget Research, axat pe sistemele de pensii, dar care oferă concluzii relevante şi pentru investiţiile pe termen lung, susţine ferm această idee. Conform cercetării, doar 14% dintre respondenţi erau familiarizaţi cu sistemele tradiţionale de pensii, iar un procent covârşitor de 72% au recunoscut că nu înţeleg cum funcţionează fondurile de pensii. Mai mult, 79% dintre tinerii participanţi la studiu au declarat că preferă forme alternative de investiţie pentru viitorul lor financiar. Aceste rezultate reflectă o îngrijorare clară a noii generaţii cu privire la eficienţa scăzută a instituţiilor financiare tradiţionale şi a sistemelor publice de pensii, invocând frecvent inflaţia şi incertitudinea economică drept factori majori care îi determină să se orienteze spre active digitale.

    Experienţa mi-a confirmat faptul că tinerii caută transparenţă, accesibilitate şi control asupra propriilor fonduri. Tocmai de aceea, alternative precum criptomonedele sau platformele de investiţii descentralizate sunt atractive generaţia mai tânără, oferind o posibilă soluţie pentru neajunsurile pe care le identifică în sistemele financiare convenţionale.

    MEDIAFAX: Ce anume face ca investiţiile în active digitale, precum criptomonedele, să fie atât de atractive pentru generaţiile tinere?

    Gracy Chen: Interesul generaţiilor tinere faţă de activele digitale şi întregul univers pe care acestea îl reprezintă nu este întâmplătoare, ci este rezultatul unei combinaţii de factori, după părerea mea. Pot menţiona aici mentalitate, tehnologie şi dorinţa de control.

    Este important să înţelegem că tinerii de azi au crescut într-o lume digitală, ei fiind obişnuiţi cu soluţii rapide, intuitive şi accesibile de oriunde. Ei bine, criptomonedele şi activele digitale le oferă exact asta, adică o alternativă la sistemele financiare tradiţionale, care li se par adesea rigide, lente şi greu de accesat.

    Totuşi, dincolo de tehnologia pe care tinerii o înţeleg, este vorba de şi despre o altă mentalitate. Ei vor să-şi gestioneze banii singuri, fără intermediari, să înţeleagă exact unde investesc şi să aibă acces permanent la propriul portofoliu.

    Mai mult, natura inovatoare şi ritmul accelerat de creştere al pieţei cripto oferă un potenţial semnificativ de randamente ridicate, comparativ cu pieţele tradiţionale. Atunci când active precum Bitcoin înregistrează o creştere de 80% într-un singur an, în contrast cu cele 18% ale indicelui S&P 500 în aceeaşi perioadă, atractivitatea este evidentă. Această atracţie este accentuată de condiţiile dificile actuale, precum inflaţia persistentă şi instabilitatea geopolitică, care fac ca perspectivele de creştere mai mari să fie şi mai căutate.

    MEDIAFAX: Cum aţi descrie nivelul actual de educaţie financiară în Europa Centrală şi de Est? Care sunt cele mai frecvente lacune sau greşeli care afectează deciziile tinerilor investitori?

    Gracy Chen: Nivelul educaţiei financiare în Europa, inclusiv Centrală şi de Est, este vizibil inegal, chiar dacă se observă semne clare de evoluţie. Un studiu recent Eurobarometru a arătat că doar 18% dintre cetăţenii UE au un nivel ridicat de educaţie financiară, iar 64% se situează la un nivel mediu, ceea ce indică în continuare un decalaj semnificativ în cunoştinţele financiare generale.

    În multe zone din Europa Centrală şi de Est, observăm o generaţie tânără tot mai interesată de gestionarea propriilor finanţe şi de explorarea oportunităţilor de investiţii. Totuşi, acest interes în creştere nu este susţinut de o bază educaţională formală, deoarece sistemele tradiţionale de învăţământ integrează educaţia financiară în programele şcolare fie superficial, fie deloc. Drept urmare, accesul tinerilor la informaţii corecte şi complete despre finanţe este limitat.

    Cele mai frecvente greşeli în rândul tinerilor investitori provin direct din lipsa unei baze solide de cunoştinţe, ceea ce duce la absenţa unei strategii clare, pe termen lung. Mulţi tineri, de exemplu, amână să investească, crezând în mod eronat că au suficient timp la dispoziţie, pentru ca mai târziu să devină interesaţi într-un moment mai puţin favorabil.

    Atunci când încep, totuşi, să investească, deciziile lor sunt adesea impulsive, puternic influenţate de trenduri virale şi promisiuni de câştiguri rapide, ceea ce duce la bine-cunoscutul fenomen „FOMO” (frica de a rata o oportunitate). Această capcană se traduce prin urmărirea sentimentului de piaţă şi a recomandărilor din social media, fără o cercetare riguroasă sau o evaluare critică a sustenabilităţii investiţiilor respective. Toate acestea subliniază nevoia urgentă de programe de educaţie financiară care să le ofere tinerilor instrumentele necesare pentru a lua decizii informate şi strategice.

    MEDIAFAX: Într-o regiune în care modelul tradiţional de pensie este încă dominant, cât de realistă vi se pare adoptarea unui concept precum pensia în criptomonede în Europa Centrală şi de Est? Ce ar putea convinge oamenii să aibă încredere într-o astfel de alternativă?

    Gracy Chen: Adoptarea unui concept precum pensia în criptomonede în Europa Centrală şi de Est poate părea, la prima vedere, o idee îndrăzneaţă, mai ales într-o regiune în care modelul tradiţional, prin sistemele publice sau fondurile de pensii private, este adânc înrădăcinat. Însă schimbările sociale şi economice rapide, dar mai ales neîncrederea tot mai mare în sustenabilitatea pe termen lung a acestor sisteme tradiţionale, creează terenul propice pentru alternative.

    Generaţiile tinere, în special, încep să îşi asume mai mult controlul asupra viitorului lor financiar şi privesc criptomonedele nu doar ca pe un instrument de investiţie pe termen scurt, ci şi ca o potenţială soluţie de acumulare de capital pe termen lung.

    Ce ar putea convinge publicul să aibă încredere într-o astfel de alternativă? În primul rând, transparenţa şi accesul la educaţie financiară de calitate. Oamenii trebuie să înţeleagă cum funcţionează aceste active, ce riscuri implică şi cum pot fi parte dintr-o strategie diversificată de economisire, nu tratate ca un „all in”.

    Dacă această abordare este dublată de o reglementare clară şi de parteneriate cu instituţii credibile, ideea unei pensii digitale poate deveni nu doar realistă, ci chiar dezirabilă pentru tot mai mulţi oameni din regiune.

    MEDIAFAX: Care este impactul reţelelor sociale asupra deciziilor financiare ale tinerilor investitori? Ce mecanisme sau principii i-ar putea ajuta să filtreze conţinutul şi să evite deciziile emoţionale?

    Gracy Chen: Nu este deloc o surpriză că social media are un impact uriaş asupra modului în care tinerii investesc astăzi. Pe de o parte, acestea democratizează accesul la informaţie. Concret, în doar câteva secunde, poţi urmări un expert în investiţii din cealaltă parte a lumii sau poţi afla despre un nou trend înainte ca acesta să devină mainstream. Pe de altă parte, volumul imens de conţinut şi lipsa de filtrare pot transforma aceste platforme într-un spaţiu al deciziilor impulsive, bazate mai degrabă pe hype decât pe analiză.

    Tinerii sunt expuşi constant la exemple de succes uneori nerealiste sau scoase din context şi riscă să creadă că investiţiile sunt o cale sigură către îmbogăţire rapidă. În realitate, lipsa unei gândiri strategice şi a unei evaluări obiective a riscului îi poate costa scump.

    Ce i-ar putea ajuta? Din nou, mă întorc la educaţia financiară de bază, care trebuie să fie în formate accesibile, adaptate mediului digital. La Bitget, punem accent pe conţinut educaţional verificat, explicat pe înţelesul tuturor, tocmai pentru a combate miturile şi a încuraja o gândire analitică. În al doilea rând, promovăm principiul DYOR, adică Do Your Own Research. Orice informaţie de pe social media ar trebui privită critic, verificată din mai multe surse, comparată cu date concrete. Nu în ultimul rând, cultivarea unui mindset pe termen lung, bazat pe diversificare şi răbdare, este esenţială pentru a filtra zgomotul digital şi a lua decizii mai bune.

  • Bolojan anunţă noi ajutoare pentru persoanele sinistrate din Suceava şi Neamţ

    Premierul Ilie Bolojan a spus vineri că se aprobă în şedinţa extraordinară de guvern ajutoare de urgenţă pentru cei ale căror locuinţe au fost distruse de incendii în judeţele Suceava şi Neamţ, altele decât cele de la rezerva de stat şi din ajutorul acordat prin IGSU.

    Bolojan spune că a convocat o şedinţă de guvern în care aprobă ajutoarele financiare de urgenţă pentru persoanele ale căror locuinţe au fost afectate de inundaţiile din judeţele Suceava şi Neamţ.

    „Acesta este un prim pachet de ajutorare, în afară de sprijinul care a fost acordat prin IGSU şi din rezerva de stat, iar la începutul săptămânii viitoare, după finalizarea evaluării de la faţa locului, vom aproba un nou pachet de sprijin pentru a-i susţine pe cetăţeni să-şi refacă casele şi, de asemenea, pentru a susţine refacerea infrastructurii grav afectate de aceste inundaţii”, spune Bolojan la începutul şedinţei extraordinare de guvern.

    Ajutoarele vor fi acordate pe baza evaluărilor făcute de comisiile desemnate la nivel local pe care le centralizează Ministerul Afacelor Interne, potrivit premierului.

    „iNe asigurăm în felul acesta că sprijinul ajunge cât mai repede la cei afectaţi şi folosesc acest prilej să le mulţumesc echipelor din teren şi tuturor celor care contribuie la gestionarea acestei situaţii. Rămânem în contact permanent cu autorităţile locale pentru a oferi ajutorul necesar”, a mai spus Ilie Bolojan.

  • Poliţia caută voluntari pentru prinderea lui Emil Gânj: pasionaţi de drumeţie şi vânătoare

    Şeful Poliţiei Române a cerut în cadrul unei videoconferinţe ca poliţiştii să identifice voluntari din rândul cunoscuţilor pentru operaţiunile de căutare a lui Emil Gânj, suspectul crimei din Mureş, susţine sindicatul Europol.

    Voluntarii căutaţi trebuie să aibă capacitatea de a face deplasări pe distanţe lungi şi pe teren accidentat, inclusiv noaptea, să fie pasionaţi de drumeţie şi vânătoare. Activitatea este neplătită, desfăşurându-se din proprie voinţă.

    Mesajul a fost transmis pe grupurile de poliţişti, specificându-se că operaţiunile de căutare costă în prezent sute de mii de euro zilnic, susţine sursa citată.

    Emil Gânj, în vârstă de 37 de ani, este principalul suspect în uciderea şi incendierea unei tinere de 23 de ani din Miheşu de Câmpie, judeţul Mureş, pe 8 iulie 2025. Bărbatul are un trecut infracţional grav, fiind condamnat în 2008 la 3 ani cu suspendare pentru act sexual cu un minor de 13 ani, iar în 2011 a ucis un bărbat, primind 15 ani şi 6 luni închisoare. A fost eliberat condiţionat în noiembrie 2020, cu 5 ani şi o lună înainte de termen.

  • Apple şi-a făcut publice salariile uriaşe: Cât câştigă designerii, inginerii şi programatorii care lucrează la iPhone-uri, aplicaţii, şi produsele Apple

    Într-un climat dominat de o competiţie acerbă pentru supremaţia în inteligenţa artificială, Apple pare să rămână în urma giganţilor rivali din domeniul tehnologiei. Potrivit Bloomberg, patru dintre cei mai importanţi cercetători AI ai companiei au părăsit recent Apple pentru a se alătura Meta, subliniind o tendinţă tot mai evidentă de migraţie a talentelor în industrie, scrie Business Insider.

    Pentru a contracara aceste pierderi, Apple a crescut semnificativ remuneraţiile pentru specialiştii din cadrul diviziei Apple Foundation Models (AFM), în efortul de a reţine personalul-cheie şi de a atrage noi profesionişti din domeniul inteligenţei artificiale şi al învăţării automate.

    În ciuda lansării platformei Apple Intelligence în 2024, compania recunoaşte că mai are de lucru. Craig Federighi, vicepreşedinte senior pentru inginerie software, a declarat în cadrul evenimentului Worldwide Developers Conference din acest an că Siri – asistentul virtual al Apple – „are nevoie de mai mult timp” pentru a se ridica la nivelul aşteptărilor din industrie.

    Totuşi, Apple continuă să investească masiv în AI, deschizând sute de poziţii pentru specialişti în machine learning şi tehnologii conexe. Obţinerea unui loc de muncă la Apple rămâne un obiectiv de prestigiu pentru mulţi profesionişti din domeniul tech, mai ales datorită reputaţiei companiei şi pachetului competitiv de beneficii, care include acţiuni, reduceri la produse şi salarii de top.

    Într-un interviu acordat în 2023 cântăreţei Dua Lipa, CEO-ul Tim Cook a subliniat că Apple angajează „din toate categoriile sociale”, punând accent pe trăsături precum colaborarea, curiozitatea şi creativitatea. „Credem că unu plus unu fac trei”, a spus Cook, referindu-se la sinergiile generate de echipele diverse.

    Cât plăteşte Apple pentru talentele în AI, software şi inginerie

    Deşi compania nu publică salariile în mod transparent, documentele federale depuse pentru angajările internaţionale oferă o imagine aproximativă asupra grilei de salarizare. Aceste informaţii, obţinute de Business Insider, exclud beneficiile non-salariale şi pachetele de acţiuni, dar arată clar amplitudinea eforturilor financiare ale Apple în atragerea talentelor.

    Roluri în inteligenţă artificială:

    • Machine Learning Engineer: până la 312.200 dolari
    • Machine Learning Researcher: până la 312.200 dolari
    • AI – Machine Learning: până la 329.600 dolari

    Roluri în software:

    • Human Interface Designer: până la 468.500 dolari
    • Software Development Engineer (inclusiv aplicaţii, firmware, test, data): până la 378.700 dolari
    • Software Development Engineering Manager: până la 378.700 dolari

    Roluri în inginerie hardware:

    • Hardware Systems Engineering: până la 378.700 dolari
    • Physical Design Engineer: până la 341.200 dolari
    • Module Design Engineer: până la 329.600 dolari

    Roluri în analiză de date:

    • Data Scientist: până la 322.400 dolari
    • Data Engineer: până la 234.700 dolari

    Alte funcţii:

    • Strategic Sourcing Manager: până la 286.400 dolari
    • Professional Services Consultant: până la 258.700 dolari

    Într-o perioadă în care giganţii tehnologici investesc agresiv în inteligenţă artificială, Apple face eforturi vizibile pentru a rămâne competitivă. Însă plecarea cercetătorilor către rivali ca Meta ridică semne de întrebare privind poziţia companiei în cursa AI. Salariile atractive şi cultura organizaţională puternică pot reprezenta, totuşi, atuuri importante în menţinerea unui nucleu solid de experţi în tehnologiile viitorului.

     

  • Grupul BCR obţine profit net de 1,47 mld. lei în S1/2025, în creştere cu 12% an/an. Veniturile operaţionale s-au majorat cu 10,8%, la 3,21 mld. lei şi rezultatul operaţional s-a îmbunătăţit cu 11,9% până la 2 mld. lei

    Grupul BCR, care include a doua cea mai mare bancă de pe piaţa locală, a obţinut în primul semestru (S1) din 2025 un profit net de 1,47 mld. lei (294 mil. euro) în creştere cu 12% faţă de câtigul obţinut în S1/2024, pe fondul unei performanţe operaţionale îmbunătăţite, susţinută de un volum mai mare de afaceri cu clienţii.

    Rezultatul operaţional a crescut cu 11,9%, ajungând la 2 mld. lei (417 milioane euro), faţă de 1,86 mld. lei (374 milioane euro) în S1/2024, susţinut de o creştere solidă a veniturilor operaţionale, parţial atenuată de majorarea cheltuielilor operaţionale, a anunţat vineri BCR în urma publicării raportului semestrial.

    În primul semestru din 2025, venitul net din dobânzi a crescut cu 12,9%, la 2,37 mld. lei (474 milioane euro), pe fondul unui volum mai mare de business. Venitul net din comisioane a avansat cu 4,3%, ajungând la 548 milioane lei (109 milioane euro), susţinut de creşterea tranzacţiilor din activitatea de creditare şi asigurări.

    Rezultatul net din tranzacţionare şi din instrumente financiare evaluate la valoare justă a crescut cu 9% până la 276 milioane de lei (55 milioane de euro) în S1/2025, de la 253 milioane de lei (51 milioane de euro) în S1/2024.

    Venitul operaţional a crescut cu 10,8% până la 3,21 miliarde de lei (643 milioane de euro, determinat de creşterea tuturor celor trei componente principale de venit.

    În paralel, cheltuielile administrative generale au crescut cu 8,7%, ajungând la 1,13 mld. lei (226 milioane euro), pe fondul investiţiilor mai mari în IT pentru proiecte strategice şi al creşterii cheltuielilor cu personalul. În ciuda acestui avans, raportul cost-venituri s-a îmbunătăţit la 35,2%, comparativ cu 35,9% în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În ceea ce priveşte activitatea de creditare, BCR a acordat credite noi în valoare de 9 miliarde lei către persoane fizice şi microîntreprinderi. Stocul de credite de consum negarantate (inclusiv carduri de credit şi descoperiri de cont) a înregistrat o creştere anuală de 27,5%, iar creditele ipotecare standard în lei (Casa Mea) au avansat cu 19,4% an pe an, în timp ce portofoliul Prima Casă a fost afectat de scăderea cererii.

    În activitatea de creditare corporate, BCR a aprobat credite noi pentru companii în valoare de 7,5 miliarde de lei în S1/2025, dintre care aproximativ 34% sunt destinate investiţiilor.

    BCR Leasing a înregistrat o creştere de 12% a volumului de finanţări noi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Subsidiara de leasing a BCR a continuat să susţină activ mediul de afaceri, cu o creştere de peste 30% în finanţarea autovehiculelor comerciale uşoare, destinate transportului de persoane şi bunuri, precum şi a autoturismelor.

    În prima jumătate a anului 2025, BCR Social Finance a acordat finanţări de 22 milioane euro pentru peste 1.150 de microîntreprinderi, dintre care aproximativ 580 active în sectorul agribusiness. De asemenea, au fost finanţate 18 ONG-uri şi întreprinderi sociale şi au fost acordate 111 credite StudyUP pentru programe de formare universitară, postuniversitară sau de specializare, în sprijinul educaţiei continue.

    „În primele şase luni ale anului, ne-am concentrat pe finanţarea responsabilă, infrastructură digitală sigură şi sprijin real, acolo unde economia are nevoie de capital şi încredere”, spune Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.

    Alte date din raportul semestrial:

    ♦ Rezultatul net din deprecierea instrumentelor financiare a reflectat o alocare de provizion de 104 milioane de lei (20.8 milioane de euro) în S1 2025, nivel relativ stabil comparativ cu o alocare de provizion de 94,3 milioane de lei (19 milioane de euro) în S1/2024.

    ♦ Rata creditelor neperformante s-a situat la 3,5% în iunie 2025, comparativ cu nivelul de 2,6% înregistrat în decembrie 2024.

    ♦ Gradul de acoperire cu provizioane al creditelor neperformante s-a menţinut ridicat la nivelul de 130,4% în iunie 2025.

    ♦ Rata capitalului de Rang 1+2 a Grupului BCR s-a situat la 23,0% în mai 2025 (nivel estimat) şi la 23,5% în decembrie 2024 (după capitalizarea profitului), semnificativ peste cerinţele Băncii Naţionale a României şi reflectând în mod clar puternicele poziţii de capital şi finanţare ale BCR.

    ♦ Creditele şi avansurile nete acordate clienţilor s-au menţinut la un nivel relativ stabil faţă de 31 decembrie 2024 la valoarea de 66,4 mld. lei (13.082 milioane de euro) la data de 30 iunie 2025.

    ♦ Depozitele de la clienţi au scăzut cu 5,2% până la 86,2 mld. lei (16.985 milioane de euro) la data de 30 iunie 2025 de la 91 mld. lei (18.296 milioane de euro) la data de 31 decembrie 2024.

    ♦ 2,64 milioane de utilizatori ai ecosistemului digital George (internet banking şi mobile banking), dintre care 2,28 milioane sunt utilizatori activi ai aplicaţiei George mobile cu o creştere de 14% an pe an.

    ♦ 90% din totalul produselor de protecţie şi asigurare BCR au fost achiziţionate pe flux 100% digital direct din George, cu o creştere de 22% an pe an a stocului de poliţe.

    ♦ În T2 2025, 98% dintre clienţi au aderat pe flux digital la Fondul de Pensii Facultative BCR Plus (Pilonul III), direct din George. Digitalizarea experienţei a dus la creşterea cu 100% a numărului de noi aderări în S1 2025, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, iar Fondul de Pensii Facultative BCR Plus a ajuns la peste 167.000 de participanţi care îşi construiesc viitorul financiar cu BCR Pensii.

    ♦ Peste 160.000 de companii sunt înrolate în George pentru afaceri.

    ♦ În S1 2025, peste 70% dintre clienţii eligibili şi-au deschis relaţia cu banc a prin Digital Onboarding, iar mai mult de 70% dintre creditele pentru clienţii microîntreprinderi au fost acordate prin produsele digitale disponibile: Overdraft Digital, Credit Inteligent George şi Cardul de Credit George.