BusinessMagazin

Blog

  • UE pune WhatsApp sub supraveghere. Ce funcţie este vizată

    Decizia a fost anunţată luni de autorităţile europene şi nu are în vedere mesajele private dintre utilizatori. Este vizată doar funcţia WhatsApp Channels.

    WhatsApp Channels permite administratorilor să trimită anunţuri publice către un număr mare de oameni, într-un flux de tip feed. Utilizatorii pot urmări canalele, dar nu pot răspunde, ca într-o conversaţie normală. Autorităţile consideră că această funcţie funcţionează similar unei reţele sociale, nu ca un serviciu de mesagerie privată.

    Potrivit datelor raportate de companie, citate de Politico, WhatsApp Channels are peste 50 de milioane de utilizatori în Uniunea Europeană. Pragul stabilit de UE pentru platformele foarte mari este de 45 de milioane de utilizatori. UE consideră că, de la acest nivel, o platformă poate influenţa informarea publicului, dezbaterile civice şi procesele democratice. De asemenea, un număr foarte mare de utilizatori creşte riscul răspândirii conţinutului ilegal, al dezinformării şi al mesajelor dăunătoare. Din acest motiv, platformele care depăşesc acest prag sunt supuse unor obligaţii suplimentare de transparenţă şi control.

    În urma acestei clasificări, Meta, compania care deţine WhatsApp, are la dispoziţie patru luni pentru a analiza şi reduce riscurile de pe platformă. Printre acestea se numără răspândirea conţinutului ilegal, dezinformarea, ameninţările la adresa alegerilor, afectarea drepturilor fundamentale şi impactul asupra sănătăţii publice. Platformele care nu respectă regulile impuse de Uniunea Europeană pot primi amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală anuală, conform Legii serviciilor digitale.

    WhatsApp ştia încă din luna august că această decizie este posibilă, după ce a raportat oficial numărul de utilizatori ai funcţiei Channels în UE. Reprezentanţii companiei spun că vor colabora cu autorităţile europene.

    „Canalele WhatsApp continuă să crească în Europa şi la nivel global. Pe măsură ce această expansiune continuă, rămânem angajaţi să ne dezvoltăm măsurile de siguranţă şi integritate în regiune, astfel încât să fie aliniate cerinţelor de reglementare şi responsabilităţii noastre faţă de utilizatori”, a declarat Joshua Breckman, purtător de cuvânt al WhatsApp.

  • Trump spune că Iranul vrea un acord cu SUA după ce a trimis o „mare armadă” în regiune

    „Avem o mare armadă lângă Iran”, a spus Trump într-un interviu acordat Axios.

    Liderul de la Casa Albă a declarat că Teheranul vrea să ajungă la un acord.

    „Vor să facă un acord. Ştiu asta. Au sunat în numeroase rânduri. Vor să vorbească”, a precizat Trump.

    Declaraţiile vin în contextul în care Trump a fost aproape, la începutul lunii, de a ordona lovituri asupra unor ţinte ale regimului iranian, după reprimarea violentă a protestelor. Decizia a fost amânată, însă oficiali de la Casa Albă spun că opţiunea militară rămâne pe masă.

    Potrivit surselor Axios, Trump nu a luat încă o decizie finală şi urmează să aibă noi consultări în această săptămână.

    Între timp, armata americană îşi consolidează prezenţa în regiune, inclusiv prin desfăşurarea portavionului USS Abraham Lincoln.

    Oficialii americani spun că un eventual acord ar presupune eliminarea uraniului îmbogăţit din Iran, limitarea programului de rachete cu rază lungă de acţiune, renunţarea la sprijinul pentru grupările aliate din regiune şi interzicerea îmbogăţirii uraniului pe teritoriul iranian.

  • Cinci ani şi peste 500.000 de consumatori conectaţi la reţelele de gaze. Autostrăzile rutiere, cele de gaz şi energie, condiţii de bază pentru creşterea economică şi a nivelului de trai

    ♦ În ultimii cinci ani, 543.700 de noi consumatori casnici şi noncasnici au fost conectaţi la reţelele gestionate de cei doi mari operatori de distribuţie a gazului: Delgaz Grid şi Distrigaz Sud Reţele ♦ În total, peste 4,3 milioane de puncte de consum sunt în cele două reţele l Judeţele Moldovei ies în evidenţă ca şi creştere, mai ales în contextul în care regiunea începe să simtă avantajele extinderii autostrăzii ♦ Doar prin aceste conexiuni, dezvoltarea insularizată de până acum a României poate deveni un fenomen general, iar Moldova este cel mai bun exemplu al momentului.

    Nu poţi vorbi de creştere economică fără o infra­structură de bază, iar în această bază intră auto­străzile, conductele de gaze, reţelele stabile de energie.

    Din 2027, România se pregăteşte să devină cel mai mare producător de gaze din UE datorită proiectului Neptun Deep, iar producţia internă de gaze cel mai proabil va fi peste consumul naţional. Dar în timp ce se fac aceste calcule, realitatea este că nu toţi consumatorii casnici au acces la reţelele de gaze într-o ţară care se laudă că va avea resurse şi pentru alţii. De altfel, cele mai recente date arată că circa jumătate din populaţia României nu are acces la gaze şi se încălzeşte cu alte forme de energie.

    Cu toate acestea, în ultimii cinci ani au existat creşteri, cel mai mare salt fiind vizibil în zona rurală. Potrivit INS, la finalul anului 2024 reţeaua de distribuţie a gazului din România era de 50.972 kilometri, cu 7.409 kilometri mai mult faţă de 2020. Iaşiul este judeţul cu cea mai mare extindere, de 650 kilometri. Al doilea clasat este judeţul Neamţ, cu 578 kilometri noi. Bacăul intră şi el în top 10, cu 329 kilometri noi de conducte de gaze, iar Suceava a performat cu 276 kilo­metri noi de conductă. Din cei 7.409 kilo­metri noi din perioada 2020-2024, peste 5.000 de kilometri s-au realizat doar în zona rurală, o altă veste bună, şi din nou judeţele din Moldova au fost fruntaşe.

    „În ultimii cinci ani, Delgaz Grid a conectat anual, în medie, peste 40.000 de noi consumatori la reţeaua de distribuţie a ga­zelor naturale. Majoritatea acestora, aproxi­mativ 61%, sunt clienţi casnici, au răs­puns reprezentanţii Delgaz Grid, companie care face parte din grupul E.ON România şi care operează reţeaua de distribuţie a gazului şi a energiei din regiunea Moldovei.

    „La finalul anului trecut, reţeaua operată de Delgaz Grid deservea peste 2 milioane de consumatori, consolidând poziţia companiei ca unul dintre principalii operatori de distribuţie a gazelor naturale din România.“

     Reprezentanţii companiei mai spun că reţeaua de distribuţie a gazelor naturale a fost extinsă cu aproximativ 680 de kilometri, în medie, în fiecare an din ultimii cinci.

    Şi în sudul ţării, acolo unde operatorul reţelei de distribuţie a gazului natural este Distrigaz Sud Reţele, companie deţinută de francezii de la ENGIE, lucrurile au avansat.

    „În ultimii cinci ani, Distrigaz Sud Reţele a conectat la reţeaua sa de distribuţie a gazelor naturale un număr de 343.700 de clienţi, aproximativ 87% dintre aceştia fiind consumatori casnici. Se observă un trend crescător în ceea ce priveşte racordarea clienţilor non-casnici, în timp ce numărul consumatorilor casnici are o tendinţă de scădere accentuată. În prezent, la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale sunt conectaţi un număr de 2.323.728 de consumatori“, a comunicat compania. În ultimii 5 ani au fost puşi în funcţiune 1.970 de km de conducte. Distrigaz Sud Reţele precizează că în prezent, lungimea conductelor de distribuţie operate de către companie este de 24.483 km.

  • Brand românesc cumpără peste hotare. Compania românească Dental Holding, care are în acţionariat fondul Abris Capital, cumpără un jucător de top de pe piaţa de distribuţie stomatologică din Grecia

    ♦ În total, grupul a operat şapte achiziţii în sectorul în care activează. În 2025, firma autohtonă a făcut tranzacţii în Ungaria şi Croaţia.

    Compania românească Dental Holding, controlată de fondul de private equity Abris Capital, a cumpărat grupul elen Memodent (firmele Memodent S.A. şi Oral Vision IKE), un jucător de top de pe piaţa de distribuţie a consumabilelor stomatologice din Grecia.

    Businessul a fost fondat în 2000 de trei antreprenori – Charis Agamemnon Xenoudakis, Georgios Xenoudakis şi Vasilis Papadimitropoulos. Cu sediul central în Atena, Memodent deserveşte peste 10.000 de clinici dentare şi 1.500 de laboratoare stomatologice.

    „Ne mândrim foarte tare cu moştenirea noastră (…). Susţinuţi de amploarea Dental Holding şi de expertiza grupului, avem încredere că împreună ne vom consolida fundaţia, vom contribui la crearea unei pieţe reziliente şi sustenabile şi vom susţine dezvoltarea durabilă în tot sectorul stomatologic în anii ce vor urma“, a spus Charis Xenoudakis, unul dintre fondatorii Memodent.

    În total, grupul românesc Dental Holding a operat şapte achiziţii în sectorul în care activează. În 2025, spre exemplu, firma autohtonă a făcut tranzacţii în Ungaria şi Croaţia.

    Grupul este prezent în cinci ţări – România, Bulgaria, Grecia, Ungaria şi Croaţia – şi estimează o cifră de afaceri de 130 mil. euro anul acesta.

    Organizaţia distribuie produse şi echipamente stomatologice către clinici dentare şi laboratoare. E vorba de 70.000 de produse care ajung la 65.000 de clienţi.

    „Această achiziţie reprezintă o mutare strategică ce amplifică poten­ţialul nostru şi ne poziţionează pe un trend de creştere susţinută. Vom continua să investim în automatizare şi în platforme digitale pentru a spori eficienţa şi a livra şi mai multă plusva­loare clienţilor noştri. Împreună cu fondatorii Memodent, vom accelera creşterea“, spune Bogdan Tufeanu, CEO al Dental Holding.

    Fondatorii grupului elen vor rămâne implicaţi în business şi vor continua să conducă operaţiunile din Grecia. Acordul este condiţionat de aprobările autorităţilor de reglemen­tare şi se aşteaptă finalizarea sa în primul trimestru al acestui an.

    Oficialii companiei româneşti spun că tranzacţia actuală este parte din strategia grupului de a-şi extinde amprenta geografică, de a investi în automatizarea proceselor şi de a capitaliza creşterea organică pe pieţele principale.

    Fondul de private equity Abris Capital a construit acest grup atât prin tranzacţii, cât şi prin expansiune de la zero. A făcut o primă achiziţie în 2019, când a preluat Dentotal de la familia Dogariu. Businessul de distribuţie de articole stomatologice era la momentul acela de sub 20 mil. euro. În 2021 a urmat achiziţia Dentatechnica şi, un an mai târziu, achiziţia Dentstore România şi Dentstore Bulgaria. De asemenea, grupul s-a extins organic în Grecia în 2024, în urma unei investiţii greenfield. Au urmat celelalte mutări.

    Operaţiunile au fost reunite sub umbrela Dental Holding.

    „Am urmărit cu atenţie piaţa din Grecia în ultima perioadă, conştienţi de potenţialul său ridicat, susţinut de economia în revenire şi de fundamentele solide. Această achiziţie consolidează poziţia Dental Holding ca lider în distribuţia dentară din Europa Centrală şi de Est, amplifică sinergiile operaţionale şi comerciale şi demonstrează capaci­tatea grupului de a executa tranzacţii complexe, cu impact strategic semni­ficativ, deschizând noi pers­pec­tive de creştere“, spune Mihai Zamfir, investment director la Abris.

    Fondul e prezent pe piaţa locală de mai mulţi ani, având în portofoliu de-a lungul timpului companii precum GreenGroup (încă e în portofoliu), Pehart Tec (vândut) şi Cargus (vândut). Abris investeşte în Europa Centrală şi de Est, având tichete ce variază, de regulă, între 30 şi 75 mil. euro, sumele putând urca în anumite cazuri. Businessul de consultanţă al Abris se desfăşoară prin echipele regionale din birourile din Varşovia şi Bucureşti.

    „Suntem încântaţi să devenim partenerii liderului de piaţă din Grecia (…). Acest parteneriat reflectă angajamentul nostru de a construi platforme scalabile (…). Vom lucra îndeaproape cu echipa fondatoare pentru a susţine obiectivele lor ambiţioase de creştere, integrându-i în reţeaua noastră aflată în continuă expansiune“, a completat Adrian Stănculescu, partener al Abris.

    Tranzacţia a fost realizată de Mihai Zamfir şi Matei Enache-Pommer. Printre consultanţii Dental Holding se numără DLA Piper Romania & Potamitis Vekris (legal) şi PwC Greece (financiar şi taxe).

  • 100 Tineri manageri de top. Bea Retyi, Director comercial, Societatea Agricolă Spicom

    Director comercial, Societatea Agricolă Spicom

    35 de ani

    Compania la care lucrează Bea Retyi este o afacere de familie, care produce brânzeturi maturate premium sub brandul Arkäse. Este o felie din businessul total, care pe lângă prelucrarea laptelui, se ocupă şi cu agricultura şi panificaţia, după cum povesteşte chiar ea.

     

    START CU IMPACT

    Ai dat-o în bară? Perfect. Povesteşte-ne. Care a fost cea mai mare greşeală din carieră şi lecţia pe care n-o vei uita niciodată?

    Cândva la începutul carierei mele în vânzări, aveam 19 ani, am promis unui partener un discount de 6% în loc de 3% făcând calcule doar pe degete. Bineînţeles am fost trimisă înapoi de liderul meu de atunci să clarific acest lucru şi să îmi asum greşeala. Partenerul a apreciat mult sinceritatea mea şi am plecat de la el cu o comandă dublă faţă de cea iniţială şi fără să modificăm grila de bonusare.

    Greşeală vs. eşec: unde tragi linia?

    Omul cât munceşte greşeşte. Poţi greşi fără intenţie, dar nu poţi minţi, fura şi frauda fără intenţie!

     

    TRASEU & AMBIŢIE

    Ce responsabilităţi duci azi în spate – şi unde vrei să ajungi mâine? Povesteşte-ne despre traseul tău profesional.

    Cândva răspundeam doar de evoluţia unui produs pe un teritoriu limitat. Azi răspund de vânzarea şi promovarea unui produs la nivel naţional şi avem planuri să se întâmple acest lucru şi internaţional. Caut soluţii pentru o  implementare cât mai bună a brânzeturilor Arkäse pe piaţa din România. Fac tot posibilul să educăm consumatorii pe toate platformele de social media.

    CEO sau antreprenor? Care e visul tău pe termen lung?

    Fiind o afacere de familie, eu îmi doresc să reuşesc să construiesc ceva ce pot lăsa moştenire copiilor mei! Pentru mine contează realizările efective şi nu funcţia!

  • Cât de mult se mai implică guvernul american în economie? Acţiunile companiei USA Rare Earth au crescut cu 20% după ce Departamentul Comerţului a devenit investitor

    Acţiunile USA Rare Earth au crescut puternic luni, după ce start-up-ul din domeniul mineralelor critice a anunţat că Departamentul Comerţului al SUA va prelua o participaţie în companie, notează CNBC.

    Departamentul Comerţului a emis o scrisoare de intenţie care prevede acordarea unui împrumut de 1,3 miliarde de dolari şi a 277 de milioane de dolari sub formă de finanţare federală pentru USA Rare Earth.

    Compania va emite către Departamentul Comerţului 16,1 milioane de acţiuni ordinare şi 17,6 milioane de warranturi. Guvernul SUA va deţine astfel între 8% şi 16% din companie, în funcţie de exercitarea warranturilor, potrivit unui document depus la Comisia pentru Valori Mobiliare (SEC).

    USA Rare Earth a atras, de asemenea, 1,5 miliarde de dolari de la investitori privaţi. Tranzacţia propusă cu Departamentul Comerţului este condiţionată de finalizarea acordurilor şi de obţinerea aprobărilor necesare.

    Directoarea generală, Barbara Humpton, a declarat că acordul cu guvernul SUA va transforma USA Rare Earth într-un lider al industriei. Acţiunile companiei au urcat cu peste 20% după anunţul de luni.

    Pământurile rare sunt o subcategorie de minerale critice, esenţiale pentru industrii strategice precum apărarea, robotica, vehiculele electrice şi producţia de semiconductori.

    Compania are nevoie de aproximativ 4,1 miliarde de dolari pentru a-şi duce la îndeplinire planul. Din fondurile disponibile, numerar existent, finanţarea guvernamentală şi capitalul privat anunţat luni, va dispune de circa 3,5 miliarde de dolari, rămânând un necesar suplimentar de 600 de milioane de dolari.

  • Start-up-ul german de AI Parloa, care s-a concentrat pe automatizarea bazată pe voce, şi-a triplat evaluarea la 3 miliarde de dolari într-o rundă de finanţare de 350 de milioane de dolari. Compania concurează cu Sierra, fondată de preşedintele OpenAI

    ◆ Europa câştigă teren în aplicaţiile AI pentru business, în timp ce SUA şi China domină dezvoltarea modelelor „frontier” ◆ Printre clienţii Parloa se numără Booking.com, Allianz, Swiss Life şi IKEA, iar compania a generat peste 50 de milioane de dolari venituri anuale recurente în 2025 ◆ În SUA, Parloa concurează cu Sierra, start-up-ul cofundat de Bret Taylor, preşedintele consiliului de administraţie al OpenAI, evaluat la 10 miliarde de dolari


    Start-up-ul german Parloa, specializat în agenţi AI pentru automatizarea serviciilor de customer service, a atras o finanţare de 350 de milioane de dolari la o evaluare de 3 miliarde de dolari, triplându-şi valoarea faţă de mai 2025, potrivit Financial Times.
    Runda a fost condusă de firma americană de venture capital General Catalyst şi aduce totalul capitalului atras de Parloa la peste 560 de milioane de dolari în ultimii patru ani.

    „Customer service-ul devine una dintre primele arii ale AI care livrează rezultate financiare clare. Organizaţiile mari au nevoie de sisteme în care pot avea încredere în producţie, nu de experimente”, a declarat Malte Kosub, CEO şi cofondator Parloa, pentru Financial Times.
    Fondurile vor fi utilizate pentru accelerarea expansiunii în SUA şi Europa, precum şi pentru creşterea investiţiilor în dezvoltarea de produs şi inginerie.

    SUA şi China conduc cursa pentru dezvoltarea AI generativ, cu companii precum OpenAI, Anthropic şi Google care construiesc modele „frontier”. Însă start-up-urile europene au succes concentrându-se pe aplicaţii şi servicii AI destinate companiilor.

    Parloa este unul dintre mai multe grupuri germane de AI care au atras atenţia investitorilor în ultimul an, alături de n8n (automatizare workflow) şi DeepL (traduceri). De asemenea, start-up-ul german Black Forest Labs şi-a triplat recent evaluarea la 3,25 miliarde de dolari, devenind unul dintre cei mai importanţi dezvoltatori de generare de imagini prin AI.

    „Adoptarea rapidă a agenţilor AI a creat un teren de joc rar egalitar pentru companiile europene de software”, a declarat Jeannette zu Fürstenberg, preşedinte şi managing director la General Catalyst.

    Parloa, cu birouri în Berlin, Londra şi New York, a generat peste 50 de milioane de dolari în venituri anuale recurente (ARR) în 2025, impulsionate de noi contracte din SUA.

    În trimestrul trei, creşterea veniturilor în SUA a depăşit-o pentru prima dată pe cea din Europa, subliniind orientarea grupului către cea mai mare piaţă de software enterprise din lume.

    Printre clienţii companiei se numără Booking.com, Allianz, Swiss Life, IKEA, SAP şi TeamViewer.

    În SUA, Parloa concurează cu Sierra, start-up-ul cofundat de Bret Taylor, preşedintele consiliului de administraţie al OpenAI şi fost co-CEO al Salesforce. Sierra a atins o evaluare de 10 miliarde de dolari în septembrie 2025 şi a ajuns la 100 de milioane de dolari ARR în doar 21 de luni de la lansare.

    Taylor a cofundat Sierra în 2023 alături de Clay Bavor, fost executiv Google care a condus Google Labs şi a lansat proiecte precum Google Lens şi Project Starline (AR/VR). Printre clienţii Sierra se numără WeightWatchers, Sirius XM, Deliveroo, Discord, Ramp şi Rivian.

    Parloa s-a concentrat pe automatizarea bazată pe voce, o arie pe care o descrie ca fiind cel mai critic şi mai solicitant din punct de vedere tehnic canal pentru companiile globale, unde interacţiunile cu clienţii sunt adesea complexe şi puternic reglementate.
    Platforma integrează multiple modele lingvistice mari (LLM), permiţând clienţilor să comute între furnizori în funcţie de nevoi.

    Parloa a fost cofundată în 2018 de Malte Kosub (CEO) şi Stefan Ostwald (CPO), care s-au cunoscut la o conferinţă în Berlin în 2016.

    Înainte de Parloa, cei doi au fondat Future of Voice, una dintre primele agenţii din Europa dedicate experienţei vocale, care a avut clienţi precum Red Bull, Vodafone şi Deutsche Bahn. În 2017, Kosub vânduse deja primul său start-up, Wandnotiz, o companie de e-commerce.

    Agenţia Future of Voice a fost vândută în 2022, iar fondatorii s-au concentrat exclusiv pe dezvoltarea platformei Parloa ca ofertă SaaS. În mai 2022, compania a atras o rundă seed de 4 milioane de euro, urmată de Serie A (20 milioane euro, condusă de EQT Ventures) în martie 2023, Serie B (66 milioane dolari, condusă de Altimeter Capital) în aprilie 2024 şi Serie C în 2025.


     

  • Acţiuni, obligaţiuni sau fonduri de investiţii: Ce alegi pentru a ajunge cât mai rapid milionar?

    Dacă scopul tău nu este de a investi astăzi la ora 10:20 pentru a verifica la ora 10:40 dacă ai devenit milionar (dar dacă totuşi îţi iese, spune-ne şi nouă), ci de a ajunge milionar încet, dar sigur peste ani de zile, atunci investiţiile în acţiunile celor mai mari companii listate îţi vor aduce randamente superioare obligaţiunilor şi depozitelor bancare.

    Cu alte cuvinte expunere mai mare pe acţiuni, faţă de obligaţiuni şi depozite bancare, în portofoliul unui investitor tânăr este câştigătoare pe termen lung întrucât acţiunile oferă protecţie la inflaţie. Iar companiile transmit în preţurile bunurilor şi/sau serviciilor creşterea costurilor şi astfel îşi menţin sau îşi majorează profitabilitatea.

    Doar că nu este recomandat să fii 100% expus pe o singură clasă de active întrucât diversificarea portofoliului este esenţială pentru a reduce riscurile.

    Astfel, în cazul unei scăderi semnificative într-un sector sau o clasă de active, impactul asupra portofoliului total este diminuat. Includerea unor obligaţiuni şi a unor depozite bancare în portofoliu oferă stabilitate şi venituri constante, în timp ce investiţiile în acţiuni aduc creşteri semnificative pe termen lung.

    Dacă vârsta este de partea ta, atunci poţi avea o expunere de 60% în acţiuni în portofoliu – fie direct, fie prin fonduri de investiţii (inclusiv cele listate)” iar restul în alte instrumente, inclusiv cash pentru eventuale oportunităţi.

    „Instrumentele bursiere oferă oportunităţi investiţionale pentru multiple niveluri de risc. Cea mai simplă şi comodă modalitate de a obţine expunere pe o piaţă este să investeşti într-un instrument care replică indicele pieţei“, spune Mihaela Bîciu, fost director general al casei de brokeraj bursier Investimental.

    Cele mai la îndemână astfel de instrumente sunt ETF-urile (exchange traded fund, adică fondurile de investiţii listate), continuă ea.

    „Poţi face investiţii şi cu sume mici, nu ai nevoie de timp alocat studiului pieţei, iar dacă o vei face recurent, cu o periodicitate cu care te simţi confortabil şi ai în vedere un orizont mediu-lung, vei descoperi cea mai avantajoasă modalitate de a pune bani deoparte pentru pensie, pentru copii sau pentru îndeplinirea unui vis drag“, spune aceasta.

    Prin acţiuni deţii o parte din companie. Prin obligaţiuni finanţezi compania respectivă sau chiar statul pentru o dobândă. Prima clasă de active este mult mai riscantă pe când a doua este stabilă dar expusă riscului inflaţiei. Cu cât inflaţia este mai mare, cu atât valoarea obligaţiunilor scade. Dar dacă eşti investitor pe termen lung şi păstrezi obligaţiunile până la scadenţă nu ar trebui să-ţi faci griji.

    Despre toate acestea, dar şi despre diverse alte subiecte din zona de investiţii ZF a mai scris în cadrul seriei ABC-ul investiţiei la Bursa de Valori, un proiect editorial Gen Z Finance.

    La început, totul poate părea complicat, dar pentru a investi trebuie să-ţi dezvolţi o mentalitate de investitor. Investiţia trebuie să devină un obicei pentru tine, notează Investimental. Nu înseamnă să identifici acum acţiunile câştigătoare ale următorilor 20 sau 30 de ani“ n-ar fi rău, dar este puţin probabil, deoarece lucrurile se schimbă în timp. Totuşi, poţi investi constant timp de câteva decenii.

  • La ce va folosi Ministerul Apărării banii din programul de reînarmare SAFE? „Sunt 21 de proiecte care au legătură cu Ministerul Apărării Naţionale, care totalizează 9,53 miliarde de euro. Noi vrem să producem tehnologie de ultimă generaţie, cu care militarii noştri să aibă posibilitatea tehnologică de a ne apăra”

    Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a spus că proiectele incluse în programul SAFE, care ţin de armată, totalizează 9,53 mld. de euro, dintr-un total de peste 16 mld. de euro la care ţara noastră are acces prin intermediul mecanismului european.

    „Cu privire la aceste proiecte, v-am spus de multe ori că eu consider că e foarte important ca ele să fie publice. Nu este niciun secret la mijloc atunci când e vorba de bani publici. Sunt 21 de proiecte care au legătură cu Ministerul Apărării Naţionale, care totalizează 9,53 miliarde de euro. Dintre cele 21 de proiecte, 10 sunt cu achiziţii în comun cu alte state, 11 sunt cu achiziţii individuale ale statului român”.

    Veşti bune de la Bruxelles: România face parte din primul val de ţări cărora li se aprobă programul SAFE. Peste 16,6 miliarde de euro vor ajunge în economie pentru a fi folosiţi la investiţii în infrastructură şi reînarmare

    Demnitarul spune că proiectele vizează producerea de tehnologie de ultimă oră, pe care militarii să o poată folosi pentru a apăra ţara.

    „Noi vrem să producem tehnologie de ultimă generaţie, cu care militarii noştri să aibă posibilitatea tehnologică de a ne apăra. Nu se poate din senin să se întâmple asta”.

    Acesta a mai spus că finanţarea din mecanismul SAFE al UE este de dorit, în schimbul împrumuturilor tradiţionale, care vin cu dobânzi mai mari pentru România.

    „Este o dovadă a faptului că atunci când se lucrează cu seriozitate se obţin rezultate. Şi ce s-a obţinut aici? În primul rând, s-a obţinut o finanţare în nişte condiţii extrem de avantajoase pentru România. Varianta existentă era să achiziţionăm cu nişte bani la un cost foarte mare sau să folosim acest mecanism, care practic presupune extragerea din planul lung de înzestrare pe mai mulţi ani şi mutarea lui pentru a fi finanţat prin acest mecanism european. Este un avantaj semnificativ”.

    Alte declaraţii:

    Într-o ţară care are 649,5 kilometri de graniţă cu o ţară care se află în război este contraintuitiv să tai pensii, să tai salarii la zona militară sau la zona MAI. Nu, nu este plan pentru a tăia nici pensie, nici soldă, nici a modifica criteriile după care astăzi se iese la pensie, în ceea ce priveşte calculul pensiei.

    Astăzi, aproximativ 3.700 de angajaţi din MApN îndeplinesc condiţiile de pensionare, dar au decis să îşi continue activitatea.

    Nu merge să aştepţi performanţă cu oameni puşi din pix, care îndeplinesc sau nu îndeplinesc condiţii şi care conduc nişte companii care, în fiecare an, înregistrează o situaţie din ce în ce mai proastă. E un traseu încercat care şi-a dovedit nefuncţionalitatea. Am dat afară 21 de administratori speciali, am trimis către AMEPIP şi am generat pornirea selecţiilor pentru 26 de companii, transparent. Companii care să gestioneze selecţia asta într-un mod la care să aibă acces orice om profesionist din ţara asta. Nu există altă variantă.

  • Polonia nu prea vrea să adopte euro. Ministrul de finanţe: Economia noastră se descurcă acum clar mai bine decât a multora dintre ţările care folosesc euro. Avem tot mai multe date, studii şi argumente pentru a păstra zlotul polonez

    Polonia nu se grăbeşte să adere la zona euro, guvernul argumentând că performanţa economică solidă a ţării arată că, cel puţin deocamdată, este mai avantajos să păstreze zlotul.

    Ministrul de finanţe Andrzej Domański a declarat pentru Financial Times că argumentele pentru adoptarea monedei euro s-au slăbit, întrucât Polonia a depăşit din punct de vedere economic majoritatea statelor din zona euro, chiar dacă ţările membre ale UE sunt obligate să adere la moneda unică odată ce îndeplinesc anumite criterii.

    „Economia noastră se descurcă acum clar mai bine decât a multora dintre ţările care folosesc euro”, a spus Domański într-un interviu. „Avem tot mai multe date, studii şi argumente pentru a păstra zlotul polonez.”

    Premierul Donald Tusk şi-a schimbat poziţia faţă de euro faţă de primul său mandat, început în 2008, când susţinea adoptarea monedei unice în 2012. Acest obiectiv a fost abandonat după criza datoriilor din zona euro şi pe fondul opoziţiei partidului de dreapta Law and Justice (PiS), care a transformat păstrarea zlotului într-un element central al apărării suveranităţii naţionale.

    De când Tusk a câştigat alegerile parlamentare din octombrie 2023, conducând o coaliţie pro-europeană, zlotul s-a apreciat faţă de euro, iar sondajele de opinie arată constant că majoritatea alegătorilor se opun adoptării monedei euro.