BusinessMagazin

Blog

  • (P) CEO-ul Kaufland coboară pe pârtie alături de persoane cu dizabilităţi. O donaţie de echipamente şi câteva ore de monitor voluntar — gestul care însoţeşte un program de integrare în muncă cu peste 500 de beneficiari

    Cheile Grădiştei, 6 martie — Marco Hößl, directorul general al Kaufland România, a urcat vineri pe pârtia de schi de la Cheile Grădiştei în calitate de monitor voluntar, alături de persoane cu dizabilităţi din comunitate. A donat, totodată, două echipamente de schi adaptat asociaţiei Caiac SMile. Gestul încheie o săptămână în care zeci de angajaţi ai companiei cu nevoi speciale au participat la o tabără de viaţă activă organizată în acelaşi loc şi marchează o colaborare de mai mulţi ani între cel mai mare angajator privat din România şi una dintre cele mai active organizaţii de sport adaptat din ţară.

    Marco Hößl a practicat skiul în copilărie şi nu şi-a pierdut pasiunea pentru sport. Motivul pentru care a ales să coboare pe pârtie, şi nu să asiste de la distanţă, ţine de o convingere pe care o articulează fără ocolişuri.

    “Skiul oferă un sentiment pe care greu îl găseşti altundeva — libertate completă, senzaţia că limitele dispar. Să pot oferi asta, chiar şi pentru câteva ore, unor oameni care se confruntă cu bariere fizice reale, reprezintă foarte mult pentru mine. Liderii unei companii trebuie să fie prezenţi acolo unde valorile lor se testează cu adevărat.” Marco Hößl, CEO Kaufland România

    Tabăra de săptămâna trecută

    Cu o săptămână înainte, Caiac SMile organizase la aceeaşi locaţie o tabără dedicată exclusiv angajaţilor Kaufland cu dizabilităţi, parte din programul intern al companiei cunoscut sub acronimul A.C.C.E.S. Peste patruzeci de participanţi au urcat pe pârtie, au patinat pe gheaţa patinoarului olimpic din resort şi au luat parte la sesiuni de grup în care şi-au comunicat nevoile şi experienţele. Organizatorii descriu evenimentul ca pe o extensie practică a ceea ce compania încearcă să construiască la locul de muncă: un mediu în care autonomia angajaţilor cu dizabilităţi nu este un obiectiv declarat, ci o realitate măsurabilă.

    Programul A.C.C.E.S.

    Kaufland România angajează în prezent peste 18.000 de persoane, dintre care mai mult de 500 au dizabilităţi. Programul A.C.C.E.S. — Angajarea de Candidaţi cu Cerinţe şi Evoluţii Speciale — funcţionează din 2019 şi presupune adaptarea proceselor de recrutare, a spaţiilor de lucru şi a structurii unor roluri. Compania nu tratează aceste modificări ca pe concesii, ci ca pe ajustări permanente ale modului de operare.

    “Incluziunea devine o practică de management în momentul în care schimbi proceduri şi obţii rezultate — nu atunci când o declari. Am adaptat procese de selecţie, am ajustat roluri, am reproiectat spaţii de lucru. Le-am tratat ca pe îmbunătăţiri, nu ca pe compromisuri. Dovada că funcţionează sunt cei peste 500 de colegi cu dizabilităţi care contribuie zilnic la performanţa companiei.” Estera Anghelescu, Director Recrutare şi Employer Branding, Kaufland România

    Precedentul de la Transylvania Open

    Colaborarea dintre Kaufland şi Caiac SMile a căpătat vizibilitate naţională la ediţia recentă a turneului Transylvania Open, unde compania a introdus un mecanism inedit: mingile de tenis inscripţionate cu atribute ale performanţei — curaj, ambiţie, respect, determinare — puteau fi achiziţionate, fiecare cumpărătură generând o donaţie către asociaţie, dublată ulterior de Kaufland. Peste 2.500 de mingi au fost achiziţionate, suma totală depăşind 25.000 de euro. Tot în cadrul turneului a avut loc, în premieră în România, un meci demonstrativ de tenis în scaun rulant.

    Caiac SMile: opt ani, şase domenii

    Asociaţia cu sediul în Satu Mare a fost fondată în jurul caiacului de performanţă şi s-a extins treptat în alte domenii ale sportului adaptat. Proiectele sale acoperă astăzi o plajă largă de activităţi şi medii, fiecare reprezentând o primă de facto în accesibilizarea unui spaţiu până atunci închis persoanelor cu dizabilităţi.

    Pe apă, o primă colaborare cu Kaufland a amenajat un ponton adaptat şi caiace speciale pe lacul Titan din Parcul IOR, primul punct de acces pe apă pentru persoane în scaun rulant din Bucureşti. Echipamentele au fost preluate ulterior de Clubul Sportiv Kayak Champions.

    Pe litoral, taberele de vară au inclus contribuţia asociaţiei la un ghid de bune practici în turism accesibil, elaborat împreună cu Ministerul Turismului, Discover România şi Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi.

    Pe zăpadă, în afara taberelor recurente de la Cheile Grădiştei, asociaţia a înregistrat prima participare a unui sportiv român la o competiţie internaţională de sit-ski.

    Pe munte, soţii Alexandru şi Anastasia Cebotari, ambii cu dizabilităţi, au realizat o ascensiune pe Făgăraş şi au campat la cort, experienţă organizată în parteneriat cu proiectul Eco Scout Copăcel.

    Prin programe de călărie, asociaţia a adăugat o componentă terapeutică şi socială, reunind participanţi cu nevoi diferite în activităţi care normalizează interacţiunea cu natura.

    „Barierele sunt în primul rând în mintea celor care proiectează lumea, nu în corpul celor care o trăiesc.” Ionuţ Stancovici, Preşedinte Caiac SMile

    Responsabilitatea socială ca politică de operare

    Anna Katharina Scheidereiter, managerul de CSR al companiei pentru România şi Republica Moldova, descrie abordarea Kaufland ca pe una structurală, nu ocazională.

    “La Kaufland, responsabilitatea socială nu este o linie de buget separată — este un mod de a opera. Susţinem organizaţii neguvernamentale prin programe de finanţare multianuale, reducem risipa alimentară şi ne asumăm obiective clare de sustenabilitate. Parteneriatul cu Caiac SMile este unul dintre exemplele în care această filozofie capătă formă concretă: nu doar prin finanţare, ci prin prezenţă şi prin echipamente care rămân în comunitate după ce evenimentul se încheie.” Anna Katharina Scheidereiter, Manager CSR, Kaufland România & Moldova

    Asociaţia Caiac SMile poate fi sprijinită SMS cu textul SMILE la 8845 (2 euro lunar).

     

    CONTACT

     

    Asociaţia Club Sportiv Caiac SMile

    Ionuţ Stancovici, Preşedinte

    Tel: 0760 291 669

    Email: caiacsmilesm@gmail.com

    Web: www.caiacsmile.ro

    Facebook: www.facebook.com/caiacsmile

    Instagram: www.instagram.com/caiacsmile/

     

  • Citatul săptămânii. Christina Verchere, OMV Petrom: Ce se va întâmpla în acest an pentru ca anul viitor să avem primul gaz este ca toate componentele proiectului să ajungă în Marea Neagră

    „Ce se va întâmpla în acest an pentru ca anul viitor să avem primul gaz este ca toate componentele proiectului să ajungă în Marea Neagră. Este un proiect foarte internaţional, cu piese construite în mai multe locuri, dar toate vor converge aici, ceea ce va fi o perioadă foarte intensă pentru noi în România.“

    Christina Verchere, CEO al OMV Petrom

  • Când succesul nu vine la pachet cu o diplomă de facultate. Cum a reuşit un tânăr de doar 25 de ani care s-a lăsat de şcoală să pună bazele unui business impresionant deşi nimeni nu credea în el. Acum el câştigă peste un milion de dolari în fiecare an şi îşi ajută părinţii să se pensioneze mai devreme

    La 15 ani, Tuan Le le-a făcut părinţilor o promisiune care părea greu de îndeplinit: în zece ani îi va ajuta să se pensioneze. Un deceniu mai târziu, antreprenorul în vârstă de 25 de ani conduce o companie de producţie video care generează venituri de peste un milion de dolari anual şi le trimite părinţilor aproximativ 3.650 de dolari pe lună pentru a le acoperi cheltuielile de zi cu zi, scrie CNBC.

    Familia lui Le a emigrat din Vietnam în Canada când acesta era adolescent. Deşi situaţia lor materială era stabilă în ţara de origine, părinţii au decis să vândă tot pentru a le oferi copiilor acces la oportunităţi educaţionale şi profesionale mai bune. Adaptarea nu a fost însă uşoară, iar experienţa muncii grele a tatălui său l-a marcat profund.

    „Îmi amintesc că tatăl meu ajungea acasă pe la ora 7 dimineaţa. După o săptămână slăbise cinci kilograme.”

    Momentul l-a determinat să îşi promită că, într-o zi, îi va scoate pe părinţi din ritmul de muncă epuizant.

    În 2025, Le a reuşit acest lucru datorită succesului companiei pe care a fondat-o la Toronto, ShortsCut. Firma produce conţinut video scurt pentru branduri, destinat platformelor precum TikTok, Instagram Reels şi YouTube Shorts.

    Potrivit celor mai rezultate financiare, compania a generat în 2025 venituri de 1,08 milioane de dolari şi un profit net de peste 488.000 de dolari.

    Interesul pentru editarea video a apărut în adolescenţă, când Le realiza montaje din sesiunile sale de gaming.

    „Aşa am început să editez video.” spune el

    Ulterior, a editat clipuri pentru creatori de conţinut online, inclusiv pentru canale dedicate jocului League of Legends. La început percepea aproximativ 15 dolari pentru videoclipuri de aproximativ 20 de minute.

    După liceu, s-a înscris la Toronto Film School, însă a renunţat după doar patru luni, după ce un scurtmetraj despre părinţii săi a fost inclus în „hall of fame”-ul instituţiei.

    „Dacă eşti cel mai bun din cameră, înseamnă că eşti în camera greşită.”

    Fără experienţă profesională, Le a trimis emailuri către companii şi agenţii din Toronto în încercarea de a obţine un job, dar nu a primit niciun răspuns. În cele din urmă a acceptat să lucreze trei luni gratuit pentru o companie locală de producţie de conţinut, pentru a învăţa cum funcţionează un business.

    În paralel, şi-a construit propriul portofoliu, filmând pentru restaurante în schimbul unei mese gratuite.

    „Filmam pentru mâncare gratuită şi,  aveam doar un laptop şi o canapea pe care dormeam.” mai spune antreprenorul

    Punctul de cotitură a venit odată cu ascensiunea TikTok. Le a început să ofere clienţilor pachete de zece videoclipuri, garantând că le va returna banii dacă materialele nu obţin vizualizări. Primul clip realizat astfel a strâns 700.000 de vizualizări, iar următorul 300.000.

    Pe baza acestor rezultate, a lansat oficial ShortsCut la începutul lui 2023. Compania a trecut rapid de la restaurante locale la colaborări cu branduri din alte industrii, inclusiv producătorul de ramen Buldak şi compania de software Replit.

    Modelul de business este bazat pe abonamente lunare, iar tarifele au crescut de la aproximativ 1.450 de dolari pe client la între 7.300 şi 11.700 de dolari pe lună. Până la finalul lui 2025, compania ajunsese la 15 angajaţi în mai multe ţări.

    Succesul i-a permis lui Le să îşi respecte promisiunea făcută în adolescenţă şi să le ofere părinţilor sprijinul financiar necesar pentru a nu mai depinde de muncă.

    „Vreau ca ShortsCut să ajungă la venituri de 100 de milioane de dolari în aproximativ cinci ani. Pare puţin delirant, dar trebuie să fii puţin sărit de pe fix ca să joci acest joc.”

     

  • Noua modă în rândul generaţiei Z: barurile şi cafenelele unde muzica se ascultă de pe discuri de vinil

    Clubul cu muzică antrenantă şi dată tare face loc unei alte forme de distracţie la ieşirea în oraş, cel puţin în preferinţele generaţiei Z. Membrilor acesteia le place mai nou să meargă în localuri în care se ascultă muzică din colecţia de discuri de vinil a proprietarului, scrie Smithsonian Magazine.

    Ideea pentru asemenea localuri îşi are originea în Japonia, unde în urmă cu o sută de ani apăreau locuri numite „ongaku kissa”, unde se puteau asculta discuri cu muzică clasică şi se bea ceai, într-o vreme în care nu toată lumea îşi permitea patefon şi colecţie de plăci acasă. Localurile cu audiţie muzicală din prezent sunt răspândite în multe ţări, existând aşa-numite „listening bars” sau „listening cafés” nu numai la Tokio, ci şi la Berlin sau la New York ori Miami. S-au şi diversificat, de la ceainării ajungând în cafenele vegane sau chiar în rulote care se instalează undeva într-un oraş pentru o perioadă.

    Clienţii din generaţia Z nu ascultă însă numai muzică clasică, ci şi jazz, rock’n’roll sau alte genuri. Localurile cu audiţie muzicală sunt căutate pentru socializare după pandemie, deoarece, după cum explică experţi în domeniul psihologiei, le permit oamenilor să se afle în compania altora, dar fără presiunea de a face conversaţie sau întreţine atmosfera.

    Tinerii caută astfel de localuri şi datorită faptului că nu consumă la fel de mult alcool precum generaţiile anterioare şi, astfel, nu le surâde ideea de a se relaxa într-un bar obişnuit. Unele cafenele cu audiţie muzicală din Statele Unite au atras chiar şi persoane care lucrează de acasă, care le folosesc pe post de spaţiu de co-working. Conceptul a atras atenţia şi unor branduri de lux, casa Valentino deschizând un bar muzical improvizat vara trecută la magazinul său de pe Madison Avenue, iar Virgin Hotels London-Shoreditch o sală de audiţie, Hidden Grooves, unde organizează audiţii muzicale tematice.

     

  • Dobânzile titlurilor de stat româneşti pe 10 ani au depăşit nivelul de 7% în această dimineaţă, pe fondul volatilităţii pieţelor internaţionale în contextul creşterii preţului la petrol odată cu escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu

    Randamentele titlurilor de stat româneşti pe 10 ani au depăşit nivelul de 7% în această dimineaţă, pentru prima dată din decembrie, fiind cotate la 7,12%, pe fondul volatilităţii pieţelor internaţionale în contextul creşterii preţului la petrol odată cu escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu.

    Titlurile de stat româneşti au atins un maxim de 8,4-8,5% în mai 2025, dar s-au înscris ulterior pe un trend descedent. La începutul lui 2026, randamentele erau la 6,8%, coborând la 6,3% în februarie.

    Creşterea din ultimele zile reflectă presiunea mai mare din pieţele financiare internaţionale, unde investitorii cer dobânzi mai mari pentru activele considerate mai riscante.

    Preţul petrolului Brent se îndreaptă spre cea mai mare creştere zilnică din istorie, în timp ce pieţele bursiere globale au scăzut luni, pe fondul temerilor investitorilor că un conflict prelungit în Orientul Mijlociu ar putea perturba aprovizionarea cu energie, scrie Financial Times.  Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut până la 119 dolari pe baril în cursul dimineţii, dar au scăzut ulterior în jurul valorii de 108 dolari pe baril.

    În paralel, miniştrii de finanţe ai statelor G7 au anunţat că vor discuta o posibilă eliberare coordonată de petrol din rezervele strategice, organizată de Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA), într-o reuniune de urgenţă programată pentru luni.

    Bursa de Valori Bucureşti scădea cu 1% la debutul şedinţei de tranzacţionare de luni, 9 martie prin prisma indicelui de referinţă BET. Dinamicile celorlalţi indici erau cuprinse între minus 0,3% pentru BET-NG, care include companii de energie şi utilităţi, la minus 1,2% pe BET-BK, de referinţă pentru administratorii de fonduri de acţiuni, conform datelor BVB.

  • Ştefan Nanu, directorul general al Trezoreriei statului din Ministerul Finanţelor, a fost numit preşedinte al Comitetului Reprezentanţilor Fondului Proprietatea

    Ştefan Nanu, director general al Trezoreriei statului în cadrul Ministerului Finanţelor, a fost numit preşedinte al Comitetului Reprezentanţilor al Fondului Proprietatea, potrivit unui raport publicat la Bursa de Valori Bucureşti.

    Numirea a intrat în vigoare începând cu 5 martie 2026, în urma deciziilor adoptate de acţionarii fondului în Adunarea Generală Ordinară din 26 februarie şi a unei hotărâri ulterioare a Comitetului Reprezentanţilor.

    Comitetul Reprezentanţilor este structura care supraveghează activitatea administratorului fondului, Franklin Templeton International Services, şi are rolul de a reprezenta interesele acţionarilor între adunările generale.

    În aceeaşi şedinţă din 5 martie, Comitetul a decis şi numirea lui John F. Walsh ca membru interimar până la următoarea Adunare Generală Ordinară a Acţionarilor, care va avea pe ordinea de zi alegerea unui nou membru al structurii de supraveghere. Mandatul interimar a fost acceptat de Walsh pe 6 martie.

    După aceste schimbări, componenţa Comitetului Reprezentanţilor al Fondului Proprietatea este formată din Ştefan Nanu – preşedinte, Matej Rigelnik – membru, Andrei-Octav Moise – membru, Alina-Mirela Petre – membru şi John F. Walsh – membru interimar.

    Ştefan Nanu conduce Trezoreria statului din cadrul Ministerului Finanţelor şi are o experienţă de aproape trei decenii în administrarea datoriei publice şi în relaţia cu instituţiile financiare internaţionale. El şi-a început cariera în Ministerul Finanţelor în 1998, fiind implicat în reorganizarea şi consolidarea funcţiei de management al datoriei publice.

    În perioada 2004–2005 a lucrat la Cancelaria Prim-Ministrului, contribuind la procesele de privatizare din sectorul bancar şi la dezvoltarea pieţei de capital din România. Ulterior a reprezentat România în structuri financiare internaţionale, inclusiv în Comitetul Economic şi Financiar al Uniunii Europene şi la Banca Europeană de Investiţii.

    Între 2009 şi 2013 a fost director executiv supleant la Grupul Băncii Mondiale, unde a reprezentat România şi alte 13 state. După revenirea în ţară, şi-a reluat funcţia de director general al Trezoreriei, coordonând strategia de finanţare a statului şi relaţia cu investitorii.

  • Avertismentul unui fost ministru de Finanţe: Lumea a intrat în antecamera celei mai mari crize

    Adrian Câciu, deputat PSD, avertizează că economia globală ar putea intra într-o criză financiară fără precedent. Potrivit acestuia, lumea se află deja „în antecamera celei mai mari crize financiare din istorie”, una care ar putea depăşi ca amploare crizele din 1973, 2008.

    Fostul ministru al Finanţelor a transmis într-un mesaj public că şocul actual nu este doar despre creşterea preţurilor sau despre problemele din lanţurile de aprovizionare, ci despre întregul ecosistem financiar global.

    „De azi noapte lumea a intrat în antecamera celei mai mari crize financiare din istorie. Mult mai amplă decât 1973, mult mai amplă decât 2008 sau pandemia. Nu este doar despre preţuri sau lanţuri de aprovizionare, este despre întregul ecosistem financiar”, a transmis Câciu.

    Acesta susţine că şocul ar avea la bază probleme de aprovizionare care se propagă în toate pieţele de bunuri tranzacţionate şi afectează instrumente financiare majore, precum derivatele, acţiunile sau fondurile de investiţii.

    În opinia fostului ministru, dacă situaţia economică globală se agravează, guvernele nu vor mai discuta despre deficit sau datorie publică, ci despre măsuri de supravieţuire economică.

    „Dacă nu se opreşte, nimeni nu va mai discuta despre deficite şi datorii. Toate bugetele vor fi despre supravieţuire”, a avertizat deputatul PSD.

    Câciu a subliniat că în România dezbaterea publică este concentrată pe teme punctuale, precum preţul carburantului, în timp ce evoluţiile economice globale sunt mult mai complexe şi pot avea efecte majore asupra economiei naţionale.

    Fostul ministru a criticat şi modul în care este construit bugetul României, susţinând că acesta nu ar avea o viziune adaptată contextului economic internaţional.

    „Bugetul României nu are nicio viziune pentru ceea ce vine. Ar trebui, pur şi simplu, rescris”, a afirmat Câciu.

    El a atras atenţia şi asupra creşterii costurilor de finanţare ale statului, precizând că dobânda la titlurile de stat a depăşit pragul de 7%, ceea ce ar putea pune presiune suplimentară pe finanţele publice.

    În mesajul său, fostul ministru i-a cerut indirect premierului Ilie Bolojan să ia în calcul aceste evoluţii atunci când este construit bugetul, avertizând că o strategie bazată strict pe ţinta de deficit de 6,2% ar putea deveni nesustenabilă în contextul actual.

    „Nu mai este despre deficit. Uitaţi de 6,2%. Dacă se croieşte bugetul pe acel 6,2%, în contextul internaţional actual, România intră în colaps”, a concluzionat fostul ministru.

  • Noi explozii la Dubai. Pe cer au fost văzute avioane de vânătoare

    Mai multe explozii s-au auzit luni în Dubai, potrivit Sky News. Autoritatea pentru crize şi dezastre din Emiratele Arabe Unite a confirmat că apărarea aeriană se confruntă cu o ameninţare cu rachete. Locuitorilor li s-a recomandat să „rămână într-un loc sigur”.

    Patru persoane au fost ucise în urma atacurilor iraniene asupra Emiratelor Arabe Unite, a anunţat duminică ministerul apărării din EAU.

    Iranul a pornit atacuri asupra unor ţinte din Orientul Mijlociu după ce SUA şi Israelul au lansat un atac comun sâmbătă, pe 28 februarie.

    De atunci, Emiratele Arabe Unite au detectat sute de rachete şi aproape 1.500 de drone, marea majoritate a acestora fiind distruse, potrivit ministerului apărării.

  • Urmăriţi ZF Deschiderea de Astăzi, 9 martie: Ovidiu Şerdean, broker la IFB Finwest, despre riscurile din pieţe şi companiile care pot beneficia de creşterea tensiunilor din Orient

    Ediţia din 9 martie a emisiunii ZF Deschiderea de Astăzi îl are invitat pe Ovidiu Şerdean, broker la IFB Finwest, pentru a analiza evoluţia Bursei de Valori Bucureşti după o săptămână dificilă, marcată de scăderi, tensiuni în Orientul Mijlociu şi creşteri ale preţurilor la energie.

    Discuţia abordează corecţiile recente ale indicilor, evoluţia unor companii precum OMV Petrom şi Banca Transilvania, perspectivele noilor listări şi rolul dividendelor ca motor de creştere. Brokerul explică inclusiv cum rezultatele financiare şi factorii externi influenţează piaţa, care sectoare ar putea rezista în contextul actual şi ce aşteptări există pentru evoluţia indicelui BET pe termen scurt şi mediu.

    Emisiunea integrală poate fi accesată în corpul ataşat acestei ştiri.

     

     

  • Carlos Ghosn, fostul CEO al alianţei Renault-Nissan-Mitsubishi: „Când managerii japonezi nu credeau că femeile pot conduce fabrici, i-am trimis în uzinele noastre din România”

    Fostul preşedinte şi CEO al alianţei Renault-Nissan-Mitsubishi, Carlos Ghosn, aminteşte şi astăzi de România atunci când vorbeşte despre diversitatea de gen în industria auto: uzinele din ţara noastră au fost cele care i-au convins pe managerii japonezi sceptici că femeile pot conduce fabrici, o moştenire a erei comuniste care a normalizat prezenţa femeilor în funcţii industriale de top.

    „Când managerii japonezi sceptici puneau la îndoială capacitatea femeilor de a conduce fabrici, îi trimiteam în uzinele noastre din România şi Slovenia. Cultura industrială est-europeană, moştenită parţial din era comunistă, normalizase de decenii prezenţa femeilor în funcţii de conducere în fabrici. Managerii care plecau sceptici se întorceau convinşi. Nu poţi contrazice ceea ce ai văzut cu ochii tăi”, scrie Carlos Ghosn într-o postare pe Facebook, în care detaliază strategia de diversitate de gen pe care a implementat-o la Nissan începând din 1999.

    Ghosn, care a condus alianţa Renault-Nissan-Mitsubishi până în 2018, când a fost arestat în Japonia sub acuzaţii de malversaţiuni financiare şi ulterior a fugit spectaculos în Liban, rămâne una dintre cele mai influente voci din industria auto globală. Mesajul său recent arată că lecţia românească în materie de leadership feminin industrial nu a fost uitată, chiar dacă a trecut un sfert de secol de la momentul în care a folosit-o ca instrument de convingere.

    Fostul CEO povesteşte că atunci când a ajuns la Nissan în 1999, doar 1% din managementul companiei era format din femei. Şi-a propus să ajungă la 5% în trei ani, iar strategia a avut trei piloni: măsurarea progresului prin cifre concrete, planificarea succesiunii – fiecare manager trebuia să includă cel puţin o femeie pe lista de cinci posibili succesori – şi un program formal de mentorat, cu top managementul sponsorizând direct femeile cu potenţial ridicat.

    „Rezultatul a depăşit cifrele. Când s-a răspândit vestea despre cultura de avansare de la Nissan, absolventele de top de la universităţile de elită au început să ne caute în mod specific. Am creat un magnet de talente”, mai scrie Ghosn.

    La un sfert de secol distanţă, Grupul Renault, din care face parte şi marca Dacia, a preluat şi a dezvoltat filozofia diversităţii de gen. Potrivit unui comunicat al Grupului, în 2023 Renault a atins un ecart de 0% între salariile femeilor şi bărbaţilor la nivel mondial, cu doi ani mai devreme decât ţinta stabilită pentru 2025.

    „Convinşi că diversitatea este unul din atuurile noastre, ne-am angajat de mai mulţi ani într-o politică de creare a unui loc de muncă lipsit de orice discriminare, în care oricine să se simtă integrat, respectat şi valorizat. Eliminarea diferenţei de salarizare dintre femei şi bărbaţi pe posturi egale, cu doi ani mai devreme faţă de obiectivul propus, demonstrează angajamentul echipelor Renault Group”, a declarat François Roger, director de resurse umane al Renault Group.

    La sfârşitul anului 2023, în cadrul Renault Group, femeile reprezentau 35% din totalul persoanelor aflate într-o funcţie de conducere şi ocupau 27% din totalul funcţiilor de manager, procent care ar urma să crească la 30% în 2030 şi la 50% în 2050.

    La nivelul mărcii Dacia, conducerea Renault Group a aplicat în practică acest principiu prin numirea, la 1 ianuarie 2026, a Sandrei Gomez în funcţia de vicepreşedinte Dacia pentru strategie, produse şi business. Aceasta se subordonează direct CEO-ului mărcii Dacia, Katrin Adt – la rândul ei prima femeie care conduce marca românească –, ceea ce înseamnă că în acest moment Dacia are două femei în conducerea de top. Sandra Gomez, absolventă a Institutului Naţional Agronomic Paris-Grignon, a intrat în Grupul Renault la începutul anilor 2000 şi are o bogată experienţă profesională, cu un important parcurs internaţional, acoperind domenii precum controlul de gestiune, planul de produs şi managementul proiectelor.

    Cu toate acestea, contextul european mai larg arată că drumul către egalitatea de gen în procesul decizional rămâne lung. Potrivit Institutului European al Egalităţii de Gen, din 2020, ponderea femeilor în roluri decizionale a crescut în 19 state membre ale UE, însă opt state, între care şi România, au înregistrat o scădere a ponderii femeilor în procesul decizional în această perioadă. În al doilea trimestru al anului 2023, ponderea femeilor în Parlamentul European era de aproape 40%, iar mai puţin de jumătate dintre statele membre aveau cel puţin 40% din fiecare gen în rândul europarlamentarilor.

    Astfel, dacă în industria auto România a fost dată ca model de Carlos Ghosn pentru prezenţa femeilor în funcţii de conducere în fabrici, la nivel macro ţara noastră pierde teren în ceea ce priveşte diversitatea de gen în poziţiile decizionale, conform datelor europene.