BusinessMagazin

Blog

  • TINERI MANAGERI DE TOP: Cătălin Rotaru se vede peste zece ani tot în industria plăcilor ceramice

    In urmă cu doi ani bulgarii de la KAI Group, producător de plăci ceramice, l-au recrutat pe Cătălin Rotaru pentru a pune bazele unei subsidiare pe piaţa românească. Dacă în primul an de activitate, KAI România a avut afaceri de 8 milioane de euro, în 2010 compania a reuşit practic să-şi dubleze business-ul local, până la 17 milioane de euro.

    Licenţiat în inginerie (secţia ceramică, sticlă şi ciment cu predare în limba franceză) la Universitatea Politehnică din Bucureşti, deţinător al unui master în administrarea afacerilor industriale, Rotaru a primit burse de specializare la Şcoala Naţională Superioară de Chimie din Toulouse (Franţa) şi o bursă de doctorat la Universitatea Jaime I din Castellon (Spania).

    Rotaru a deţinut, de-a lungul timpului, poziţii precum cea de marketing manager în cadrul retailerului de plăci ceramice Delta Design sau cea de responsabil cercetare-dezvoltare în cadrul Lasselsberger România, producător de plăci ceramice. Ulterior, a fost recrutat de spaniolii de la Fritta, furnizor de glazuri, pigmenţi şi consultanţă design în domeniul plăcilor ceramice, unde a lucrat şi ca manager tehnic zonal pentru Europa de Est şi Rusia. În 2005, a revenit în România, tot la Lasselsberger, pentru care a lucrat ca şi product manager. Ulterior, Rotaru a fost recrutat de Delta Distribution, unde a avut două posturi: business development manager, respectiv marketing manager. “De 2-3 ori pe an primesc oferte de muncă de la head-hunteri”, mărturiseşte country managerul de la Kai România.

    Rotaru recunoaşte că nu a cochetat cu ideea de antreprenoriat până acum pentru că, spune el, “am nevoie de o companie cu resurse mari şi cu capacităţi de producţie deosebite pentru a pune în practică ceea ce ştiu în domeniul plăcilor ceramice”. În prezent are în subordine 15 angajaţi, iar cea mai mare realizare a sa de când lucrează pentru KAI, în afară de dublarea afacerilor şi atingerea unei cote de piaţă de 11%, este faptul că acum Bulgaria este una dintre primele trei ţări din care importăm plăci ceramice, iar România a devenit cea mai importantă piaţă de export a bulgarilor de la KAI. Cătălin Rotaru nu ar renunţa la domeniul plăcilor ceramice, unde are o experienţă de 12 ani: “Peste 10 ani mă văd tot într-o multinaţională, tot în acelaşi domeniu, în România sau în altă ţară din Europa”.

    BUSINESS Magazin prezinta, in cea de-a sasea editie a anuarului 100 Tineri Manageri de Top, o noua generatie de business, managerii si antreprenorii de pana in 40 de ani care conduc cele mai importante si dinamice companii din Romania.

    Comanda acum varianta electronica a catalogului la pretul de 25 lei.

  • Sorin Pâslaru, ZF: Când încep să scadă băncile cu 10% într-o zi pe bursă, nu mai e de joacă

    Când bănci mari, cu active de sute de miliarde de euro şi prezenţă globală, scad cu 10% într-o şedinţă, este evident că temerile investitorilor nu mai sunt despre o nouă recesiune, ci despre o posibilă întrerupere a sistemului într-un anumit punct. Întrebarea-cheie este unde va fi acel punct – în Europa sau peste Ocean?

    Ceea ce diferenţiază acest nou val al scăderilor de toamna lui 2008 este că pare că nu există o presiune care se acumulează şi un moment culminant după care pieţele să poată spune: gata, s-a terminat, bine că s-a rezolvat.

    Atunci, totul s-a concentrat pe ideea că statul trebuie să salveze băncile, altfel tot sistemul financiar este în aer. Acum însă este ca un război de gherilă, ca un foc mocnit gata din nou să izbucnească. În săptămâna care a urmat retrogradării SUA s-a înregistrat cea mai mare volatilitate din istoria de 100 de ani a indicelui Standard& Poor’s 500: patru zile la rând de plus sau minus 5%.

    Această stare de incertitudine este provocată de lipsa de perspectivă. Investitorii nu ştiu ce să cumpere, companiile nu ştiu ce să facă cu banii. Între timp, America şi Europa au început să-şi mute între ele responsabilitatea pentru criză. Les Echos, cel mai important ziar francez de business, scria ieri că bursele europene au scăzut din cauza temerilor privind economia americană.

    Pe de altă parte, Wall Street Journal a afirmat într-un articol care a apărut ieri pe prima pagină că Rezervele Federale, banca centrală a SUA, urmăresc cu atenţie poziţia financiară a sucursalelor din SUA ale băncilor europene.

    Ceea ce nu se recunoaşte la nivel oficial devine evident din luările de poziţie ale mass-media de pe cele două maluri ale Atlanticului – cine provoacă cu adevărat destabilizarea finanţelor, deficitul american sau datoriile din Europa?

    Este un război dur şi este evident că americanii sunt mult mai bine organizaţi. Dar şi mai preocupaţi să fie zi de zi conectaţi la pieţe. Mai îngrijoraţi.

    Un exemplu. Când toată Europa este în amorţire în luna august, ce făcea vineri seara pe 5 august la 10 pm un şef al unui fond american de obligaţiuni? Verifica e-mailurile şi dintr-odată a văzut bomba – retrogradarea SUA. Într-un sfert de oră le-a trimis tuturor colaboratorilor un mesaj cu ce este de făcut, ce reacţie să aibă. Ideea era că tot titlurile de trezorerie americane sunt cele mai sigure, după cum scrie New York Times.

    Şi astfel de mesaje chiar au avut efect. În Europa, retrogradarea Greciei sau a Portugaliei de către agenţiile de rating a avut ca efect imediat scumpirea finanţării. În SUA, dimpotrivă. Finanţarea s-a ieftinit pentru Trezoreria SUA.

    Europa are pur şi simplu o problemă tehnică: nu are un lider de la care să se aştepte răspunsuri când pieţele intră în derivă. În plus, nu are un ziar care să îi reprezinte interesele, un Wall Street Journal al Europei, în condiţiile în care Financial Times este, după model britanic, în două luntri.

    Vor avea un răspuns politicienii până la urmă la această criză? Greu de spus. Pe oricine întrebi din business, spune că pieţele nu au în faţă destul lidership politic. “Nu vedeţi că au ieşit numai Sarkozy şi Merkel? Ei spun că şi-au rezolvat problemele, iar pieţele financiare înţeleg că Uniunea Europeană este divizată şi că fiecare îşi vede de propria economie”, a spus ieri unul dintre şefii companiilor de asigurări de pe piaţa românească.

    Dar ce pot face actualii lideri în condiţiile în care menghina este teribilă, pentru că datoriile nu lasă loc pentru cheltuieli care să determine relansarea.

    Sigură este doar incertitudinea. Oricum, loc de scădere mai este. Nu trebuie uitat însă că bursele sunt încă departe de momentul martie 2009, când Dow Jones, acum în jur de 11.000 de puncte, a fost şi la sub 7.000 de puncte.

  • Acţiunile băncilor europene scad puternic. Tranzacţiile cu titlurile UniCredit au fost suspendate

    Unele dintre acţiunile care au înregistrat joi cele mai mari scăderi şi-au revenit uşor în deschiderea şedinţei de vineri, însă au trecut rapid pe scădere. La aproximativ o oră de la deschiderea burselor, indicii FTSE 100 britanic se afla în scădere cu 2,4%, DAX german cu 3,1%, iar CAC 40 francez cu 3,4%. Băncile britanice au fost printre cele mai puternic lovite. Barclays a scăzut cu 6,2%, Lloyds cu 5,7%, iar Royal Bank of Scotland cu 3,7%. În Franţa, Societe Generale, care a pierdut 12% joi, se afla în declin cu 2%, iar BNP Paribas cu 3,4%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Litoral: 10.000 de camere de hotel au afaceri cât două restaurante McDonald’s

    Privatizarea hotelurilor de la malul mării a avut un efect paradoxal. În lipsa managementului eficient şi a investiţiilor, unităţile stau goale.

    Cei mai mari zece proprietari de hoteluri de la malul mării abia reuşesc să genereze un business de 10 milioane de euro, aproape cât două restaurante McDonald’s, deşi deţin un sfert din capacitatea de cazare de pe litoral, adică 20.000 de locuri în 10.000 de camere. Primii în topul hotelurilor goale sunt SIF Transilvania, Josef Goschy şi fraţii Micula, cu peste 15.000 de locuri şi afaceri de 7 mil. euro.

    Deşi hotelurile au fost privatizate, în plin sezon ele stau goale, iar întrebarea care se ridică este de ce proprietarii nu ştiu să le pună pe piaţă. Investiţiile mici sau lipsa de oferte atractive în regim all-inclusive sunt câteva dintre motivele care îi îndepărtează pe turişti de foste staţiuni celebre, aşa cum era cazul Neptunului, fosta perlă a litoralului românesc, şi-i duc la Nisipurile de Aur ale vecinilor de la sud.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Viaţa incredibilă a celor mai bogaţi arabi din lume (GALERIE FOTO)

    Cei mai mulţi dintre ei au afaceri în domeniul petrolier, în cel bancar şi în real estate. Spre exemplu, prinţul Alwaleed Bin Talal Al Saud, cel mai bogat arab din lume, cu o avere estimată la 20,4 miliarde de dolari, are afaceri în domeniul imobiliar, bancar şi în transporturi.

    De asemenea, Al Saud are o colecţie impresionantă de bijuterii, a investit într-un port din Franţa şi deţine mai multe acţiuni la companii din Liban şi Palestina. Cea de-a cincea parte din averea sa este formată în întregime din bani lichizi depozitaţi la mai multe bănci. Pe timpul carierei sale, prinţul a donat aproape trei miliarde de dolari prin intermediul fundaţiei sale de binefacere şi este cunoscut ca fiind unul dintre cei mai prolifici filantropi ai lumii.

    Compania Kingdom Holding, pe care o deţine în proporţie de 95% acoperă 39 de investiţii în şapte sectoare. Este cel mai mare investitor străin din SUA, având acţiuni la News Corporation, Time Warner, Apple şi Citi. “Nu este limită pentru succes. Nu există un vârf. În momentul în care ajungi în top trebuie să cobori. Dacă atingi vârful ce se va întâmpla apoi? Trebuie să cobori. Nu am de gând să cobor. În ceea ce mă priveşte, prefer să cred că nu pot ajunge niciodată în vârful dealului”, a declarat prinţul pentru arabianbusiness.com. Locul al doilea este ocupat de Mohamed Bin Issa Al, fondatorul şi directorul MBI Internaţional, un grup de companii cu o valoare de aproximativ 12 miliarde de dolari care derulează operaţiuni în Orientul Mijlociu, Europa şi Statele Unite.

    Pe cea de-a treia poziţie se află familia Olayan, care deţine un conglomerat cu un portofoliu de mai mult de 50 de companii. Fondată în 1947, Olayan Group a început ca o companie de transport de mărfuri cu camionul. În 1954, fondatorul său, Suleiman Olayan, a lansat General Trading Company(GTC), afacerea de distribuţie de băuturi şi mâncare a grupului. Ulterior, prin intermediul GTC, Suleiman a achiziţionat mai mulţi distribuitori precum Kimberly-Clark, General Foods, Pillsbury, Hunt Wesson, Cummins Engine, Kenworth şi Atlas Copco. Astăzi, grupul deţine acţiuni în cadrul MetLife, First Boston şi AIG. Văduva lui Suleiman, Mary şi cei patru copii ai lor- Khaled, hayat, Hutham şi Lubna- împart averea de 11,9 miliarde de dolari.

  • Principalii indici ai burselor de la Londra şi Paris coboară sub praguri psihologice

    Cotaţiile băncilor sunt cel mai puternic afectate, din cauza economiei globale şi a temerilor privind posibile dificultăţi de finanţare pe termen scurt. La 08:25 GMT (11:21 ora României), FTSE 100 se afla în scădere cu 1,58%, la 5.011,8 puncte, după ce a coborât pe parcursul dimineţii sub 5.000 de puncte, iar CAC 40 cu 2,14%, la 3.010,15 puncte. Indicele francez a trecut în primele ore de tranzacţionare sub nivelul de 3.000 de puncte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai aglomerate centre de afaceri din lume (GALERIE FOTO)

    Cele mai mari centre de afaceri din lume beneficiază nu doar de rezultatele imediate ale investiţiilor făcute acolo, ci şi de un capital de imagine uriaş, care, în cele din urmă, se traduce tot prin bani. Iată care sunt cele mai aglomerate centre de afaceri din lume, potrivit cnbc.com.

  • Preşedintele UE: Nu se întrevede o nouă recesiune în zona euro sau la nivel mondial

    În privinţa scrisorii preşedintelui francez Nicolas Sarkozy şi a cancelarului german Angela Merkel, prin care i se cere să prezideze zona euro, Van Rompuy a arătat că exercită deja acest rol, dar că oficializarea acestuia revine viitorului summit al liderilor din regiune. ” Nu există nicio perspectivă de creştere economică negativă. Ritmul ar putea fi ceva mai lent decât aşteptările, dar nu anticipăm creştere economică negativă, recesiune “, a adăugat oficialul. În privinţa preşedinţiei zonei euro, Van Rompuy a subliniat că a condus deja patru summit-uri ale miniştrilor din regiune, în 2010 şi 2011.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Sănătăţii Ritli Ladislau: În cazul de la Maternitatea Oradea nu am fost găsit vinovat în nicio anchetă

    “Având în vedere discuţiile purtate în această perioadă cu privire la episodul 2002, pentru o corectă informare a opiniei publice aş dori să clarific unele aspecte. Am deţinut două mandate de director al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Bihor, în perioadele 1997-2002 şi 2003-2009. În anul 2002, la Maternitatea din Oradea a existat o suspiciune de infecţie nosocomială pe care chiar direcţia de sănătate publică coordonată de mine la acea dată a depistat-o şi a raportat-o instituţiilor superioare. Deoarece pentru acest caz mai multe instituţii au demarate investigaţii amănunţite, pentru a nu exista suspiciuni am considerat că este corect să îmi prezint demisia din funcţie până la clarificarea tuturor aspectelor”, a precizat ministrul Sănătăţii, Ritli Ladislau, într-un comunicat de presă remis, joi seară, agenţiei MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile europene, ţinta căderilor bursiere. SUA şi Europa dau vina una pe cealaltă

    Pieţele europene au închis cu scăderi de 5%, iar indicii burselor americane scă­deau ieri cu 4% în prima parte a şedinţei de tranzacţionare, antrenate în principal de căderea acţiunilor băncilor.
    Turbulenţele s-au resimţit şi pe Bursa de la Bucureşti, care a închis cu o scădere de 3,5%. Investitorii, deja predispuşi la panică din cauza unor date indicând că economia zonei euro şi a Uniunii Europene încetineşte rapid, apropiin­du-se de stagnare, au fost descurajaţi de un articol publicat de The Wall Street Journal în care se arată că au­torităţile americane sunt tot mai îngri­jorate că problemele legate de dato­riile din zona euro vor contamina şi SUA, în special pe culoarul sec­to­rului bancar, şi vor monitoriza cu atenţie subsidiarele americane ale ma­rilor bănci europene. De asemenea, pieţele au reacţionat violent la afirma­ţiile a doi oficiali ai Rezervei Federale a SUA, care susţin că banca centrală americană nu ar trebui să intervină pentru a proteja jucătorii pe bursă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro