BusinessMagazin

Blog

  • Sefi noi, (de) la putere

    Radioul public va fi condus in urmatorii cinci ani de Demeter
    Istvan, propunerea UDMR pentru un loc in CA al Societatii Romane de
    Radiodifuziune. Cei doi au fost votati doar de catre parlamentarii
    arcului guvernamental, intrucat opozitia a parasit sala in semn de
    protest fata de invalidarea in comisiile de specialitate si in plen
    a candidatului propus de PSD pentru Radio, Ovidiu Miculescu.

  • Outsourcingul inca aduce profit

    “Acum mai bine de doua luni, la evenimentul “Meet the CEO”
    organizat de BUSINESS Magazin, Misu Negritoiu, presedintele ING
    Romania, spunea ca unul dintre secretele sale de management consta
    in externalizare. Atunci, Negritoiu le recomanda directorilor
    generali si antreprenorilor sa se foloseasca in cat mai mare masura
    de consultanta si de externalizarea de servicii, intrucat o
    companie nu trebuie sa se specializeze in orice fel de activitate
    cu care nu are tangenta, ci doar in cea de baza. Cu alte cuvinte,
    efortul unei banci, spre exemplu, de a-si consuma energia si banii
    pe departamente proprii de relatii publice sau asistenta IT este
    inutil si neproductiv, mai ales intr-o perioada cand consolidarea
    activitatii de baza a unei afaceri este esentiala.

    Sfatul lui Negritoiu sau, mai bine spus, modelul sau de
    management a fost urmat in ultimul an si jumatate de foarte multi
    alti manageri. De la sfarsitul lui 2008 si pana acum, companiile de
    outsourcing n-au facut decat sa creasca, si ca afaceri, si ca numar
    de angajati, si ca numar de clienti, desi nu joaca pe o piata
    foarte mare. Cateva mii de oameni si-au gasit anul trecut de lucru
    in centre de outsourcing, atunci cand nimeni altcineva in piata nu
    mai angaja. La fel se va intampla si anul acesta, cand companiile
    de BPO (business process outsourcing) continua sa aiba printre
    putinele campanii sustinute de recrutare.

    “In mod evident, pentru noi ultimul an si jumatate a fost foarte
    bun. Cu cat mediul economic s-a inrautatit, cu atat ne-au crescut
    afacerile si oportunitatile de dezvoltare pe toate pietele, dar in
    special in Romania”, spune Nick Butt, directorul general al
    Accenture Romania, una dintre cele mai mari companii de BPO de pe
    piata. Britanicul, care a ajuns in Romania in luna noiembrie pentru
    a consolida afacerea de aici, are un ton cu totul diferit fata de
    managerii companiilor din alte domenii.

    Nu a fost trimis aici pentru a trage compania pe linia de
    plutire, ci tocmai pentru a profita la maximum de oportunitatile pe
    care piata le ofera acum. Relaxat si cu zambetul pe buze, da un
    verdict clar si interesant: “In acest moment, cele mai mari
    perspective de crestere in cadrul grupului si in special in randul
    filialelor din Europa Centrala si de Est le are Romania”. Cand
    vorbeste despre aceste perspective, Butt are in vedere doua aspecte
    principale – costul cu forta de munca si abilitatea candidatilor de
    a stapani cat mai multe limbi straine.

  • Al cui va fi internetul: Google sau Facebook?

    “Mare zvon mare: Google va lansa un concurent pentru Facebook
    foarte curand, numit Google Me; sursa este foarte credibila.” Acest
    anunt, publicat la sfarsitul lui iunie pe Twitter de catre Kevin
    Rose, CEO al agregatorului de stiri Digg, a dus la numeroase
    speculatii despre misteriosul proiect.

    In prezent, Google detine cea mai mare parte a a componentelor
    necesare ca sa dezvolte o platforma sociala. Pe de o parte se afla
    Google Profile – care permite utilizatorilor sa isi creeze o pagina
    cu informatii personale, si Google Buzz – serviciu care le ofera
    posibilitatea de a face actualizari ale statusului si de a comunica
    intr-un sistem comparabil cu cel al Facebook. Pe de alta parte
    exista Google Wave, o aplicatie de comunicare si colaborare online
    care vrea sa integreze e-mailul, mesageria instant, comunitati de
    tip wiki si facilitatile de retea sociala, si Latitude, aplicatie
    care permite publicarea in reteaua de prieteni a locului unde se
    afla un utilizator. “Latitude are trei milioane de utilizatori,
    potrivit datelor furnizate de Google, pe cand Buzz sta foarte prost
    la acest capitol”, comenteaza Greg Sterling de la publicatia Search
    Engine Land. O asociere intre Latitude si Buzz, crede el, ar fi
    interesanta si potential utila.

    Lance Ulanoff, redactor-sef al publicatiei PCMag.com, considera
    insa ca tuturor acestor produse le lipseste cota de piata, voga si
    terenul favorabil ale Facebook. “Buzz n-a fost marele reper pe care
    l-ar fi dorit Google, iar serviciul Wave e interesant, dar inca
    prea abscons pentru prea multa lume. Ei n-au nimerit-o inca in
    privinta abordarii corecte a interactiunii online. Dar ma astept sa
    incerce in continuare pana reusesc, pentru ca au capacitatea”,
    adauga Ulanoff. Ceea ce Google si orice altcineva trebuie sa isi
    aminteasca este faptul ca Facebook nu a capatat succesul de acum
    peste noapte – “i-a luat ani sa ajunga aici si este inca in
    crestere”.

  • Cel mai luxos mall din Bucuresti, aproape de deschidere (GALERIE FOTO)

    O dupa-amiaza obisnuita de marti, cartierul Baneasa din
    Bucuresti, o zona cu locuitori bogati. Aici s-a deschis in 2004
    Jolie Ville, un centru comercial destinat cumparatorilor cu
    venituri mari, ridicat de grupul israelian HKS cu o investitie de
    10 milioane de euro. Un mall mai mic si de lux – aceasta a fost la
    vremea respectiva descrierea de baza a centrului. Acum, inauntru nu
    sunt nici zece cumparatori, adica nu ajung nici la numarul
    vanzatorilor.


    “Cateodata intra una-doua persoane, alteori nimeni. Nu prea vine
    lumea, iar in weekend e chiar mai rau”, spune vanzatoarea unuia
    dintre magazinele din galeria comerciala a proiectului, unde
    functioneaza un multibrand, un magazin de bijuterii si ceasuri, o
    parfumerie, restaurante si un centru de fitness. Accesul dificil nu
    i-a facut niciodata bine micului proiect comercial din zona
    Baneasa. Plus ca in zona comertului de lux, competitia este
    incomparabil mai mare, de la Baneasa Shopping City pana la
    magazinele deschise pe Calea Victoriei.

    Un alt concurent in aceeasi arie a comertului de lux ar fi
    trebuit sa fie noul Cocor, aproape de kilometrul 0 al Capitalei.
    Lucrarile de renovare sunt pe ultima suta de metri, iar centrul
    comercial ar trebui deschis in luna septembrie, potrivit ultimului
    termen anuntat, dupa o intarziere de aproximativ un an. Magazinul
    se numeste insa acum Cocor Department Store (magazin universal cu
    raioane specializate), in loc de Cocor Luxury Store, cum fusese
    anuntat initial.



    “Am mai semnat cu cateva branduri, va trimit lista pe e-mail?”,
    raspunde repede Dan Barbulescu, presedinte al Cocor SA, compania
    care detine proiectul. Explicatia lui pentru schimbarea denumirii e
    ca “termenul de <luxury> a speriat multi chiriasi de trei
    stele, care au considerat ca traficul va scadea sub nivelul din
    2007”. Schimbarea denumirii este emblematica pentru disputele care
    au insotit renovarea vechiului magazin universal Cocor. Actualul
    concept a fost adoptat prin sustinerea actionarilor care detin
    majoritatea actiunilor, adica Daniel Stoica, Liviu Ursan si fondul
    de investitii Broadhurst Investment, in timp ce de cealalta parte a
    baricadei s-a situat Aurel Besliu, care detine direct si indirect
    circa 16% din actiunile companiei.

  • Keep the change, varianta romaneasca

    Mai multi dealeri de masini se bucurau saptamana trecuta ca
    majorarea TVA i-a grabit pe cativa dintre potentialii cumparatori
    sa urgenteze procedurile si sa prinda cota de 19%.
    “Am primit deja mai mult de zece telefoane asemanatoare intr-o
    singura zi de la clienti: stiti masina pe care am comandat-o eu si
    care trebuie sa vina? Nu aveti cumva alta pe stoc, chiar daca nu
    este aceeasi culoare si nu are aceleasi specificatii?”, spunea un
    dealer cu afaceri de aproape 100 de milioane de euro.

    Marile magazine au speculat (anticipata) isterie a cumpararilor in
    avans prin comunicari de marketing de genul “iti platim noi
    majorarea de TVA”. Ma bucura inventivitatea romaneasca si faptul ca
    dintr-o data pare ca tot mai multi consumatori au devenit
    constienti de valoarea banilor si au gasit modalitati de a specula
    (de fapt, de a contracara, pe cat posibil) scaderea puterii de
    cumparare dupa majorarea TVA la 24%, dar imi permit sa afirm ca
    multi dintre acesti oameni nu au inteles de fapt mare lucru.

    Sigur ca la un calcul elementar doua sticle de ulei luate la un
    pret mai mic in locul uneia luata acum, la pret mic si alta peste
    vreo doua saptamani, cand preturile vor fi mai mari, pare o afacere
    buna. La fel si cinci kilograme de zahar in loc de doua si doua
    pungi de detergent de cinci kilograme in loc de una. Mai exact, o
    reducere de 4% sau de 32 lei la un bon de 800 de lei de exemplu
    (cat spun colegele mele ca lasa in medie la supermarket intr-o
    luna). Iar la o masina de 10.000 de euro, economia ajunge la 400 de
    euro, cu conditia ca plata sa fie facuta dintr-o data, nu in
    rate.
    Numai ca acum incepe partea pe care va spun cat se poate de sincer
    ca nu o mai inteleg deloc.

    Cei mai multi dintre cei care se inghesuie sa cumpere mai mult
    acum, la preturi mici, sunt dintre cei care, asa cum spunea seful
    din Romania al Lukoil, Nicolae Tampiza, “mai bine nu mananca decat
    sa nu mearga cu masina”. Chiar daca, adaug eu, stau chiar si o ora
    si jumatate in fiecare zi in trafic (adica 6% din timpul total al
    unei zile sau aproape 10% din durata neta, daca excludem sapte-opt
    ore pentru somn).
    Iar daca merg cu masina la cumparaturi (departe de casa, deci din
    nou timp pierdut pe drum), prefera sa nu isi lase masina in
    parcarile cu plata, asa cum este cazul celei de la Unirea Shopping
    Center (mai tot timpul goala), ci “prin zona”. Ii inteleg daca
    motivul este doamna de la casierie de la etajul 1 care mai uita
    cateodata sa dea rest 50 de bani sau care, atunci cand o face, se
    foloseste de monede atat de mici, doar-doar sa te gandesti sa i le
    lasi ei de frica sa nu te trazneasca cu atata metal in buzunar. Dar
    nu ii mai inteleg deloc atunci cand in loc sa duca masina in
    parcarile platite si (cateodata) supravegheate, prefera sa
    plateasca bani la negru pentru diversi cetateni. Daca tot vor sa
    economiseasca bani pentru parcare, de ce nu merg pana la capat si
    nu refuza sa plateasca sau, ca varianta, de ce nu merg pe jos la un
    magazin aproape de casa?

    O alta intrebare la care nu am raspuns este daca cei care vor sa
    cumpere acum mai mult pentru a beneficia de pe urma TVA-ului mai
    mic nu au descoperit deja ca in marile magazine, cu cat cumperi mai
    mult, cu atat mai mic este pretul pe kilogram. Sau, in unele
    cazuri, un pret mai bun ca in marile magazine poate fi obtinut
    chiar de la angrosisti sau de la pietele agroalimentare.
    Au cei care cumpara pentru doua-trei luni inainte atat de mult cash
    disponibil incat sa plateasca ACUM pentru produse pe care le-ar fi
    platit intr-un interval de doua-trei luni? Oare nu erau mai
    castigati daca isi plasau in tot acest interval lichiditatile in
    depozite cu structura echilibrata pe lei, euro si dolari si,
    eventual, bursa sau fonduri de investitii?
    Un guru american de origine japoneza, Robert Kiyosaki, a vandut
    zeci de milioane de carti, audiobook-uri si jocuri pentru computer
    care tratau intr-o forma simpla (chiar si pentru copii) concepte
    economice precum active, pasive, economii, investitii, randamente
    si asa mai departe.

    Pietele de consum din Romania au explodat incepand din 2003 pe
    fondul unei puternice lipse de intelegere a celor mai banale
    concepte economice. Multi romani plateau pentru electrocasnicele
    cumparate in perioada 2003-2004 dobanzi reale de 40%-50%, chiar
    daca ele erau camuflate in oferte cu avans zero si perioada de
    gratie. Altii isi cumparau in perioada 2006-2008 apartamente si
    terenuri si luau credite in euro sau monede exotice, desi salariile
    lor erau in lei, mizand pe faptul ca o casa nu se devalorizeaza si,
    in plus, leul se aprecia fata de euro si monedele exotice, ceea ce
    insemna o rata mai mica pentru ei cu fiecare luna care
    trecea.

    Exuberanta din consum a fost cea care a dus economia romaneasca
    atat de sus in perioada 2004-2008, iar tragismul ultimilor doi ani
    a prabusit-o. Ar fi bine ca fiecare dintre noi sa fi invatat ceva
    din asta. Iar faptul ca trebuie sa cerem restul inapoi si sa il
    luam, chiar si cand inseamna un pumn de “firfirei”, inseamna ca am
    inteles nu doar valoarea banilor, ci altceva, mult mai important –
    valoarea muncii noastre.

  • Cum arata viitorul pentru producatorii de vopsele

    “Am plecat patru zile in concediu si cand m-am intors totul era
    dat peste cap. Acum trebuie sa recalculez tot. Nici nu mai poti
    estima cu siguranta cum va fi in final.” Aliz Kosza este manager de
    meserie. De mai bine de doi ani conduce Fabryo Corporation, liderul
    pietei de lacuri si vopsele.

    A trait perioada de crestere economica la conducerea MOL Romania
    si a Orkla Foods, dar a prins si anii complicati ai deceniului
    trecut in multinationale ca Procter&Gamble, Nestlé, Gillette,
    Johnson& Johnson si Kraft Jacobs Suchard. In acele vremuri a
    fost greu, isi aminteste managerul, cu un curs valutar care se
    dubla lunar sau cu fabrici care inchideau periodic ca sa aiba
    pierderi mai mici. Dar “ce se intampla acum, la nivel global, nu
    s-a mai intamplat niciodata”.

    Adauga repede ca “nu suntem in panica, nu este o tragedie, dar
    va fi un impact negativ”. Ca probabil toti managerii, in ultima
    saptamana Aliz Kosza a adunat, a scazut si a inmultit si a intocmit
    scenarii financiare, dupa anuntul de majorare a taxei pe valoarea
    adaugata. Si asta dupa o luna mai la fel de plina de calcule care
    au pregatit cresterile de preturi anuntate de Fabryo saptamana
    trecuta. Ele n-au insa legatura cu majorarea TVA, ci cu scumpirea
    materiilor prime, majoritatea din import, si cu deprecierea monedei
    nationale, dupa cum argumenteaza managerul.

    “Nu vom forta scumpirile, dar sanatatea financiara a companiei
    este cea mai importanta, este pe primul plan si nu e bine pe termen
    mediu sa mergi cu o marja de profit operational sub 14-15%”,
    considera Kosza. Pentru a mentine acest nivel, ea afirma ca nu e o
    decizie buna ca un producator sa absoarba in marja sa operationala
    eventualele costuri de productie mai ridicate sau marirea cotei
    TVA, mai ales ca nivelul mentionat nu garanteaza obligatoriu si
    incheierea anului cu un profit net. Pentru Fabryo, in tot cazul,
    n-a fost o garantie, din moment ce a terminat 2008 cu o pierdere de
    aproape 300.000 de euro, explicata prin fluctuatia de curs.

    De o preluare in marjele de profit a scumpirilor la materiile
    prime principale, rasina si titanul, vorbeste directorul de
    strategie al Kober, cel mai mare producator independent de vopsele,
    care spune ca a recurs deja in martie la aceasta masura. “Cresterea
    TVA este foarte recenta si nu am finalizat studierea impactului
    asupra bugetului nostru. Din acest motiv nu stiu sa raspund cum vom
    proceda”, spune reprezentantul afacerii detinute de Aurel si
    Mariana Kober.

  • Revolta online a proletarilor chinezi

    Cei 1.700 de muncitori care au facut greva la fabrica de
    componente auto Honda Lock din Zhongshan sunt in mare parte
    imigranti saraci, cu cel mult gimnaziul la baza. Dar sunt
    surprinzator de in pas cu noutatile tehnologice.

    La cateva ore dupa ce au inceput una dintre cele mai recente
    greve, ei au inceput sa puna pe internet detalii minutioase despre
    protestul lor, raspandind vestea despre el nu doar in randul
    colegilor de la fabrica, dar si printre ceilalti muncitori
    nelinistiti si gata de greva din restul Chinei.

    Prin intermediul unor mesaje text trimise de pe telefonul mobil,
    ei i-au indemnat pe colegii de la alte uzine sa reziste presiunilor
    venite din partea sefilor. S-au logat pe un site controlat de
    guvern – workercn.cn – care se transforma tot mai mult intr-un hub
    digital pentru miscarea muncitoreasca. Si, inarmati cu
    calculatoare, ei au incarcat pe site filmulete in care se vede cum
    angajatii de la securitatea fabricii ii agreseaza pe angajati. “Am
    filmat greva cu telefoanele mobile si am decis sa urcam filmuletele
    pe site, ca sa vada si altii cum am fost noi tratati”, spune un
    angajat de 20 de ani de la Honda, care a cerut sa nu i se dea
    numele, de frica represiunilor.

    Muncitorii nemultumiti de la aceasta fabrica din sudul tarii au
    luat exemplu de la alte grupuri online de grevisti de la alte
    fabrici Honda, care de-a lungul lunii mai au deschis forumuri pe
    internet si au facut site-uri pe care publicau cele mai recente
    informatii despre propria lor lupta cu producatorul japonez asupra
    salariilor si a conditiilor de munca.

    Ei au reusit insa sa atinga o retea comunicationala mai larga,
    permitandu-le muncitorilor din intreaga China sa le impartaseasca
    doleantele si strategiile. Unii lideri grevisti spun ca petrec mare
    parte din timp cautand pe internet informatii despre legislatia
    muncii din tara lor.

    Cu telefoanele mobile si tastaturile pregatite, membrii miscarii
    muncitoresti care ia nastere acum par sa fenteze deocamdata cenzura
    oficiala, in efortul lor de a atrage un sprijin mai larg pentru
    ceea ce numesc un razboi impotriva corporatiilor lacome si a
    aliatilor lor din administratia locala.

  • Ce fac dealerii auto cand clientii nu mai au bani

    “Cand cumperi un vehicul comercial, il conduci ca sa faci bani,
    nu ca sa-ti plimbi sotia”, glumeste Hubertus Troska, seful diviziei
    de camioane a Mercedes-Benz intr-o discutie cu BUSINESS Magazin.
    Oficialul german afirma ca e tot mai important pentru producatorii
    auto sa le arate clientilor ca pot face mai multi bani prin
    utilizarea masinilor, pentru ca in astfel de vremuri, conteaza tot
    mai mult elemente precum lipsa problemelor tehnice si consumul
    redus, astfel incat nu doar pretul de achizitie al unei masini sa
    fie mic, ci si intretinerea ulterioara. “Sunt aspecte care ii
    demonstreaza clientului cat de important e raportul
    calitate-pret”.

    Iar cu principalul client pentru camioane sunt firmele de
    transport si distributie, a caror activitate se desfasoara tot mai
    mult in interiorul oraselor, era de asteptat ca si producatorii de
    masini sa isi schimbe strategia de comunicare. “Distributia asigura
    practic nevoile consumatorilor din aglomerari urbane, adica veriga
    finala a lantului. Etapa e numita <ultimul kilometru>”,
    potrivit Sylviei Diederichsmeier, Head of Future Markerts al
    Daimler AG.

    Dincolo de competitivitatea masinii si fiabilitate, circulatia
    din marile orase va pune din ce in ce mai mult probleme si la
    nivelul sigurantei vehiculului, pentru ca viitorul va aduce opriri
    si porniri repetate, tot mai multa aglomeratie si schimbari de
    benzi sau reactii neasteptate ale participantilor la trafic.

    Tocmai rezolvarea probleme ar trebui sa aduca viitoarele
    cresteri pentru greu-incercata industrie auto, prin introducerea,
    asa cum spune Hubert Troska, a unor sisteme de economisire a
    combustibilului de tip Stop&Go: “in aceste conditii, calitatea
    vietii in orase va creste, iar transportul rutier va sta la baza
    acestei cresteri”.

    Masurile inovative ale producatorilor de masini pentru a
    (re)intra in atentia clientilor altfel decat prin vanzari directe
    vin in contextul in care, la nivelul anului 2009, numarul de
    inmatriculari de vechicule comerciale noi a scazut cu aproape o
    treime la nivel european, comparativ cu anul 2008.

    In total, circa 1,7 milioane de unitati au fost vandute pe
    durata anului precedent. Vanzarile par ca s-au stabilizat in
    primele cinci luni ale acestui an la valori apropiate de cele de
    anul trecut, cahir daca aceasta inseamna cu aproape 40% mai putin
    decat in anul 2008. Nu aceeasi este situatia si in Romania, unde
    primele cinci luni ale anului au adus cadere a inmatricularilor de
    camioane la mai putin de jumatate fata de anul trecut. Iar cum anul
    2009 adusese la randul sau inmatriculari la mai putin de jumatate
    fata de 2008, inseamna ca inovatiile pe care le aduc producatorii
    de camioane pot insemna pentru dealerii romani diferenta dintre
    faliment sau supravietuire.

  • Dezvoltatorii vin cu oferte „low cost“. Cat mai costa metrul patrat construit

    Pe lista zonelor cu locuinte mai ieftine se afla atat zonele
    periferice si semicentrale ale Capitalei, cat si localitatile de la
    munte. Astfel, pe soseaua Alexandriei din Bucuresti, metrul patrat
    intr-un complex rezidential nou se vinde cu 660-715 euro, in
    Militari, cu 750-1.000 euro/mp util, in timp ce la Bran, in judetul
    Brasov, preturile pleaca de la 700 euro/mp.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum se protejeaza de curs. Berceanu: “Am un depozit in euro si il las dracu’ acolo. Nu cere de mancare”

    Lunea trecuta, moneda nationala a inregistrat cel mai prost curs
    oficial din istorie, de 4,3257 lei/euro, prabusirea sa fiind
    cauzata nu de vreun atac speculativ, ci de marile companii, de
    romanii bogati, dar si de cei de rand care au dat buzna la ghiseele
    bancare si la casele de schimb valutar pentru a cumpara valuta,
    speriati de posibilitatea unei deprecieri masive. Ziarul Gandul a
    incercat sa ia pulsul valutar si al politicienilor si sa afle pe ce
    trend financiar sunt dispusi sa parieze cand vine vorba de banii
    lor: renunta la economiile in lei pentru euro sau mizeaza pe un leu
    puternic, in ciuda deprecierii de moment.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info