BusinessMagazin

Blog

  • Şeful FED, Jerome Powell, spune că dobânzile nu vor fi tăiate nici în iulie, în ciuda presiunilor lui Trump. „Tarifele comerciale vor duce la creşteri de preţuri”

    Preşedintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a dat de înţeles că va respinge apelurile pentru o reducere a dobânzilor din luna iulie, afirmând că economia SUA rămâne „solidă”, iar efectele războiului comercial declanşat de preşedintele Donald Trump şi ale altor schimbări de politică sunt „incerte”.

    Doi membri ai consiliului Fed, Chris Waller şi Michelle Bowman, au declarat în ultimele zile că ar susţine o reducere a dobânzilor la următoarea şedinţă de politică monetară din iulie, considerând că recentele date privind inflaţia sugerează că tarifele impuse de Trump vor avea un impact mai mic asupra preţurilor decât se estima iniţial, titrează Financial Times.

    Deşi Powell urmează să recunoască marţi în faţa Congresului că impactul tarifelor impuse de Trump este acum estimat ca fiind mai puţin dramatic decât în previziunile din aprilie, el va avertiza totodată că „majorările de tarife din acest an vor duce probabil la creşteri de preţuri şi vor afecta activitatea economică”.

    Mandatul lui Powell ca preşedinte al Fed se încheie în mai 2026, însă el s-a confruntat cu critici dure din partea preşedintelui Trump, nemulţumit de decizia Comitetului Federal pentru Piaţa Deschisă (FOMC) de a menţine dobânzile neschimbate.

    Trump l-a numit pe Powell „nătărău” şi a cerut o scădere agresivă a ratei de referinţă cu până la 3 puncte procentuale.

  • Ce spune Mark Rutte înaintea summitului crucial al NATO: Trump va rămâne ataşat de alianţă dacă plătim 5% din PIB pentru apărare. „Există aşteptarea ca noi să rezolvăm această mare problemă, faptul că nu cheltuim suficient”

    Ataşamentul lui Donald Trump faţă de NATO nu ar trebui să-i îngrijoreze pe aliaţi atâta timp cât aceştia îşi cresc cheltuielile pentru apărare, a declarat secretarul general al alianţei la începutul unui summitului, notează FT.

    În timp ce multe ţări europene, inclusiv Germania, Franţa şi Marea Britanie, s-au angajat să atingă noul obiectiv impus de Trump, 5% din PIB pentru apărare în următorul deceniu, Spania a obţinut o exceptare, ceea ce sporeşte riscul unui conflict în cadrul reuniunii liderilor NATO de miercuri de la Haga.

    Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat marţi că, dacă aliaţii vor cheltui mai mult, pot fi siguri că Trump nu va retrage garanţiile de securitate americane care au stat la baza apărării Europei timp de zeci de ani.

    „Există un angajament total al preşedintelui SUA faţă de NATO”, a spus Rutte înaintea evenimentului. „Însă vine cu aşteptarea ca noi să rezolvăm această mare problemă, faptul că nu cheltuim suficient”.

    „Mesajul meu pentru colegii europeni este: încetaţi să vă mai faceţi atâtea griji… Nu mai alergaţi panicaţi că SUA se retrag. Sunt alături de noi”, a adăugat el.

    Pentru a răspunde cerinţelor lui Trump, Rutte a elaborat un plan prin care aliaţii să aloce 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare de bază şi 1,5% pentru domenii precum securitate cibernetică şi infrastructură până în 2035, pentru a acoperi golurile din capabilităţile europene.

    Însă Spania a refuzat să se angajeze la obiectivul general de 5% şi a obţinut o derogare, angajându-se în schimb să atingă ţintele de capabilităţi NATO cu un cost estimat mai redus.

    Alte capitale europene au cerut şi ele acelaşi tip de „flexibilitate” acordată Madridului, ceea ce creşte riscul ca summitul să se încheie în tensiuni şi să stârnească furia lui Trump, care consideră că aliaţii europeni profită de generozitatea americană.

  • Taxarea profitului excesiv la bănci şi repartizarea profitului companiilor din energie într-un fond de investiţii prin abrogarea legislaţiei de plată anuală a dividendelor, două idei confuze ale Guvernului care necesită clarificări imediate

    Programul de guvernare de 88 de pagini publicat pe site-ul oficial al executivului crează confuzie în rândul investitorilor la Bursa de Valori, prin prisma aspectelor fiscale, dar mai ales prin prisma unor sintagme de natură a aduce schimbări în portofoliu şi deci zile agitate pe piaţa de capital.

    Despre creşterea impozitării şi taxarea excesivă a profiturilor băncilor, s-a vorbit încă de ieri, aspecte precum nivelul impozitelor, cât timp, cine şi de ce, nefiind clarificate nici astăzi. Însă despre al doilea aspect s-a vorbit prea puţin sau spre deloc.

    Este vorba de “reinvestirea profitului: repartizarea profitului companiilor din energie într-un fond de investiţii în domeniul energetic. Abrogarea legislaţiei prezente care obligă companiile de stat să emită dividende anual”, se arată la pagina 26.

    Ce au vrut să spună autorii? Despre care evident nu ştim cine sunt. De ce sunt atât de opace aceste documente? Ce este acest fond? Cine îl administrează? De ce de fiecare dată trebuie clarificări pe fiecare subiect?

    Companiile din energie sunt obligate prin lege să distribuie cel puţin 50% din profit în fiecare an sub formă de dividende. Inclusiv companiile listate, de aceea sunt atractive în ochii investitorilor.

    Ori din aspectul de mai sus se înţelege că s-ar renunţa la această prevedere. Atunci 50% se vor duce către fond şi nu către stat acţionar? Despre care profit este vorba? Cel distribuil pentru acţionarul majoritar, cel distribuibil total? Nu este clar. Ce înseamnă asta pentru investitori, pentru fondurile de pensii? Cine răspunde?

    Guvernul Bolojan şi preşedintele Nicuşor Dan au promis că vor face ordine în finanţele ţării şi vor aduce transparenţă şi o administraţie ca la carte. Începutul pare a fi cu stângul. 

    Niciun grafic, vreun tabel, vreo cifră evidenţiată, nicio ilustraţie nu conţine programul de guvernare. Doar text brut, promisiuni, sintagme care ridică semne de întrebare şi cuvântul trebuie repetat de aproape 40 de ori.

  • Soarta pensiilor speciale. Sorin Grindeanu: Actuala coaliţie e hotărâtă să meargă înainte

    Însă, potrivit acestuia, actuala coaliţie este „hotărâtă să meargă înainte”.

    „E dificil, cred, ca într-o perioadă aşa de scurtă să poată să se vină cu un proiect, dar da, actuala coaliţie e hotărâtă să meargă înainte şi scrie şi în programul de guvernare şi avem aici toate partidele din coaliţie, plus grupul minorităţilor, care susţinem acest lucru”, a declarat preşedintele Camerei.

    Capitolul 13 al Programului de guvernare prevede reforma pensiilor speciale, cu următoarele măsuri:

    Creşterea vârstei de pensionare a magistraţilor la 65 de ani;

    Legi de salarizare noi care să prevină procesele şi calculul incorect al salariilor;

    Sentinţe unitare şi criterii de performanţă în justiţie;

    Limitarea câştigurilor din pensiile necontributive;

    Reclasificarea personalului din instituţii în vederea calculului vârstei de pensionare.

    Astfel, potrivit documentului, decembrie 2025 este termenul la care coaliţia îşi asumă să adopte „modificarea legilor pentru a elimina plata pensiilor speciale înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare aplicabile în regimul general al pensiilor”.

  • Wizz Air: zboruri suplimentare către Malaga, Madrid, Milano şi alte destinaţii

    Wizz Air creşte frecvenţele pe 14 rute de la Aeroportul Otopeni şi pe 4 rute de la Iaşi începând cu iulie. Printre destinaţiile cu zboruri suplimentare se numără Malaga, Madrid, Milano, Basel şi Billund.

    De la Bucureşti, cea mai mare creştere este pe ruta către Bari. Numărul zborurilor către această destinaţie din Italia creşte de la 10 la 13 pe săptămână, cu zboruri duble zilnic, cu excepţia zilei de vineri, când va fi un singur zbor.

    Madrid şi Basel vor avea zboruri duble în anumite zile. Către Madrid, frecvenţa creşte de la 7 la 11 zboruri pe săptămână, cu curse duble marţi, joi, sâmbătă şi duminică.

    Pentru Basel, de la 7 zboruri se ajunge la 10, cu zboruri duble marţi, joi şi duminică.

    Malaga este destinaţie cu zboruri zilnice. Ruta către această destinaţie spaniolă creşte de la 4 la 7 zboruri pe săptămână, oferind pasagerilor opţiunea de a zbura zilnic.

    De la Iaşi, vor fi două zboruri noi către Billund şi Basel. Billund va avea un zbor suplimentar duminica, iar Basel unul nou joia. Totodată, către Veneţia Treviso se adaugă trei zboruri, iar către Milano Bergamo două zboruri suplimentare.

  • PUSL cere premierului Bolojan să elimine călătoriile parlamentarilor la clasa business

    Lavinia Şandru, coordonatorul de comunicare al PUSL, i-a transmis marţi, printr-o scrisoare deschisă, i-a transmis premierului Ilie Bolojan că e momentul să pună capăt cheltuielilor de milioane de lei pentru biletele de avion la clasa business ale deputaţilor şi senatorilor.

    „Este o sfidare! Când pensionarii sunt taxaţi în plus şi românii de rând se pregătesc de concedieri, aleşii ţării se plimbă la business din banii publici?”, se întreabă Şandru în mesajul transmis Guvernului.

    Suma pusă în joc este uriaşă: 12 milioane de lei aprobaţi recent pentru deplasările parlamentarilor. PUSL cere ca aceştia să călătorească la clasa economic, ca toţi ceilalţi cetăţeni, şi să plătească din buzunar dacă vor mai mult confort.

    „Să zbori la economic în vremuri grele nu e populism, e bun-simţ şi solidaritate”, punctează Lavinia Şandru, care face apel la premier să ceară Parlamentului revenirea la decenţă.

     

     

     

  • Misterul de pe strada Carpenului din Ploieşti: în loc de cadavru, poliţiştii au găsit un manechin

    Un bărbat din Ploieşti a sunat la 112 pentru a raporta descoperirea unui cadavru uman într-o anexă de pe strada Carpenului. La faţa locului s-au deplasat poliţişti din structurile de investigaţii criminale, criminalistică şi ordine publică, sub coordonarea unui procuror.

    Din cauza naturii grave a sesizării, au intervenit şi specialiştii de la Bucureşti. Din dispoziţia conducerii Poliţiei Române, la Ploieşti s-au deplasat experţi de la Direcţia de Investigaţii Criminale şi Institutul Naţional de Criminalistică pentru a investiga cazul.

    „Având în vedere natura sesizării şi pentru a preveni orice contaminare a eventualelor probe biologice, sacul nu a fost manipulat de către poliţişti. Acesta a fost preluat şi transportat în condiţii de siguranţă de către echipa specializată a Serviciului de Medicină Legală către sediul instituţiei competente. Ulterior, în prezenţa specialiştilor din cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale, precum şi a experţilor din cadrul Institutului Naţional de Criminalistică, sacul a fost deschis, stabilindu-se în mod oficial faptul că în interior se afla un manechin, şi nu un cadavru, aşa cum s-a presupus iniţial”, informează IPJ Prahova.

    Sacul nu a fost deschis la faţa locului pentru a nu contamina eventualele probe. Pentru a preveni orice contaminare a potenţialelor probe biologice, poliţiştii nu au manipulat sacul. Acesta a fost preluat şi transportat în condiţii de siguranţă de către echipa specializată a Serviciului de Medicină Legală.

    Adevărul a ieşit la iveală la sediul Medicinii Legale. În prezenţa specialiştilor de criminalistică, sacul a fost deschis oficial, stabilindu-se că în interior se afla un manechin, nu un cadavru uman aşa cum se presupusese iniţial.

    Investigaţia continuă pentru a afla cine a abandonat manechinul.

  • ANPC obligă toate mall-urile din România să facă deratizare de urgenţă

    Problema este gravă, în special în food court-uri.

    Controalele comisarilor ANPC au confirmat infestări cu insecte în zonele destinate alimentaţiei publice, o situaţie pe care autoritatea o califică drept „inacceptabilă”. Sesizările consumatorilor s-au înmulţit în ultima perioadă, determinând intervenţia drastică.

    Piedone nu acceptă compromisuri în această privinţă.

    „Este inadmisibil ca într-un spaţiu comercial modern, unde consumatorii vin cu încredere să îşi petreacă timpul şi să mănânce, să existe prezenţa gândacilor sau a altor dăunători”, a declarat preşedintele ANPC. El a subliniat că „deratizarea şi dezinsecţia trebuie să devină o regulă, nu o excepţie”.

    AFI Cotroceni a dat exemplul. ANPC prezintă ca model acţiunea desfăşurată în centrul comercial din Bucureşti, unde operatorii şi administraţia au efectuat o deratizare generală în prezenţa echipelor de control. Această intervenţie demonstrează cum trebuie aplicată măsura în practică.

    Sancţiunile vor fi severe pentru cei care nu se conformează. ANPC avertizează că va continua controalele în toate marile centre comerciale şi că operatorii care nu respectă obligaţiile de igienă vor fi sancţionaţi drastic. Printre măsuri se numără şi suspendarea activităţii pentru cazurile grave.

  • În mijlocul unei crize geopolitice şi a volatilităţii din pieţele energetice, Banca Centrală Europeană ar putea reduce din nou dobânda-cheie

    Chiar şi în mijlocul unei crize geopolitice şi a volatilităţii din pieţele energetice, Banca Centrală Europeană ar putea reduce din nou dobânda-cheie, potrivit unuia dintre cei mai influenţi membri ai săi, scrie Financial Times.

    François Villeroy de Galhau, guvernatorul Băncii Franţei şi membru cu greutate în Consiliul Guvernator al BCE, a declarat pentru Financial Times că atacurile asupra instalaţiilor nucleare din Iran şi riposta Teheranului nu au schimbat, deocamdată, proiecţia de bază privind inflaţia în zona euro.

    „Dacă ne uităm la reacţiile pieţelor de până acum, aşteptările inflaţioniste rămân moderate”, a spus Villeroy, subliniind că „aprecierea semnificativă a monedei euro” compensează parţial creşterea recentă a preţului petrolului.

    Declaraţiile sale au fost făcute înainte de o scădere bruscă a cotaţiei petrolului în urma anunţului preşedintelui american Donald Trump privind un acord de încetare a focului între Israel şi Iran.

    „Dacă acest armistiţiu se confirmă, el ar putea crea premisele pentru o relaxare suplimentară a politicii monetare a BCE în următoarele şase luni”, a spus Villeroy, folosind limbajul tehnic pentru o posibilă nouă scădere a dobânzilor.

    De la jumătatea anului 2024, BCE a redus rata de referinţă de opt ori, ajungând la 2%, iar pieţele financiare se aşteaptă la încă o scădere de 0,25 puncte procentuale în a doua jumătate a anului.

    În luna mai, inflaţia a coborât uşor sub ţinta de 2% stabilită pe termen mediu de BCE – un semnal că inflaţia este în frâu, dar şi că există spaţiu de manevră pentru a susţine economia.

    „Acum ne aflăm din nou într-un punct de echilibru”, a declarat Villeroy, sugerând că dobânda actuală este la un nivel „neutru” – adică nu frânează, dar nici nu stimulează suplimentar creşterea economică.

    Totuşi, acesta a ţinut să precizeze că nivelul neutru al dobânzii nu este acelaşi lucru cu nivelul terminal, cel la care politica monetară se stabilizează definitiv. „Pot coincide, dar nu sunt identice prin definiţie”, a explicat el.

    Ca fost consilier guvernamental şi bancher de top, Villeroy reprezintă Franţa – al doilea cel mai puternic membru al zonei euro – şi deţine unul dintre cele 26 de voturi din consiliul de conducere al BCE.

    Acesta a descris conflictul din Orientul Mijlociu drept o „nouă sursă majoră de incertitudine”, care poate avea efecte atât pozitive, cât şi negative asupra economiei europene, în funcţie de cum vor evolua tensiunile şi pieţele energetice.

    Într-un climat global tensionat, în care geostrategia şi economia dansează pe o linie fină, BCE joacă un rol-cheie în menţinerea calmului economic european. Iar următoarea mişcare ar putea fi una surprinzător de curajoasă: o nouă scădere a dobânzii, în ciuda incendiilor din jur.

  • Germania se pregăteşte de ofensivă bugetară: Berlinul promite 3,5% din PIB pentru Apărare şi un nou fond uriaş pentru infrastructură

    Germania îşi redefineşte radical priorităţile bugetare: ministrul de Finanţe a anunţat marţi că ţara va aloca 3,5% din PIB pentru Apărare până în 2029 — o promisiune ambiţioasă menită să transforme Bundeswehr-ul în cea mai puternică armată convenţională din Europa, scrie AP News.

    Prezentând planurile bugetare multianuale ale noii coaliţii de guvernare, ministrul Finanţelor Lars Klingbeil a declarat că în 2024 Germania va atinge un nivel al cheltuielilor de apărare de 2,4% din PIB, urmând să crească treptat acest procent până la 3,5% în 2029, în acord cu noul obiectiv major ce urmează să fie stabilit la summitul NATO.

    „Vom creşte cheltuielile pas cu pas şi vom ajunge la pragul de 3,5% în 2029. Dar voi fi extrem de vigilent ca aceşti bani să fie cheltuiţi eficient”, a spus Klingbeil, care deţine şi funcţia de vicecancelar.

    Guvernul condus de cancelarul Friedrich Merz a reuşit să relaxeze regulile stricte privind datoria publică înainte chiar de preluarea oficială a mandatului, pentru a putea creşte rapid bugetul Apărării. Această mişcare vine în contextul eforturilor NATO de a ridica ţinta de cheltuieli militare a statelor membre de la 2% la 3,5% din PIB, cu un supliment de 1,5% pentru infrastructura conexă.

    După ani de critici internaţionale pentru că nu a atins nici măcar pragul de 2%, Germania a reuşit să îndeplinească această ţintă doar datorită fondului special de modernizare în valoare de 100 miliarde de euro, creat în 2022 după invazia Rusiei în Ucraina. Acest fond însă va fi epuizat până în 2027.

    Cancelarul Merz a declarat că „guvernul va asigura în viitor toate fondurile necesare pentru ca Bundeswehr-ul să devină cea mai puternică armată convenţională din Europa”.

    Pe lângă Apărare, guvernul Merz îşi propune o expansiune bugetară masivă. Cheltuielile totale ale statului german vor creşte de la 503 miliarde de euro în 2024 la 573,8 miliarde în 2029.

    De asemenea, se lansează un fond de investiţii colosal — 500 de miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii Germaniei în următorii 12 ani. Aceasta vizează reţele de transport, digitalizare şi tranziţia verde, într-un efort amplu de a revigora competitivitatea economică a ţării.

    Germania renunţă la austeritate şi intră într-o nouă eră de reînarmare şi investiţii strategice. Cu un buget în expansiune, un angajament clar faţă de NATO şi ambiţia de a domina militar Europa, Berlinul semnalează o schimbare geopolitică majoră — atât în interiorul Uniunii Europene, cât şi în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.