BusinessMagazin

Blog

  • Supararea pe “stimulente”. De ce nu sunt solidari angajatii din privat cu cei de la stat

    Primul lucru e ca aceeasi cultura a “atentiilor” cu care trebuie
    stimulati diversi furnizori de bunuri sau servicii, subalterni,
    sefi, clienti sau alegatori in an electoral e in continuare la
    lucru. La Finante, stimulentul nu era o recunoastere a valorii
    profesionale, a performantei individuale, ci un semn de
    complicitate, care il leaga pe primitorul atentiei de cel ce o
    ofera si unge rotile mecanismului in care amandoi functioneaza.

    Fara aceasta complicitate, mecanismul se strica: ministrul
    Vladescu si-a dat demisia fiindca stia ce haos s-ar fi creat daca
    ar fi urmat ordinul FMI de a renunta la stimulente, ministrul
    Ialomitianu a ramas incuiat in birou ca sa scape de furia
    multimii.

    Al doilea lucru e ca a te juca cu stimulentele (concept diferit
    de simplele sporuri) e periculos, fiindca odata luata in desert,
    ideea de merit individual este greu de reinstituit: salariatii de
    la Finante au protestat cand ministrul le-a propus ca stimulentele
    sa recompenseze performantele fiecaruia in colectarea impozitelor.
    Si au protestat pe buna dreptate, din moment ce pana atunci
    stimulentul doar compensa faptul ca nu le pot fi marite salariile,
    iar fixarea aiurita a grilelor de lefuri de la un minister la altul
    nu era din vina angajatilor.

    Anul trecut, stimulentele au fost de 891 de milioane de lei
    pentru oamenii de la Finante, fiindca acolo era salariul mediu brut
    de baza cel mai mic (2.037 de lei) dintre institutiile de stat unde
    se practica sistemul. Sumele au fost generate de angajati din
    amenzi si colectari de taxe, insa statul nu le-a recunoscut in
    practica meritul, tocmai pentru ca din fondul de stimulente putea
    fi platit oricine, mai mult sau mai putin, de la sofer la
    functionar, la bunul plac al sefilor din ministere. De-asta s-au si
    suparat atat de tare angajatii. Si de-asta angajatii “de la
    privat”, care luasera de bun sensul termenului de “stimulent”, au
    aratat asa de putina solidaritate cu colegii lor de la Finante sau
    de la Munca platiti asa de straniu.

    Ca de la semantica unui cuvant folosit impropriu pleaca multe
    rele o dovedeste insusi premierul Boc, care instinctiv vineri, la
    Cluj, incerca sa-i dovedeasca unui reporter ca de fapt carpeala de
    salariu botezata “stimulent” si oferita finantistilor ar fi
    insemnat intotdeauna “bonus”, in sensul pe care termenul il are in
    sectorul privat.

    Reporter: Dar nu era mai corect ca mai intai sa se puna ceva, sa
    se modifice salariile si dupa aceea sa se taie veniturile?
    Emil Boc: Acest lucru se face in momentul de fata.
    Reporter: Dar oamenii nu si-au luat in ultimele 2 luni de zile
    …
    Emil Boc: Dar stimulentele? Ideea de stimulent ce inseamna in limba
    romana? Ce inseamna pentru dvs. ideea de stimulent?
    Reporter: Era o formulare.
    Emil Boc: Ce inseamna stimulentul pentru dvs.? Stimulentele
    inseamna ca ai facut ceva peste planul la care ai fost angajat.
    Aceasta este ideea de stimulent. Acolo unde este performanta, se
    acorda stimulent. Unde nu, nu este.
    Reporter: Oamenii aveau fluturasi cu sume de 400-500 de lei.
    Credeti ca se poate trai cu 400 – 500 de lei?
    Emil Boc: Eu va spun un singur lucru: legea trebuie sa fie facuta
    corect pentru toti bugetarii si la aceasta lucram in momentul de
    fata.

    “Era o formulare” – reporterul avea dreptate.

  • De la Big Bang la Tony Blair

    Cel putin a doua parte a autoportretului se verifica perfect in
    cartea editata de Polirom: Gray nu doar scrie (magic, ca un
    iluzionist de inalta clasa), dar isi mai si ilustreaza povestea cu
    desenele personale. Multiplul colaj pe care-l avem in fata vrea, de
    fapt, sa reproduca jurnalul unui invatator iesit la pensie, John
    Tunnock, dar si fictiunile istorice ale aceluiasi personaj, care ne
    poarta din Atena lui Pericle pana in Anglia din epoca victoriana
    (cu escale de renascentism italian).

    Amintiri despre escapade erotice, descinderi in contemporaneitate,
    judecati despre modele sociale si sisteme politice (dar si un
    racursi, in viziune personala, despre istoria universului) se
    combina intr-un puzzle jovial si erudit, postmodern si sugubat, pe
    care amatorii de literatura adevarata il vor aprecia cu
    siguranta.

    Alasdair Gray – “Batrani indragostiti”, Editura Polirom, Iasi,
    2010

  • Visele unei generatii

    Tanara nu ajunge decat la inmormantare, dupa care se
    incapataneaza sa afle daca cineva i-ar fi dorit moartea mamei si de
    ce. Din scotociri in arhive, sunt scoase la lumina secrete sumbre
    de aproape o jumatate de veac.

    Prin destinul a trei generatii de femei – mama, fiica, nepoata –
    sunt desfoliate realitatile unei Romanii postbelice in care s-a
    instapanit comunismul (atunci cand au venit peste tara evenimente
    si evenimente, nationalizare, stabilizare, moartea lui Stalin),
    s-au faramat destine, s-au nascut sperante, s-au schimbat structuri
    si s-a nascocit o revolutie pe care nimeni n-o intelege. Fiecare
    generatie are visele ei pe care e nevoita sa si le sufoce.

    Stelian Turlea – “Trei femei”, Editura Cartea Romaneasca,
    Bucuresti, 2010

  • Reportaj: Daca nu Belgia, atunci unde?

    Franta a fost intotdeauna tara pasionatilor de moda, Olanda
    patria bicicletelor si Elvetia mama ciocolatei. Belgia insa este
    tara tuturor. In Bruges, ciocolateriile te imbie la tot pasul. Zeci
    de oferte garnisesc vitrinele acestor boutique-uri unde ciocolata
    este fie produsa, fie ornata manual. Nimic nu este lasat la voia
    intamplarii, de la forma si culoarea bomboanelor si a tabletelor de
    ciocolata si pana la ambalaj. Ciocolata este in sine o atractie
    turistica in Bruges, care atrage deopotriva localnici, dar mai ales
    turisti, placut surprinsi de inventivitatea ciocolatierilor. {i cum
    cele mai multe ciocolaterii sunt pe stradutele pietonale, care trec
    peste canale si prin parcuri, precum si prin zonele de shopping,
    orasul este in sine o invitatie la plimbare.

    Parcurile din Bruges sunt largi si cochete, cladirile frumos
    conservate, iar preferata turistilor este o zi de relaxare in acest
    orasel care este supranumit Venetia Nordului. Asadar, nu doar
    ciocolateriile atrag vizitatori. Nici magazinele de haine nu se
    lasa mai prejos. Desi vanzatorii nu te asteapta in usa ca in Turcia
    si desi vitrinele nu sunt acoperite cu oferte “Orice la 10 lei”,
    cumparatorii intra si nu ies cu mana goala. De fapt, asta m-a mirat
    cel mai mult in Bruges: aproape toti oamenii care se plimbau prin
    oras duceau in mana una sau mai multe sacose cu insemnele unui
    brand de haine. Nici urma de priviri lungi la vitrine sau de
    restrictii in bugetele de cumparaturi – toata lumea cumpara
    ceva.

    In capitala Europei, la Bruxelles, pe artera comerciala nu mai ai
    loc sa pasesti. Cumparatorii se inghesuie in magazine, desi
    perioada reducerilor inca nu a inceput.

    Pe o distanta de nici 400 de metri sunt, aproape unul dupa altul,
    cele mai populare magazine: patru H&M. Nimeni nu iese fara o
    punga inscriptionata cu logo-ul retailerului suedez, iar in fiecare
    magazin coada numara cel putin 5 persoane. La doar cativa pasi
    gasesti toate numele momentului in ceea ce priveste moda
    mass-market, cele mai multe detinute de spaniolii de la Inditex:
    Zara, Mango, Bershka sau Desigual sunt doar cateva dintre
    ele.

    Care este insa motivatia unui retailer sa isi deschida mai multe
    unitati pe aceeasi ruta comerciala? Este evident vorba de imagine
    si de vizibilitate, insa “in principiu pot exista mai multe motive.
    Printre acestea se numara asumarea unei eventuale canibalizari de
    vanzari proprii pentru a evita aparitia sau dezvoltarea unui
    concurent intr-o zona apropiata cu potentialul de a afecta
    afacerile”, crede Szabolcs Nemes, Senior Project Manager in cadrul
    Roland Berger Strategy Consultants Romania.

    Poate fi vorba insa si de un concept de magazin diferit din punctul
    de vedere al clientilor tinta, al gamei de produse oferite sau al
    dimensiunii punctului de vanzare. “Astfel de complementaritate
    poate exista, de exemplu, in cazul unui retailer de imbracaminte
    care are un magazin distinct pentru articolele pentru barbati,
    femei si copii. Acestea sunt plasate in apropiere unul de celalalt.
    H&M, de exemplu, deseori practica astfel de diferentieri”,
    explica Nemes. “Acelasi lucru este valabil si in cazul unui
    retailer cu magazin de imbracaminte, dar si cu outlet de accesorii
    sau obiecte pentru casa.” In pofida crizei financiare care si-a
    lasat amprenta asupra economiilor europene si care a golit
    buzunarele consumatorilor, sectorul de retail din Belgia este pe
    plus. Astfel, in luna iulie a acestui an vanzarile au crescut cu
    1,4% comparativ cu luna precedenta si cu 0,8% fata de aceeasi
    perioada a anului precedent. Romania nu a simtit aceleasi cresteri
    la acest capitol, ci dimpotriva, in conditiile in care declinul
    lunar este de 10,5%, iar scaderea fata de 2008 se ridica la
    8%.

    Cine sunt insa cei care cumpara? Turistii sau belgienii? Belgia nu
    a fost niciodata o destinatie turistica de top. Nici in 2009 micul
    stat nu a reusit sa intre in topul celor mai importante zece
    destinatii turistice din lume dupa numarul de turisti
    internationali primiti, unde se regasesc sase state europene, in
    frunte cu Franta si Spania.

    Mai mult, anul trecut numarul de turisti straini a scazut cu 5,9%,
    potrivit Eurostat. Evolutia turismului in Belgia a fost in ton cu
    evolutia turismului mondial. {i numarul de belgieni care au ales sa
    isi faca vacantele in strainatate a scazut, pentru prima data dupa
    2004. Turismul intern a avut o evolutie mai buna, numarul
    belgienilor care au preferat sa viziteze “frumusetile patriei”
    crescand cu 1,6%. Printre turisti se gasesc si cativa romani
    rataciti, care nu ocolesc Belgia, desi prefera sa isi petreaca
    vacantele in alte tari europene, printre cele mai populare in anii
    trecuti au fost Grecia, Bulgaria, Turcia, Cipru, Egipt, Tunisia,
    Spania, Austria, Franta, Italia.

    “Sa stiti ca sunteti singura persoana din Romania care a decis sa
    ne viziteze”, imi spune “gondolierul” unei barci din Bruges, care
    stia sase limbi straine si cateva cuvinte in romana. In Bruges,
    bijuteria de pe coroana Belgiei, transportul se poate face pe apa
    pentru turistii care vor sa cutreiere canalele si sa vada orasul
    intr-o ora, pentru aproape 8 euro. {i bicicletele sunt la ele acasa
    aici. Sute de biciclisti decoreaza strazile. In gara din Bruges te
    simti ca in Amsterdam intr-o parcare de vehicule pe doua roti. Sute
    de biciclete de toate culorile stau cuminti una langa alta in
    asteptarea proprietarului. Nu doar localnicii opteaza pentru
    biciclete, ci si turistii grabiti. Ciclistii sunt chiar
    privilegiati, pentru ca exista peste 50 de strazi cu sens unic,
    unde ei pot pedala in ambele directii. Bicicletele pot fi
    inchiriate cu 3-4 euro per ora sau cu 6-12 euro pentru o zi
    intreaga.

    Daca in orasele mici, precum Bruges sau Gent, oportunitatile de
    transport sunt variate, in capitala europeana Bruxelles cele mai
    bune optiuni raman transportul in comun sau masina. Din pozitia de
    oras care gazduieste institutiile europene, Bruxelles se bucura de
    un flux mare de oameni de afaceri, politicieni sau economisti care
    vin in interes de serviciu.

    In fiecare zi, pragul institutiilor europene este trecut si de
    zeci, chiar sute de romani, veniti fie pe cont propriu, in interes
    personal sau de afaceri, fie adusi de europarlamentarii romani.
    Fiecare europarlamentar roman dintre cei 33 primeste fonduri de la
    Parlamentul European pentru a aduce anual circa 100 de persoane la
    Bruxelles. In zona office a orasului, oamenii, intotdeauna grabiti,
    merg la pas alert spre o destinatie comuna: institutiile europene.
    Cartierul european din Bruxelles, care gazduieste institutiile
    europene, face nota discordanta cu restul capitalei Belgiei, unde
    arhitectura pariziana se imbina cu aerul boem al Amsterdamului.
    Cladirile de sticla si oamenii in costum dau tonul in acest cartier
    aflat ceva mai departe de centrul orasului, unde arhitectura gotica
    domina piata centrala, Grand Place, sau asa numita “inima a
    orasului”.

    Bruxelles nu este insa unul dintre cele mai frumoase orase ale
    Belgiei sau cel putin asta sustin atat localnicii, cat si turistii.
    La capitolul turism, Bruges, Gent sau Antwerp sunt principalele
    atractii.

    “Bruges este mult mai frumos decat Bruxelles, este mai turistic,
    mai mic si mai romantic”, spune reprezentanta biroului de turism
    din oras. Arhitectura bine conservata din Bruges il propulseaza in
    topul celor mai frumoase orase din Belgia, potrivit celor mai multe
    topuri. Andreea, un turist roman care a vizitat Belgia, spune ca
    arhitectura e punctul forte al micutului oras de pe ape.

  • Inveseliti-va angajatii, bucurati-va clientii

    Rostul acestui cuvant este de a semnala comunitatii oamenilor de
    afaceri faptul ca masurarea si gestionarea emotiilor reprezinta
    noul teren strategic pe care companiile trebuie sa invete sa joace.
    Altfel spus, asta inseamna ca stabilirea unei legaturi emotionale
    mai puternice cu angajatii si clientii reprezinta cheia succesului
    constant pe termen lung. Incercand sa stabileasca, pe criterii
    stiintifice (psihologie, psihiatrie, neurologie, endocrinologie,
    morfologie etc.), un cod facial al emotiilor si sa puna bazele unui
    veritabil manual de neuromarketing, Dan Hill pune la indemana
    cititorilor sai cheia intelegerii emotiilor ca oportunitati de
    afaceri.

    Pornind de la ideea ca motivele profunde ale alegerilor noastre nu
    sunt cele corecte, rationale, care pot fi sustinute cu argumente
    (si ca, in corolar, exista o puternica fractura intre rational si
    emotional, in fiecare din noi, si de care nu suntem constienti),
    Dan Hill ne indica metodele de a canaliza si echilibra sentimentele
    pentru a imbunatati eficienta companiei si capacitatea acesteia de
    a se bucura de succes.

    Cum spunea Philip Kotler: “Se stie ca sentimentele sunt importante,
    dar ne-au lipsit vocabularul si instrumentele necesare pentru a le
    surprinde si a le masura semnalele si impactul emotional. Cititi
    aceasta carte, pentru ca urmatoarea campanie de piata pe care o
    organizati sa se concretizeze intr-un volum mare de vanzari”. Dan
    Hill este fondatorul si presedintele societatii stiintifice de
    consultanta Sensory Logic, specializata in dezvoltarea legaturilor
    dintre senzorial si emotional la nivelul companiilor. Hill s-a
    specializat in folosirea codului facial (amplu ilustrat cu scheme
    si fotografii in volumul de fata) pentru evaluarea procesului
    decizional in testarea opiniei consumatorului.

    Dan Hill – “Emotionomics”, Editura Publica, Bucuresti,
    2009

  • Raiffeisen: A stimula cu orice pret cresterea economica, prin reducerea taxelor – “cel mai rau lucru posibil”

    Analistii Raiffeisen Bank Romania – intre care economistul-sef
    al bancii, Ionut Dumitru, care este si presedintele Consiliului
    Fiscal – sustin ca Guvernul nu are marja de manevra ca sa poata
    stimula astfel economia, din cauza dificultatii de a finanta
    deficitul de cont curent si deficitul bugetar. In schimb, statul ar
    trebui sa se concentreze acum pe reformele structurale si
    imbunatatirea eficientei cheltuielilor publice. “A merge inainte cu
    programul de consolidare fiscala este singura optiune in acest
    moment, iar a nu face aceasta ar putea agrava recesiunea si ar face
    redresarea economica si mai grea.”

    In ultimul timp au aparut voci care cer majorarea deficitului
    bugetar si cresterea cheltuielilor (PSD, dar si reprezentantii
    Consiliului Investitorilor Straini, care au sugerat renegocierea
    acordului cu FMI, ca sa permita Guvernului sa aloce mai multi bani
    pentru investitii in infrastructura la anul). Alte sugestii privesc
    reducerea taxelor, in acest sens existand un proiect de lege al
    senatorului Iulian Urban (PDL), semnat de alti 23 de membri ai
    partidului, care prevede reducerea cotei unice la 10% si care a
    trecut la 5 octombrie prin Comisia de buget-finante.

    Pe de o parte, spun analistii Raiffeisen, Romania nu-si poate
    permite un deficit bugetar mai mare, intr-un moment cand toate
    tarile UE sunt concentrate pe reducerea rapida a deficitelor lor.
    “Romania nu poate face exceptie; ar fi dificil de finantat un
    deficit mare cand aversiunea la risc a investitorilor fata de
    tarile cu deficite mari este la cote inalte.”

    Pe de alta parte, deficitul bugetar mare ridica problema in ce
    masura este tara capabila sa finanteze nivelul actual al
    deficitului de cont curent, aflat acum 6% din PIB. Fluxurile nete
    de capital strain privat s-au ridicat doar la 3,8 miliarde de euro
    in iulie 2009 – iulie 2010, in timp ce deficitul de cont curent a
    fost de 6,2 miliarde, ceea ce inseamna ca Romania are nevoie de
    capital suplimentar, fie de la investitori privati, fie din noi
    imprumuturi de la institutiile internationale. Acestea din urma au
    asigurat pana acum grosul finantarii (6,5 miliarde in iulie 2009 –
    iulie 2010).

    Raiffeisen considera ca Romania nu are nevoie neaparat sa imprumute
    alti bani de la FMI sau UE, intrucat ar putea acoperi temporar
    deficitul de finantare din rezerva valutara de la BNR, aflata la un
    nivel foarte inalt (8,7 luni de importuri). Dar aceasta solutie
    functioneaza numai daca va continua consolidarea fiscala, astfel
    incat statul sa convinga pietele externe ca acest deficit de
    finantare nu se va prelungi pe termen mediu si lung – cu alte
    cuvinte, ca Romania merita sa fie o destinatie de investitii.

    Daca planul Guvernului de consolidare fiscala esueaza, atunci
    consumul si investitiile in sectorul privat se vor reduce, iar
    consecinta va fi ca inflatia va creste si leul se va deprecia
    drastic, ceea ce va sili Romania sa apeleze la noi linii de credit
    de la FMI si UE.

    Raiffeisen Bank Romania estimeaza pentru 2010 o scadere a PIB cu
    3%, urmata de o crestere cu 2% in 2011. Inflatia va ajunge la anul
    la 4,5%, dupa ce va termina anul in curs la 8,2%. Deficitul bugetar
    ar urma sa se reduca de la 7,2% la 5,2% din PIB, iar cel de cont
    curent sa se adanceasca de la 7% la 8,8%, pe seama cresterii
    dezechilibrului din balanta comerciala.

    Banca prevede pentru anul viitor investitii straine directe de 4,4
    miliarde de euro, in crestere de la 3,3 miliarde in acest an.
    Somajul ar urma sa ramana insa la acelasi nivel – 8,3%.

  • BNR vrea sa descurajeze acordarea de stimulente bancherilor pentru asumarea de riscuri

    BNR include in categoria acestor stimulente remuneratiile
    variabile, incluzand “beneficiile majorate de tipul pensiilor
    garantate pe o bază discreţionară de către o instituţie de credit
    unui angajat”. Banca Nationala isi rezerva dreptul sa impuna
    restrictii la folosirea stimulentelor sau le poate interzice cand
    considera necesar.

    Regulamentul interzice, de la 1 ianuarie 2011, acordarea
    remuneratiei variabile garantate (considerata a incuraja asumarea
    riscurilor), cu exceptia cazurilor cand se angajeaza personal nou
    si doar limitată la primul an. Intre 40% si 60% din remuneratia
    variabila va fi amanata cel putin 3-5 ani, in functie de
    activitatea angajatului si de riscul ei. Remuneraţia variabilă,
    inclusiv cea amanata, este plătită sau intră în drepturi doar dacă
    poate fi susţinută in raport cu situaţia financiară a instituţiei
    de credit.

    Daca banca are performanta financiara redusa sau negativa,
    remuneratia variabila totala va fi redusa, inclusiv prin taierea
    bonusurilor deja anuntate sau acordate.

    BNR interzice bancherilor sa foloseasca strategii personale de
    acoperire împotriva riscurilor sau poliţă de asigurare legată de
    remuneraţie şi de răspundere, pentru a submina efectele de aliniere
    la risc încorporate în contractul de remunerare.

    Principiile de remunerare din regulament trebuie aplicate de banci
    “la nivel de grup, de instituţie-mamă şi de filială, incluzând cele
    înfiinţate în centre financiare offshore”. Regulamentul BNR
    aliniaza astfel legislatia din sistemul bancar romanesc cu
    directivele Comisiei Europene si reglementarile emise de Comitetul
    European pentru Supraveghere Bancara.

    BNR adapteaza, in premiera, si reglementarile pentru cazul cand o
    banca ar fi nevoita sa beneficieze de interventia statului,
    precizand ca in asemenea situatii, conducerea bancii respective nu
    are dreptul la remuneratie variabila si ca pot fi impuse limite la
    compensatia acordata managementului bancii.

    PENTRU CE SUNT PLATITI BANCHERII

    Daca bancherii sunt platiti in functie de performanta, la evaluarea
    performanţei individuale vor fi luate în considerare si criterii
    financiare, dar şi criterii nonfinanciare – “cunoştinţele acumulate
    si calificările obţinute, dezvoltarea personală, conformarea cu
    sistemele şi controalele instituţiei de credit, implicarea în
    strategiile de afaceri şi în politicile semnificative ale
    instituţiei de credit şi contribuţia la performanţa echipei”. Plata
    in functie de performanta nu va fi corelata “in mod excesiv” cu
    rezultatele financiare pe termen scurt.

    Conform regulamentului BNR, politica de remunerare a unei
    instituţii de credit trebuie să fie accesibilă tuturor angajaţilor,
    iar procesul de evaluare a personalului trebuie să fie formalizat
    în mod corespunzător şi trebuie să fie transparent pentru
    angajaţi.

    De asemenea, personalul din sistemul de control intern şi, acolo
    unde este cazul, personalul departamentelor de resurse umane şi
    experţii externi trebuie să fie implicaţi în elaborarea politicilor
    de remunerare ale unei instituţii de credit. Cel putin o data pe
    an, politica de remunerare trebuie sa faca obiectul unei evaluări
    interne “centrale şi independente” care sa asigure ca nu se
    incurajeaza prin stimulente asumarea de riscuri peste nivelul
    riscurilor tolerate al instituţiei de credit.

  • Oltean despre candidatii la sefia PDL: Eu as vota o femeie frumoasa, desteapta si bine intentionata

    Ioan Oltean a facut aceste afirmatii dupa ce a fost intrebat de
    un jurnalist daca partidele din Romania sunt pregatite sa fie
    conduse de o femeie, el refuzand sa raspunda initial la o alta
    intrebare referitoare la o posibila candidatura la sefia PDL a
    Elenei Udrea.

    “De ce nu? Poporul acesta este unul misogin? Eu nu sunt misogin,
    asa ca eu as vota o femeie frumoasa, desteapta si bine, bine
    intentionata. De ce nu? Frumoasa, desteapta si bine intentionata,
    cu cunostinte vaste si cu dorinta de a face ceva in tara aceasta”,
    a subliniat Ioan Oltean.

    In ceea ce priveste numele vehiculate in cursa pentru sefia PDL,
    Ioan Oltean a spus ca, in prezent, functia de lider politic a
    premierului nu este in pericol.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jocul Medal of Honor a fost lansat si in Romania

    Jocul este disponibil in America de Nord, dar si in Europa
    pentru platformele Xbox 360, PlayStation 3 si PC si este recomandat
    doar celor in varsta de peste 18 ani, fiind notat 18+ de PEGI in
    Europa.

    Medal of Honor paraseste teatrul de lupta al celui de-al Doilea
    Razboi Mondial, pentru prima data in istoria de 11 ani a seriei, si
    patrunde in Afganistanul prezent, chinuit de razboaie, vazut din
    perspectiva unei echipe de personaje fictive, din randul
    luptatorilor de elita Tier 1 Operators, un instrument relativ
    necunoscut al armatei americane. Esalonul Tier 1 opereaza sub
    autoritatea comandamentului national si intreprinde misiuni atat de
    periculoase si specializate, incat este nevoie de luptatori de
    elita ca sa le duca la indeplinire.

    Pe fondul razboiului din prezent si inspirat din misiuni reale
    din Afganistan, Medal of Honor a fost realizat cu acces fara
    precedent la armata americana, precum si la activitatea
    luptatorilor de elita Tier 1 Operators, in rezerva sau activi.

    Jocul confera un nou nivel de autenticitate interactivitatii,
    fiind inspirat de povestile soldatilor din razboiul din Afganistan,
    caracterizate de New York Times drept “uimitor de reale.”

    In plus, jocul a obtinut numeroase scoruri pozitive din partea
    celor mai duri critici din jurul lumii. Magazine Zoo i-a acordat o
    nota perfecta de 5 din 5, in timp ce Gamesmaster l-a notat cu 85%,
    mentionand ca “este mai realist decat Call of Duty”;
    ComputerAndVideogames.com i-a oferit un punctaj de 85 si l-a
    aclamat drept “un shooter online captivant”, iar Eurogamer a notat
    Medal of Honor cu 8 din 10, numindu-l “impresionant si placut”.

    In ce priveste preturile la care jocul este disponibil in
    Romania, Medal of Honor pentru PC costa 170 lei, iar pentru PS3 si
    Xbox 360 250 de lei.

  • Metro: prea multe produse pe rafturi duc la scaderea vanzarilor, nu la crestere

    Sarrailh, care lucreaza de doi ani si jumatate la MCC Romania,
    spune ca din acest motiv compania a preferat un program prin
    intermediul caruia sa asigure “permanent cele mai mici preturi
    pentru 150 de produse”. Tot el a adaugat ca “Este imposibil sa
    asiguri cele mai mici preturi, permantent, pentru toata gama, din
    acest motiv ne-am gandit sa ne concentram pe produsele care sunt
    principale in activitatea clientilor nostri”. In cadrul proiectului
    care vizeaza cele mai mici preturi din piata pentru gama de 150 de
    produse compania asigura clientii ca in cazul in care gasesc acele
    articole in alta parte la preturi mai mici clientii vor primi cinci
    produse gratuite din sortimentul respectiv.

    O sortimentatie perfect calibrata cu suprafata magazinului si
    tipul de clienti care ii trec pragul este esentiala pentru bunul
    mers al afacerii unui antreprenor, spune Sarrailh. “Daca rafturile
    sunt supraaglomerate si nu se mai vede pretul, clientul nu
    cumpara”, spune oficialul retelei nemtesti. Din acest motiv, Metro
    are in desfasurare un proiect prin care se implica in remodelarea
    spatiilor clientilor sai, acordand consultanta gratuita.Reteaua
    Metro Cash & Carry Romania numara 23 de magazine si doua Metro
    Punct iar principalul sau competitor este Selgros.