Dupa companiile de telefonie mobila, urmatoarea miscare apartine
constructorilor auto, care pregatesc in pachetul de baza al
dotarilor masinilor conexiunea la internet. Avantajele acestui
serviciu sunt de la sine intelese pentru soferi, dar si pentru
producatorii auto.
Vezi cum va functiona sistemul si cand va fi gata pe
www.incont.ro.
De marti vremea se raceste, va ploua si va bate vantul in vest
si in jumatatea sudica a tarii, precum si in zona centrala,
potrivit ANM. Cel mai frig va fi in Moldova, Transilvania,
Maramures si Banat. Astfel, marti maximele vor fi cuprinse intre -1
si 14 grade Celsius, iar minimele, intre -9 si 4 grade.
Miercuri, de 1 Decembrie, in Moldova va ninge si se va depune un
strat gros de zapada, mai arata ANM.
Cititi mai multe pe www.gandul.info.
Perioada pentru care poate fi incheiat un contract individual de
munca pe durata determinata va creste de la doi ani la cel mult
trei ani; in plus, contractul va putea fi prelungit si dupa
expirarea termenului, “pentru perioada realizarii unui proiect,
program sau lucrari”.
Interdictia impusa angajatorului de a efectua noi incadrari in
munca pe locurile salariatilor concediati timp de 9 luni de la data
concedierii acestora va fi eliminata. Termenul de preaviz impus
angajatului care demisioneaza va fi extins de la maximum 15 zile la
cel putin 20 zile lucratoare pentru salariatii cu functii de
executie si de la 30 la 45 zile pentru salariatii cu functii de
conducere.
Mai mult pe
www.zf.ro.
Potrivit datelor transmise ziarului gandul de catre Inalta Curte
de Casatie si Justitie (ICCJ), numarul de interceptari telefonice
dar si de inregistrari ambientale creste de la an la an. ICCJ a
emis, in perioada 2005 – 1 noiembrie 2010, “un numar de 13932
mandate de interceptare in baza legii sigurantei nationale”.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
“Ajung sa consum mai mult de jumatate din traficul de internet
pe mobil, pentru ca accesez site-urile in versiunea obisnuita, asa
cum apar si pe calculator”, se plange Cristina Toma, o tanara
arhitecta in varsta de 27 de ani care are internet pe telefonul
mobil de aproape doi ani. Plateste aproximativ patru euro pe luna
pentru 250 MB de trafic si, desi e-mailul si socializarea sunt
destul de sus pe lista activitatilor online pe mobil, internetul pe
telefon este pentru Cristina esential mai ales in activitatea ei,
atunci cand este pe teren si are nevoie de varii informatii
ajutatoare pentru proiectele de care se ocupa. “Si n-ar fi doar
atat, dar daca am nevoie de o adresa sau pur si simplu caut o
cafenea unde sa ies cu prietenele, dau aproape invariabil peste
site-uri aglomerate, cu multe poze, care se incarca greu si care
consuma.”
Principala problema pentru Cristina si, asemenea ei, pentru
majoritatea utilizatorilor de internet mobil este lipsa site-urilor
special adaptate pentru ecranul de mici dimensiuni al telefonului
mobil, care sa afiseze informatia intr-un mod mai compact si mai
lesne de citit, dincolo de optimizarea pe care o fac anumite
browsere de acces la internet, precum Opera Mini. Daca in lume
numarul paginilor de internet optimizate pentru internetul mobil a
depasit anul acesta trei milioane, “in Romania n-am reusit sa
identificam nici macar 100, majoritatea de divertisment sau de
stiri”, spune Dan Virtopeanu, directorul general al Voxline
Communications, companie ce lucreaza in prezent la un director unde
sa fie inregistrate toate site-urile romanesti importante care au
si o versiune pentru mobil.
Practic, online-ul pe mobil este astazi cam in acelasi stadiu in
care era internetul traditional la sfarsitul anilor ’90, cand a
fost nevoie de doi ani ca numarul paginilor web sa sara de la
150.000 la peste doua milioane, potrivit unui studiu realizat
recent de dotMobi, compania din spatele initiativei de popularizare
a domeniilor de internet .mobi, speciale pentru telefoane. In zona
mobila, in doi ani a fost facut un pas chiar mai mare, de la
150.000 de versiuni mobile in 2008 la cifra actuala de trei
milioane, semn ca potentialul de crestere este totusi mai ridicat
decat in cazul internetului traditional.
Degeaba insa, daca in Romania acest progres se intampla greoi,
iar discrepanta dintre tendintele internationale si cele locale
continua sa fie foarte mare. Din punctul de vedere tehnic,
lucrurile au fost deja puse la punct; operatorii de telefonie
mobila pun la dispozitia utilizatorilor de mai multa vreme
serviciile necesare, la preturi care in ultimii ani n-au facut
decat sa se reduca. Mai mult, prin strategia si ofertele din piata
se vede cu ochiul liber ca internetul mobil este unul dintre
elementele cheie pe care operatorii mizeaza pentru a creste in
urmatorii ani pe o piata telecom ce s-a contractat de la 4,6
miliarde de euro in 2008 la 4 miliarde de euro anul trecut. Cel mai
afectat a fost tocmai segmentul comunicatiilor mobile, pe fondul
reducerilor de cheltuieli de aproape jumatate de miliard de euro
facute de consumatori in perioada de criza.
Fiecare dintre furnizorii de servicii de telefonie si internet
mobil contribuie la promovarea versiunilor mobile ale site-urilor
romanesti, prin intermediul portalurilor proprii, de genul celui al
Orange, Vodafone Live sau al web’n’walk lansat de Cosmote.
“Aplicatiile personalizabile din web’n’walk ofera informatii pe
scurt din principalele site-uri mobile din Romania si
redirectioneaza apoi consumatorii direct catre acestea”, da un
exemplu Gabriel Ionita, senior managerul responsabil cu dezvoltarea
produselor si serviciilor la Cosmote. Vodafone Romania a dezvoltat
chiar un serviciu in vederea publicitatii pe mobil, AdPlus, prin
care site-urile de mobil sa poata afisa mesaje comerciale, util in
special publicatiilor cu versiuni speciale pentru telefoane.
“Site-urile de stiri stau cel mai bine la capitolul prezenta pe
mobil”, apreciaza Orlando Nicoara, directorul executiv al Apropo
Media, divizia de online a grupului MediaPro. In rest, “site-uri
adaptate pentru ecranul telefonului mobil sunt in continuare foarte
putine, iar eforturile facute pentru dezvoltarea nisei nu prea au
avut rezultat”, adauga si Virtopeanu, fara a lua in calcul si
versiunile mobile mai numeroase ale blogurilor.
Captura record a acestui an: 34 de mii de pachete de tigari de
contrabanda, confiscate saptamana trecuta la Botosani. Sapte
suspecti au fost retinuti, iar sefii retelei erau un politist si un
pompier. Prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul
Botosani, Cristian Popovici, a declarat ca cinci persoane au fost
prinse in flagrant in momentul vanzarii. Ei bine, valoarea cu care
s-ar fi vandut la tarabe aceste tigari ar fi ajuns aproape de
300.000 de lei, iar castigul net ar fi fost la 250.000 de lei
pentru ca tigarile din Moldova, Ucraina si Serbia sunt mai ieftine
de cinci ori decat aici. Chiar impartind cele 250.000 de lei la mai
multi “afaceristi”, tot ramanea o suma frumusica de bani. Cu atat
mai tentanta cu cat bugetarii si-au vazut anul acesta salariile
taiate cu un sfert. Intr-o singura zi, traficantii castiga mult
peste o chenzina obisnuita. Sa lasam deocamdata contrabandistul
deoparte.
Tot saptamana trecuta, unul dintre cei mai mari producatori de
tigarete de pe piata locala, Japan Tobacco International, a lansat
o campanie de constientizare a fumatorilor in privinta
contrabandei. Campania, care se desfasoara in outdoor, publicatii
si ruleaza si pe ecranele din reteaua de magazine Metro Cash &
Carry, are o valoare de cateva sute de mii de euro, conform lui
Neil Coupland, director general al JTI Romania. El spune ca aceasta
campanie se va desfasura pana la jumatatea lunii decembrie, dar
compania are planuri sa continue actiunile si anul viitor “si chiar
si in 2012, adica pana cand consumatorii vor constientiza cat de
daunatoare este contrabanda”. Cu titlul de exemplu, spune tot el,
compania a incheiat in octombrie procesul de reorganizare pe
parcursul caruia a concediat 120 de oameni. Si asta pentru ca, din
pricina comertului ilicit, vanzarile companiei s-au prabusit: de la
8 miliarde de tigarete in 2008 la circa 5 miliarde in 2010.
Dincolo de scaderea profiturilor producatorilor de tutun mai
sunt insa o serie de aspecte demne de luat in seama. O data sunt
banii incasati din accize si tot soiul de taxe la bugetul de stat,
adica in jur de 80% din costul fiecarui pachet de tigari. Vanzarile
ilicite ruleaza acum un sfert din volumele totale, implicit se
pierd la buget 80 de procente corespunzatoare. In total, peste
jumatate de miliard de euro care ar trebui sa ajunga la bugetul de
stat aluneca direct in buzunarele traficantilor. Spre comparatie,
producatorii de tigarete au platit anul trecut taxe a caror valoare
s-a plasat in jurul a doua miliarde de euro. Si asta pentru ca
romanii platesc de departe mai multi bani pe tigari decat pentru
orice alt tip de produs, fie mancare, bautura sau produse de
curatenie. Valoarea totala a vanzarilor de tigari a depasit anul
trecut trei miliarde de euro, fiind de trei ori mai mare decat
piata berii, urmatoarea plasata in topul bunurilor de larg
consum.
Dar si cumparatorii de tigari se confrunta cu o gama intreaga de
probleme, cea mai frecventa fiind banii mai putini din portofel.
Desigur, ar fi extrem de avantajos pentru bugetul oricarui fumator
sa renunte complet la fumat, dar nici macar cresterea de peste 50%
a preturilor de raft in numai un an (2009) nu a avut acest efect.
Or, atat timp cat la tarabele din piata un fumator gaseste tigari
cu 10 sau 20% mai ieftine, cred ca il intereseaza prea putin ca
bugetul de stat pierde incasari. Sau ca cineva, pe undeva, isi
pierde slujba. Sau ca vanzarile unui comerciant scad si isi pune
problema sa inchida magazinul. Pur si simplu, produsul mai ieftin,
oricat de ilicit, castiga. Sa revenim acum un moment la
contrabandist. Potrivit anchetatorilor, pompierul care coordona
reteaua a strans o avere de un milion de lei din traficul de
tigari. Ca sa ajunga la o avere similara, un angajat (ca mine, sa
spunem) ar trebui sa puna deoparte cate 1.000 lei, lunar, vreme de
noua ani. Sau peste 4.000 de lei timp de doi ani. Niciunul din
scenarii nu mi se pare posibil pentru prea multi romani. Insa
contrabandisti sunt considerati si carausii, care trec granitele,
prin catune ce nici macar nu figureaza pe harta, carand in spinare
cate 60 kg de tigari, pe trasee montane lungi de cinci km. Pentru
ei, castigul este de ordinul a cateva sute de lei pe transport –
daca reusesc sa aduca marfa. Dar cele cateva sute de lei sunt, in
cele mai multe cazuri, singura sursa de venit.
In tabloul ce reuneste laolalta contrabandisti, deficit bugetar
si concedieri, o campanie ca aceea lansata de JTI pare doar… o
picatura. Alaturi de ea mai sunt insa altele – cum sunt cainii
donati echipelor de la frontiere, actiunile de schimbare a
legislatiei pentru inasprirea pedepselor pentru contrabandisti
s.a.m.d. Laolalta au insa, poate, forta de a eroda calcarul. Sau
forta lui David in fata uriasului Goliat.
Romania a intrat in criza cu un deficit bugetar de 5,4% din PIB
si un deficit de cont curent de 12,7%, ceea ce a tensionat piata
financiara locala si a limitat marja de actiune a guvernului pentru
o eventuala stimulare a economiei cu bani publici, se arata in
raport. Ca urmare, masurile de reechilibrare a finantelor publice,
cu cresterea TVA si concedieri in sectorul bugetar, impiedica
redresarea cererii, iar increderea consumatorilor se situeaza la
minime istorice.
In acelasi timp, cheltuielile de investitii “au fost afectate
drastic de incertitudinea politica” si de primele de risc inca
ridicat asociate atat cu Romania, cat si cu toata regiunea.
Ca factori pozitivi, CE mentioneaza faptul ca industria beneficiaza
puternic de redresarea pietelor de export, care a ferit-o de
efectele mediului economic intern. Exporturile au crescut puternic
in prima jumatate a anului, mai mult decat importurile, iar aceasta
tendinta este de asteptat sa continue.
CE anticipeaza pentru 2010 o scadere a economiei cu 1,9% (la fel ca
in estimarea FMI), urmata de o crestere cu 1,5% la anul, sustinuta
de o relansare a investitiilor, in special a celor ce sustin
exporturile. De asemenea, cresterea absorbtiei fondurilor europene
va sustine investitiile in infrastructura, iar imbunatatirea
conditiilor de pe piata muncii din Vest va contribui la o majorare
a transferurilor de la romanii din strainatate, transferuri care au
scazut in acest an. Deficitul de cont curent este asteptat sa se
stabilizeze in 2011 la 5,6% din PIB, fata de 5,5% la sfarsitul
anului in curs.
Pe masura ce salariile vor reincepe sa se majoreze, va avea loc si
o ameliorare a consumului gospodariilor, cu 1,8%, dupa un declin de
10,6% in 2009 si de 1,6% in acest an, limitata insa de continuarea
ajustarilor fiscale si de rata inalta a indatorarii, cu un volum al
creditelor neperformante aproape de 12%.
Pentru 2012, CE prevede ca economia va creste cu 3,8%, peste
cresterea potentiala pe termen mediu, estimata la 3%. Salariile ar
urma sa urce in continuare, stimuland cresterea consumului pana la
masura in care cererea interna va redeveni motorul economiei.
RISCURI: SOMAJUL, ARIERATELE SI POLITICA
Vestea cea mai proasta vine insa de la somaj, asteptat sa se
majoreze de la 6,8% anul trecut la 7,4%, pentru a incepe sa scada
usor in 2011-2012. “Cresterea ocuparii va fi neglijabila in 2011,
din cauza lipsei de flexibilitate a pietei muncii si a continuarii
concedierilor in sectorul public”, apreciaza expertii europeni,
care considera ca imbunatatirea legislatiei muncii ramane o
problema esentiala, atata vreme cat Romania are o economie
informala foarte mare, iar ponderea celor ce aleg emigrarea este
ridicata.
In privinta finantelor publice, “Romania continua sa fie afectata
de flagelul arieratelor, in special in sectorul sanatatii”,
constata CE, anticipand o noua marire a arieratelor spre sfarsitul
anului. Deficitul bugetar este asteptat sa se reduca de la 7,3%
anul acesta (metodologie Eurostat) la 4,9% in 2011 si 3,5% in 2012,
fara a ajunge deci sub pragul de 3% din PIB cerut de standardele
zonei euro.
Comisia Europeana considera ca “exista riscuri substantiale care
pot periclita calea consolidarii fiscale”, in special legate de
presiunea asupra autoritatilor de a renunta la masurile de
austeritate si a reveni la politici imprudente in materie de
cheltuieli – politici care, “daca pe termen scurt pot oferi un
oarecare stimulent cererii interne, pe termen mediu si lung vor
insemna o reducere severa a potentialului de crestere a
economiei”.
Romania ar urma sa aiba in acest an cea mai mare scadere a
economiei din UE27, dupa Grecia, unde economia se va contracta cu
4,4%. CE anticipeaza crestere economica negativa si pentru Letonia
(cu 0,4%), Irlanda si Spania (cu 0,2%) si Bulgaria (cu 0,1%). Cele
mai bune rate de crestere le vor avea Suedia (4,8%), Slovacia
(4,1%), Germania (3,7%) si Polonia (3,5%).
CUM NE COMPARAM
In 2011, daca va realiza progresul estimat al PIB de 1,5%, economia
Romaniei va avea un ritm similar de crestere cu cele din Cipru si
Olanda. Cele mai mari cresteri le vor avea Estonia (4,4%), Polonia
(3,9%), respectiv Suedia si Letonia (3,3%) CE nu preconizeaza
scadere economica decat pentru Grecia (cu 3%) si Portugalia (cu
1%).
Economia zonei euro ar urma sa creasca in 2010 cu 1,7% si cu 1,5%
la anul, iar cea a UE27 cu 1,8%, respectiv 1,7%.
Este o practica la care Emil Boc a apelat si la bugetul pe 2009,
cand fiecare parlamentar, inclusiv unii pesedisti si liberali, a
primit, pentru colegiul sau, tot aproximativ 70.000 de euro. Banii
vin sub forma de finantari pentru proiecte locale – reparatii de
scoli, biserici sau peticirea unor drumuri – cu bani de la stat.
Boc va proceda la fel ca si in 2009 si va ascunde aceasta suma –
aproximativ 18 milioane de euro – tot intr-un fond de rezerva aflat
la dispozitia premierului.
Banii vor merge la parlamentarii PDL, UDMR si cei ai
minoritatilor, dar premierul este dispus sa ofere suma respectiva
si senatorilor si deputatilor Opozitiei, cu conditia sa isi dea
votul la buget.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Un alt exit-poll, realizat de Centrul de Investigatii
Sociologice si Marketing CBS-AXA si difuzat de postul de
televiziune Prime, arata ca PCRM s-ar fi clasat pe primul loc, cu
33,8 la suta din voturi, urmat de PLDM, cu 32,2 la suta din voturi,
PD, cu 14,1 la suta, si PL, cu 10,2 la suta.
Cititi mai multe pe www.gandul.info