BusinessMagazin

Blog

  • FMI estimeaza o inflatie in Romania de 4% pentru sfarsitul anului, la limita superioara a tintei BNR

    BNR tinteste pentru acest an o inflatie de 3%, plus/minus un
    punct procentual, iar pentru sfarsitul anului estimeaza 3,6%. Anul
    urmator, cresterea preturilor se va tempera la 3%, estimeaza
    Fondul. Potrivit datelor anuntate, luni, de Institutul National de
    Statistica, inflatia anuala a urcat de la 7,6% in februarie la
    8,01% in martie, atingand maximul din august 2008, dupa ce rata
    lunara s-a situat la 0,6% in principal ca urmare a scumpirii
    cartofilor, fructelor proaspete, zaharului si combustibililor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sapte morti si aproximativ 100 de raniti, in urma unui act terorist la metroul din Minsk

    Politia din Belarus privilegiaza pista terorista dupa explozia
    produsa luni seara intr-o statie de metrou din capitala Minsk.
    “Pista privilegiata de anchetatori este un act terorist”, a
    declarat aceasta sursa citata de Interfax. “Caracterul ranilor
    constatate conduce catre ipoteza unui act terorist”, a adaugat
    aceasta. Explozia, care s-a produs in jurul orei locale 18.00
    intr-o statie de metrou din centrul capitalei Minsk, in apropiere
    de Presedintie, a provocat moartea a sapte persoane. Alti 35 de
    raniti au fost spitalizati si cateva zeci de persoane primeau
    ingrijiri la fata locului, potrivit agentiei oficiale Belta.
    Televiziunea belarusa a anuntat acelasi numar de morti si 90 de
    raniti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum e sa conduci banci si apoi spitale?

    “Faptul ca ieseam din domeniul bancar si faceam schimbarea
    pentru un domeniu care imi place foarte mult, dar care este similar
    si ofera foarte multe oportunitati a fost un vis devenit
    realitate.” De-a lungul interviului, Catalina Balan, numita de trei
    luni la conducerea Medicover, a folosit de cel putin zece ori
    cuvantul “oportunitati”. Iar preluarea conducerii Medicover de
    catre un bancher de cariera atrage dupa sine oportunitati, dar si
    provocari.

    Absolventa de Finante-Banci in 1993, Balan a inceput odiseea
    lucrului in domeniul bancar in urma unui concurs organizat de
    Bancorex. Sistemul bancar era atunci la inceput, pentru ca sediile
    bancare se aflau doar in Bucuresti, iar Bancorex era singura
    unitate care lucra cu valuta. Pe parcursul celor 17 ani de lucru in
    banci, Balan marturiseste ca a fost un domeniu care i-a oferit
    multe sanse de a se reinventa. Asa se face ca a trecut apoi prin
    Banca Anglo-Romana, iar in 1996 s-a mutat la Citibank, care abia
    intra pe piata romaneasca. Dupa opt ani, Catalina Balan a parasit
    Romania, din pozitia de branch manager al ABN-AMRO, si a ajuns
    tocmai la Londra: “Decizia de a pleca a venit exact datorita
    diferentei de sistem economic in care functionam noi, cei tineri.
    Desi trecusera ani de la Revolutie, putine lucruri apucasera sa se
    schimbe”. Pe scurt, se invata dupa manuale vechi, iar experienta
    profesorilor era limitata. Pe seama lipsei de experienta si a
    nevoii de a intelege cum functioneaza o alta economie, a aplicat la
    un MBA la London Business School, unde a studiat intre 2001 si
    2003.

    Dupa doi ani de studii postuniversitare, lucrurile din Romania
    se vedeau mai bine. “Odata ce ajungi sa lucrezi intr-o piata
    capitalista matura, iti dai seama cat de greu este sa ai aceste
    oportunitati profesionale pe care in Romania le aveai inca de la o
    varsta tanara.” Sau, dupa cum explica Balan, evolutia profesionala
    are loc intr-o alta dimensiune a timpului decat in Romania. Dupa
    absolvirea MBA-ului, a primit o oferta de la ABN-AMRO din Londra,
    pe partea de corporate & investment banking, iar in 2007 s-a
    intors in Romania.

    De la inceput, dorinta de a face un master in administrarea
    afacerilor si nu in domeniul financiar a fost luata tocmai pentru
    ca voia sa devina un manager bun, nu neaparat in domeniul bancar.
    “E un mediu in care multi manageri si-au facut ucenicia, un mediu
    aflat intr-o continua dezvoltare, dar ai mai degraba un rol
    consultativ si nu poti merge mai departe fata de mandatul
    clientului.” Intoarcerea in tara a fost “fructificarea” acestui
    masterat prin acceptarea unei pozitii manageriale, cea de director
    executiv la Bancpost, pe partea de retail banking. Balan a condus
    2.500 de angajati, toata reteaua de 300 de sucursale a Bancpost,
    plus partea din centrala. “Un rol pur managerial si nu unul
    consultativ sau de analiza.”

    Iar venirea in Medicover a continuat parcursul in acelasi
    registru. “Ce mi s-a parut foarte diferit de domeniul bancar a fost
    independenta de spirit a breslei medicale. Sunt oameni foarte
    calificati, pentru care principalul instrument de motivare este
    posibilitatea de dezvoltare profesionala.” Fireste, pare diferit
    pentru un bancher obisnuit sa nu aiba in subordine angajati pentru
    care ascensiunea profesionala vizeaza si o pozitie manageriala.
    Dincolo de o expansiune teritoriala, de deschidere de spitale si
    clinici, Catalina Balan spune ca pentru a fi de succes pe piata
    serviciilor medicale private trebuie sa vorbesti de o diversificare
    a serviciilor pe care le oferi si de calitate. Fiind vorba de
    sanatatea oamenilor, e nevoie de o forta medicala foarte bine
    pregatita cu dorinta de autodezvoltare permanenta.

  • Fiul lui Adrian Nastase ramane fara permis, instanta a respins irevocabil contestatia sa

    Tribunalul Bucuresti a respins, vineri, irevocabil, contestatia
    lui Andrei Nastase – fiul liderului PSD Adrian Nastase – impotriva
    unui proces-verbal intocmit de politistii de la Brigada de Politie
    Rutiera din Bucuresti, care au decis suspedarea permisului acestuia
    pentru trei luni, pentru viteza excesiva. Tribunalul Bucuresti (TB)
    a respins recursul lui Andrei Nastase impotriva deciziei
    Judecatoriei Sectorului 1, prin care i s-a respins cererea de
    anulare a procesului-verbal intocmit de politistii rutieri. Astfel,
    procesul-verbal din august 2009 este considerat corect, urmand a fi
    pus in executare.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Planurile sefului proprietarilor dupa listarea FP

    Grzegorz Konieczny este cunoscut drept administratorul celui mai
    mare business romanesc si considerat privilegiat de investitori
    pentru ca are acces in boardul celor mai interesante companii
    locale. Avea 27 de ani cand a venit prima oara in Romania sa
    cumpere actiuni in companiile locale ce tocmai devenisera publice.
    “Suntem investitori in Romania in mai multe companii, cele mai
    multe actiuni fiind cumparate cand am venit pentru prima data
    pentru Franklin Templeton in Romania, in 1997”, povesteste acum
    Grzegorz Konieczny, vicepresedinte executiv si manager de
    portofoliu in cadrul fondului de investitii Franklin Templeton, cel
    care conduce operatiunile Fondului Proprietatea (FP) de la
    atribuirea contractului, in vara anului trecut. Konieczny a
    implinit anul trecut, in noiembrie, 40 de ani, iar in ianuarie 2011
    a lansat pe bursa cea mai mare afacere a Romaniei din ultimii ani,
    Fondul Proprietatea, evaluat la 3,6 miliarde de euro. “Fondul
    Proprietatea trebuie sa aduca Romania in atentia investitorilor
    externi”, spunea managerul de fond, care a fost in turneul de
    promovare timp de luna inainte de listare.

    Turneul a continuat: saptamana trecuta, pe 6 si 7 aprilie,
    Franklin Templeton si Bursa de Valori Bucuresti (BVB) au organizat
    la bursa de la Londra o serie de intalniri intre cele mai mari
    companii romanesti listate si investitori straini, in cadrul
    evenimentului “Romanian Day”, cu scopul promovarii pietei locale de
    capital si a celor mai lichide companii din piata. Conform
    declaratiilor FP, peste 40 de investitori au fost interesati de
    bursa de la Bucuresti, printre acestia numarandu-se fonduri
    mutuale, fonduri de hedging si fonduri de pensii ce activeaza in
    Europa Centrala si de Est. De la listarea FP, investitorii
    institutionali straini au ajuns la o participatie de 20,4%, la
    finele lunii martie, reiese din raportarile fondului. Valoarea
    plasamentelor nete realizate de fondurile de investitii straine se
    ridica la circa 130 milioane de euro, iar expunerea totala a
    acestora pe FP ajunge la peste 410 de milioane de euro. In
    comparatie, investitiile straine nete la Bursa in 2009 si 2010 au
    insumat 160 milioane de euro. Evenimentul de la Londra precede una
    dintre cele mai mari oferte publice de pe piata romaneasca de
    capital, vanzarea a 9,84% din Petrom, dar si ofertele de actiuni
    derulate de Transelectrica si Transgaz, programate pentru acest an.
    Inca inainte de listarea FP la bursa, la inceputul lunii ianuarie,
    Grzegorz Konieczny spunea ca este familiarizat cu cele mai multe
    probleme ale companiilor in care este actionar minoritar si ca le
    va aduce in discutie una cate una. “Am facut evaluari ale tuturor
    companiilor din portofoliu si avem deja un plan pentru fiecare pe
    termen lung, dar interesul actionarilor in legatura cu ele ne
    impune sa nu il divulgam inca. E clar ca portofoliul FP, asa cum
    este acum, nu va mai fi la fel peste 12 ani”.

    Grzegorz Konieczny a adus in discutie publica o serie din
    problemele pe care le-a descoperit in companiile din portofoliu:
    procesul cu Romgaz (unde FT a dat in judecata compania pentru ca a
    facut o donatie de 400 de milioane de euro statului din profitul
    net) – a carui prima decizie judecatoreasca a fost in favoarea
    companiei de stat – sau situatia de la Hidroelectrica, considerata
    cea mai valoroasa din portofoliul FP. Managerul FP a declarat ca
    Hidroelectrica, cel mai mare producator de electricitate local, a
    pierdut numai in 2009 intre 600 si 850 de milioane de lei (143-202
    mil. euro) din cauza contractelor directe pe care firma le are in
    derulare.

    O situatie similara este la Nuclearelectrica, dupa cum spune
    presedintele FP: “Nuclearelectrica nu castiga in prezent cat ar
    trebui pentru ca vinde 70% din ceea ce produce pe piata
    reglementata, restul fiind comercializat la pretul pietei”.
    Potrivit datelor de la Ministerul Finantelor, maximul de
    profitabilitate atins de Nuclearelectrica in perioada 2000-2009, a
    fost de 10%, performanta inregistrata numai in doi ani, in 2006,
    respectiv in 2007. “La Nuclearelectrica, marja ar trebui sa fie de
    20-30%, dar compania ar trebui sa vanda mai mult pe piata libera.
    Din aceste motive, Hidroelectrica si Nuclearelectrica sunt
    subevaluate, sunt la 50% fata de companii similare din alte tari”,
    explica Konieczny.

    “E un proces important de schimbare care va avea loc in
    companiile romanesti de stat si nu numai o data cu listarea FP”,
    spunea inainte de ianuarie Grzegorz Konieczny, precizand ca
    Franklin Templeton va insista pentru listarea a cat mai multe
    companii din portofoliu si pentru orice ar aduce imbunatatirea
    rezultatelor financiare ale acestora.

    Managerul de fond precizeaza ca investitorii sunt interesati in
    special de valoarea reala a companiilor din portofoliul FP:
    “Potentialii investitori nu vor sa stie atat de multe detalii
    despre listarea in sine, cat mai mult despre ce valoare a
    companiilor ar putea fi deblocata, despre dividende, care sunt
    perspectivele Romaniei, care e relatia noastra cu guvernul”.
    Conform cu datele prezentate de Franklin Templeton, companiile din
    tarile in curs de dezvoltare (si care, in cele mai multe cazuri, nu
    sunt conduse eficient) nu pot creste si nu pot face profit: “Daca
    am transfera activele unei astfel de companii in alta parte,
    afacerile si profitul ar putea creste in cele mai multe cazuri de
    peste 10 ori. Sunt niste cifre imense”.

  • Povestea romanului care a invins statul la Curtea Europeana de Justitie

    Curtea Europeana de Justitie (CEJ) de la Luxemburg a dat castig
    de cauza sibianului. Instanta europeana a fost sesizata cu aceasta
    chestiune de catre Tribunalul Sibiu, care s-a adresat CEJ pentru a
    cere un punct de vedere in legatura cu OUG nr. 50/2008 privind
    instituirea taxei de poluare pentru autovehicule. Asa s-a ajuns ca
    taxa instituita de statul roman sa fie declarata ilegala.

    Ce trebuie sa faca romanii pentru a recupera taxa de
    poluare
    Ioan Tatu nu isi va recupera insa banii imediat si nici usor. De
    decizia pe care el a obtinut-o la Luxemburg se pot folosi si alti
    romani aflati intr-o situatie similara, dar si acestia trebuie sa
    urmeze o procedura judiciara destul de greoaie. Avocatul Dragos
    Tarsia, care a pledat personal in fata judecatorilor de la
    Luxemburg, a explicat pentru gandul ce se va intampla in continuare
    in acest caz: “Procesul va fi repus pe rol. Vom obtine sentinta
    pronuntata de Tribunalul Sibiu, dupa care ne vom adresa
    Administratiei Finantelor Publice Sibiu pentru executare, amiabila
    sau silita”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Afacerea pe doua roti sau cum ajunge proiectul Pegasus la zece milioane de euro anual

    “Cand James Gray-Cheape, militar in retragere al armatei
    scotiene, a venit la Bucuresti si mi-a propus sa incepem afacerea,
    ideea mi s-a parut indrazneata.” Aldescu este in prezent director
    general al DPD Romania, dupa ce in luna martie a anului 2008,
    GeoPost Yurtici Kargo a achizitionat pachetul majoritar de actiuni
    al Pegasus printr-o tranzactie estimata la acea vreme la sase-noua
    milioane de euro. Pe plan european, DPD ocupa locul al doilea pe
    piata de profil si este detinut de grupul francez GeoPost, o
    subsidiara aflata in proprietatea La Poste – Posta Franceza.

    La doi ani de la preluare, compania a trecut cu bine prin criza
    economica, dat fiind ca veniturile din 2009 au fost similare celor
    din 2008, iar 2010 a adus chiar un plus consistent. |n cifre, DPD a
    urcat de la afaceri de 14 milioane de lei in 2007, la 30 in 2010,
    cu o treime mai mult fata de anul precedent. Aldescu il numeste
    anul consolidarii, cat timp “toate eforturile depuse in ultimii
    trei ani in vederea dezvoltarii si eficientizarii modelului de
    business al companiei au confirmat categoric”. Doua milioane de
    euro a investit compania in adaptarea proceselor tehnologice si
    sistemelor informatice astfel incat fiecare colet sa poata fi
    urmarit in orice moment al livrarii si, in plus, sa ajunga in orice
    colt al tarii in 24 de ore si din Romania in 220 de tari.

    “Creierul” operatiunilor de curierat se afla la Sibiu, intr-un
    hub recent renovat, unde coletele ajung noapte de noapte, sunt
    sortate si apoi incarcate in masina corespunzatoare destinatiei
    finale.

    Rezultatele din 2011 se pastreaza pe aceeasi tendinta, iar
    primul trimestru a adus o crestere de 28% fata de perioada similara
    a anului trecut. Compania opereaza in Romania ca franciza a
    grupului si lucreaza in tara cu operatori locali subfrancizati.

    Aldescu remarca o schimbare a comportamentului de consum al
    companiilor ca urmare a perioadei economice dificile: “Nu se mai
    lucreaza cu stocuri, asa cum se intampla mai demult, ci se livreaza
    volume mici de la sursa direct pe raft”. Chiar daca volumul
    livrarilor de la o firma la alta a avut de suferit, companiile au
    incercat sa compenseze prin scaderea preturilor. “Unii au livrat
    aproape gratuit, noi am incercat sa nu operam schimbari majore si
    cu toate astea am crescut”, explica directorul general al DPD
    Romania. Nisa spre care se vor indrepta curierii in perioada
    urmatoare, una fireasca pentru dezvoltarea pietei, este cea a
    comertului online. Pentru ca produsele trebuie sa ajunga la client
    in siguranta si, mai important, in timp scurt. Datele companiei
    Gecad ePayment referitoare la tranzactiile cu cardul din mediul
    virtual indica o dublare in ultimii doi ani, adica peste doua
    milioane, la o valoare totala de 127 de milioane de euro. Apoi
    valoarea pietei de comert online tinde catre un miliard de euro,
    din care electronicele, electrocasnicele si IT-ul constituie un
    sfert. Iar DPD a semnat deja un parteneriat cu eMag, cel mai mare
    electro-retailer online.

    Viitorul suna asadar bine, iar cresterea cifrei de afaceri din
    primul trimestru si bugetul de jumatate de milion de euro din 2011
    pentru investitii in modernizare vin sa intareasca optimismul
    managerilor, pe o piata estimata la 160 de milioane de euro, in
    scadere cu 15-20%, exceptand gigantul serviciilor de posta si
    curierat compania Posta Romana.

  • Romania si Croatia vor avea cea mai slaba crestere economica din Europa de Est in 2011 – FMI

    Romania ar urma sa aiba, conform previziunilor FMI, o crestere
    economica de 1,5% in acest an si 4,4% la anul, in conditiile unei
    inflatii medii de 6,1%, la fel ca anul trecut, respectiv de 3,4% in
    2012. Rata somajului va cobori in acest an de la 7,6% la 6,6% si la
    5,8% in 2011.

    Pe ansamblul regiunii, premiantii sunt Turcia si Lituania, cu o
    crestere estimata de 4,6% in 2011, urmata de Polonia (3,8%) si
    Letonia (3,3%). Bulgaria si Serbia vor avea o crestere a PIB de 3%,
    iar Ungaria cu 2,8%. In urma noastra nu va ramane decat Croatia, cu
    1,3%.

    Economia Europei (34 de tari, inclusiv Turcia) va creste cu 2% in
    acest an si cu 2,2% la anul. Singurele tari europene pentru care
    FMI vede continuare a recesiunii sunt Grecia (-3% in 2011, cu o
    redresare la 1,1% in 2011) si Portugalia (-1,5%, respectiv
    -0,5%).

    Din punctul de vedere al inflatiei medii anuale (distincta de
    inflatia decembrie-decembrie, urmarita de BNR), Romania nu e
    depasita in Europa decat de Serbia, unde preturile de consum se vor
    mari in medie cu 9,9%. La capitolul somaj insa, ar urma sa ne
    situam pe acelasi palier cu Germania, Cipru si Malta, cu un nivel
    mediu al somajului, departe de recordurile din Spania (19,4%),
    Serbia (19,6%) sau Letonia (17,2%).

    Economia zonei euro este asteptata sa creasca anul acesta cu 1,6%,
    mult sub cea a Statelor Unite (2,8%) si putin peste cea a Japoniei
    (1,4%). Germania va conduce plutonul eurozonei, dar cu o crestere a
    PIB inferioara celei de anul trecut (2,5% fata de 3,5%).

    FMI apreciaza ca in zona euro, continuarea redresarii este pusa in
    pericol de “slabiciunile persistente ale institutiilor financiare
    din multe economii avansate ale Europei si de lipsa de transparenta
    in privinta expunerii lor” (creante, datorii). Rezolvarea
    problemelor bancilor este strans legata de insanatosirea finantelor
    publice, conchide FMI, si ambele ar trebui sa fie accelerate pentru
    ca redresarea Europei dupa criza sa reuseasca.

  • Finantarile acordate prin Raiffeisen Leasing au crescut anul trecut de cinci ori

    Profitul net inregistrat pe grup a fost de 1,9 milioane de euro,
    din care aproape 900.000 de euro au fost realizati de catre
    Raiffeisen Leasing, iar restul de celelalte doua companii cu
    rezultate consolidate in cadrul grupului, respectiv Raiffeisen
    Broker Asigurare-Reasigurare si Raiffeisen Leasing Moldova.

    In acelasi timp insa, portofoliul companiei a scazut de la 203 la
    158 de milioane de euro, iar ponderea leasingului auto a crescut pe
    seama scaderii leasingului imobiliar. Concret, portofoliul era
    impartit intre echipamente (14%, fata de 15% in 2009), vehicule
    (74%, fata de 67%) si imobiliare (12%, fata de 18%). echipamentele
    reprezentand 41%, vehiculele comerciale si autoturismele 47%, iar
    leasingul imobiliar 12% din portofoliu. Produsul de leasing a fost
    integrat in gama de produse a Raiffeisen Bank, forta de vanzare a
    bancii avand o contributie de 33% in totalul de contracte de
    leasing financiar incheiate.

    Raiffeisen Leasing a continuat strategia de curatare si stabilizare
    a portofoliului, concentrandu-se pe reducerea stocului de bunuri
    reposedate, care la sfarsitul anului era de 95 de active, insa pe
    ansamblu activitatea de recuperare si vanzare a acestor bunuri a
    scazut. Compania afiseaza o abordare echilibrata din acest punct de
    vedere: “Suntem interesati sa gasim in mod responsabil, impreuna cu
    clientii solutii de finantare care sa asigure continuitate
    activitatii derulate. Suntem deschisi sa oferim sprijin companiilor
    care au o viziune si o strategie foarte clara a afacerii pe care o
    administreaza, un plan de business concret si viabil, experienta si
    management de calitate”, a afirmat Felix Daniliuc, director general
    al Raiffeisen Leasing.

    Pentru 2011, Raiffeisen Leasing are ca prioritate continuarea
    strategiei de reposesii si remarketing, imbunatatirea activitatii
    de colectare si cresterea volumelor nou finantate, in special in
    domeniul echipamentelor medicale, al infrastructurii si al
    agriculturii.

    Raiffeisen Leasing este membra a grupului financiar austriac
    Raiffeisen si activeaza pe piata romaneasca din 2002. Clientii
    sunt, in principal, persoane juridice, de la IMM-uri la corporatii
    multinationale si municipalitati. Compania are acoperire nationala,
    fiind prezenta in 12 mari orase din Romania. Finantarea in leasing
    este accesibila prin toate agentiile Raiffeisen Bank.

    Cea mai mare companie de leasing de pe piata romaneasca este
    UniCredit Leasing, cu o valoare a finantarilor de 226 mil. euro in
    2010, urmata de BRD Sogelease, Porsche Leasing si Volksbank
    Leasing.