BusinessMagazin

Blog

  • Un fum de lux

    Saptamana aceasta British American Tobacco lanseaza doua noi tipuri de tigarete Dunhill, ce deschid un nou segment pe piata romaneasca de profil: super lux.

     

    Pana la inceputul acestei saptamani, cele mai scumpe tigari de pe piata romaneasca se vindeau la 5,7 lei (Vogue Aroma) si 5,4 lei (Vogue, Parliament si Dunhill). De-acum insa exista unele si mai scumpe – la 6 lei: Dunhill Fine Cut in variantele Blue si Star Blue. Avand dimensiuni similare cu Kent 100 (cunoscut drept „Kent lung“), noile tigarete sunt mai lungi decat cele trei variante de Dunhill (gold, red, blue) lansate de aproape doi ani si care au ajuns acum, conform unor surse din piata, la o cota de piata valorica intre 1 si 2%. Dincolo de imagine, varianta Fine Cut a tigarilor Dunhill difera si prin continut de alte tipuri de tigarete, pentru ca foile de tutun sunt taiate in 46 de fragmente pe inch patrat (25,4 mm patrati), fata de standardul obisnuit de 28 de fragmente pe inch.

     

    Cat de mare insa este segmentul de piata pe care si-l pot asigura noile produse, daca variantele din aceeasi gama n-au castigat, vreme de aproape doi ani, decat ceva mai mult de un procent din piata? Compania care lanseaza noul Dunhill, British American Tobacco (BAT), nu a oferit informatii pana la ora inchiderii editiei. Dar sunt cel putin doua argumente pentru inventarea unui nou segment de pret. Unu: tigaretele scumpe sunt cele mai fumate in Romania, avand o cota de piata de circa 40% din valoarea totala a vanzarilor de tutun din 2006. Doi: graficul de crestere a accizelor la tigarete va impinge preturile tigarilor catre pragul de 7-8 lei pe pachet in urmatorii trei-patru ani. In aceste conditii, este de asteptat ca segmentul premium, ce cumuleaza si tigaretele de lux, sa creasca in continuare. Pentru ca diferenta de 10-20 de bani pe pachete isi pierde din impact la preturi ce vor varia intre 6 si 8 lei.

     

    Din acest motiv, piata sufera o condensare catre segmentele superioare de pret, marcile ce au acum cele mai mici preturi (ca Snagov, Carpati, More, Viceroy necartonat sau Winchester) indreptandu-se spre declin. Pentru ca multi din fumatorii ce nu tin pasul scumpirilor se orienteaza catre produsele de contrabanda. „Piata neagra a depasit la finalul anului trecut 15% din totalul pietei“, sustine Gilda Lazar, Corporate Affairs Director la Japan Tobacco International (JTI).

     

    In afara de experiente neplacute cu produsul cumparat in mod curent, prezenta altor marci pe piata la preturi similare este cel mai important factor care determina consumatorul sa-si cumpere o alta marca de tigarete, conform unui studiu Mercury Research. Iar cu cat este mai mica diferenta de preturi dintre marcile de tigarete, cu atat mai mare este tentatia fumatorului de a migra catre un produs mai scump, care sa-i exprime situatia sau aspiratiile in materie de stil de viata. Motiv pentru care chiar daca nu au cote de piata care sa atinga macar un procent, la vanzare se gasesc deja tigari cu pret de 7,4 lei (Davidoff, importat), 10 lei (Sobraine clasic, produs local) sau 20 de lei (Sobraine cartonat, de import). Iar inainte de Dunhill Fine Cut, la sfarsitul anului trecut, JTI a lansat tigaretele Seven Stars (5,1 lei). Reprezentantii Philip Morris International nu au dorit sa comenteze in legatura cu o eventuala intrare pe acest segment.

     

    Dunhill Fine Cut ii tinteste pe fumatorii care prefera acum segmentul premium, ce cuprinde Camel, Marlboro, Parliament, Kent, Dunhill si Vogue. Marci ale caror vanzari au insemnat peste 500 mil. euro in 2006, dintr-o piata totala ce s-a apropiat de 1,5 mld. euro. Piata tutunului este ca valoare cea mai mare piata a bunurilor de larg consum din Romania si este chiar sensibil mai mare fata de cea a electronicelor si electrocasnicelor, a carei valoare s-a plasat anul trecut la circa 900 mil. euro. Este de inteles deci fervoarea concurentei, atunci cand fiecare procent din piata „costa“ nu mai putin de 15 mil. euro.

  • Piata de arta inflamata

    Detin puterea financiara si se incapataneaza sa intre si in posesia bunului-gust. Interesul miliardarilor americani pentru obiectele de arta a ridicat preturile la cote ametitoare. In 2006, pretul obiectelor de arta a inregistrat o rata de crestere anuala de 27%, ceea ce reprezinta un adevarat record.
    Desi in ultimii cinci ani preturile au crescut mai repede decat in ultimii 25 de ani la un loc, ritmul de majorare este inca lent in comparatie cu boom-ul din perioada 1985-1990, ceea ce inseamna ca procesul este departe de a se termina. Mai mult, spre deosebire de anii e80, cresterea pietei de opere de arta nu se datoreaza numai averilor provenite din sectorul imobiliar. “Acum avem averile din Rusia, averile din China, averile din Japonia, acumularile fondurilor de investitii, acumularile intreprinzatorilor. Exista o concentratie imensa de bogatii la varful piramidei economice, o concentratie mai mare decat asteptase cineva vreodata”, a subliniat Bill Ruprecht, director executiv la Sothebyes. Numai anul trecut cele doua case de licitatii rivale, Sothebyes si Christies, au inregistrat vanzari de peste 7,5 miliarde de dolari (5,6 miliarde de euro), depasind valoarea lucrarilor vandute in 1990, in timpul boom-ului anterior.

  • Cutia cu idei

    V-ati gandit vreodata ca s-ar putea sa pierdeti o multime de oportunitati de business sau sa afectati procesul de dezvoltare a companiei pentru ca nu sunteti destul de receptiv la propunerile angajatilor dumneavoastra? Si nu vorbim aici numai de cei din board-ul de conducere, ci de absolut toti angajatii, de la asistentii personali pana la cei din call center sau de la departamentul de vanzari pana la cel de IT.
    Daca unul dintre acestia ar avea o idee excelenta sau ar detine rezolvarea pentru problemele urgente ale companiei, nu ati putea beneficia de aportul lor din moment ce acestia nu participa la sedintele de board sau la sesiunile de brainstrorming. Exista insa aplicatii software care incearca sa schimbe datele problemei.

    500 de idei intr-o “sedinta”
    Astazi, cand timpul este atat de pretios, valoarea unei echipe este data de eficienta acesteia in momentul in care se confrunta cu problemele pe care le are de rezolvat. Fiecare departament al unei companii trebuie sa-si duca la bun sfarsit atributiunile si pe cat de important este rezultatul final, pe atat de mult conteaza si timpul in care acesta a fost obtinut.
    De la aceasta premisa au pornit mai multe companii, printre care si Brightidea sau Imaginatik, in momentul in care au inceput sa lucreze la un program software care sa le permita tuturor angajatilor unei companii sa vina cu o sugestie demna de luat in considerare. Mai exact, un astfel de program software stocheaza ideile inovative ale fiecarui angajat, pe care acesta le introduce in orice moment in program. Pasul urmator este sortarea acestor idei, in vederea eliminarii celor care par neinspirate si a dezvoltarii ideilor promitatoare.
    “Cu totii avem de pierdut din cauza ca nu aflam despre ideile si cunostintele oamenilor din jurul nostru”, spunea Robin Spencer, coordonatorul centrului de cercetare al gigantului farmaceutic Pfizer. Compania americana a apelat deja la serviciile Imaginatik pentru a-si crea propriul astfel de program software. “Cu alte cuvinte, prin aceasta metoda devenim proprii nostri consultanti, la scara globala.”

    O idee de 250.000 de euro
    Numarul companiilor care isi includ intreaga echipa in business in proportie de 100%, oferindu-le posibilitatea de a-si da cu parerea si de a veni cu sugestii in ceea ce priveste dezvoltarea companiei, este din ce in ce mai mare. Potrivit Forbes, companii precum Bayer, Chevron sau Henkel, care au folosit deja programul, considera “SuggestionBox” un castig in ceea ce priveste volumul de idei inovative. Si totodata o investitie care reduce substantial costurile, cu atat mai mult cand coordonatele luate in calcul sunt timpul si eficienta companiei.
    Si cum timpul este considerat de tot mai multi oameni de business un lux pe care nu de multe ori si-l permit, “cutia de idei” este primul raspuns la intrebarea de mult dezbatuta de managerii de companii: “Cum devenim mai eficienti?” Miza este poate si una de imagine, avand in vedere ca majoritatea acestor companii considera miscarea un mod prin care sa-si exprime cultura corporatiei, cultura care trebuie sa fie din toate punctele de vedere sofisticata si, de ce nu, trendy. Un exemplu simplu este Alcoa, considerat cel mai mare producator de aluminiu din lume. Chiar daca nu a apelat la o aplicatie software prin care sa atraga ideile si sugestiile angajatilor sai, compania a infiintat in 2005 o cutie in care acestia au posibilitatea sa-si depuna in scris ideile. “Scopul final a fost de a-i antrena pe angajati sa aiba o contributie la dezvoltarea si imbunatatirea business-ului”, a spus Raphael Costa, vicepresedinte al operatiunilor pentru Australia si Asia in cadrul Alcoa. “Iar primele rezultate s-au vazut aproape imediat.” Mai concret, sugestiile a doi dintre angatii companiei, care au avut ca tinta eficientizarea utilizarii resurselor, au redus din costurile anuale ale Alcoa cu aproape 250.000 de euro. “Si de atunci pot spune ca foarte multe idei ale angajatilor companiei au avut un impact asupra business-ului”, a mai spus Costa.

    Succesul unui “early-adopter”
    Acelasi lucru s-a intamplat si in cazul companiei de informatii financiare Experian. La jumatatea lui 2006, conducerea companiei a avut nevoie de sugestii despre cum ar putea servi mai bine piata afacerilor mici si mijlocii. In loc sa identifice oamenii potriviti pentru sesiuni de brainstorming si pe care sa-i transporte de-a lungul tarii pentru a se intalni, Experian a lansat o campanie in jurul subiectului respectiv, prin care a invitat aproape 1.000 de angajati, prin e-mail, sa acceseze icon-ul Brightidea de pe desktop. De acolo, acestia au putut trimite propriile idei si solutii in format electronic. Campania a durat aproximativ o luna si a generat mai mult de 500 de idei.
    “Totusi, nu este deloc usor sa conectezi toti angajatii”, este de parere Laura DeSoto, vicepresedintele Experian. “Obiectivul vizat era sa strangem cat mai multi oameni din toate ariile de activitate ale companiei pentru a putea obtine parerea lor. A trebuit sa ne asiguram ca nu scapam nicio idee si de aceea am incercat sa marim dimensiunea programului pe cat posibil”, a explicat aceasta. “Iar ideile au venit din absolut toate diviziile companiei.”

    O chestiune de timp
    Una dintre cele mai importante avantaje ale “cutiei cu idei” este ca permite participantilor sa preia si sa dezvolte ideea altui coleg si nicio idee nu ramane astfel nediscutata. Pe de alta parte, scuteste foarte mult timp, necesar pentru a putea organiza o intalnire de mare amploare cu toti angajatii unei firme, pentru a gasi o idee. Iar pe asta mizeaza mai multe companii care sunt interesate de inovatie si sunt constiente ca au nevoie de lucruri sau produse noi, dar nu stiu cum sa procedeze.
    Matthew Greeley, fondatorul Brightidea, povesteste ca a primit recent un telefon de la seful diviziei de dezvoltare al Dole, cel ai mare producator si vanzator de fructe si legume proaspete din lume. Scopul telefonului a fost sa ceara o simpla parere. Seful Dole i-a spus lui Greeley ca a compus un mail pe care ar vrea sa-l trimita tuturor angajatilor – in total 40.000 de oameni, pentru a le cere noi idei pentru dezvoltarea companiei. “Intentiona sa trimita mail-ul si mi-a cerut parerea. I-am sugerat sa nu-l trimita”, spune Greeley. E-mail-ul respectiv ar fi ridicat mai multe probleme decat solutii, crede fondatorul Brightidea, si asta pentru ca Dole nu avea nici infrastructura necesara pentru a putea receptiona si analiza toate raspunsurile angajatilor si nici timp la dispozitie. Iar cum timpul este considerat de tot mai multi oameni de business un lux pe care de multe ori nu si-l permit, “cutia de idei” este primul raspuns la intrebarea de mult dezbatuta de managerii de companii: “Cum devenim mai eficienti?”

    Cat costa o idee?
    Brightidea si competitorul Imaginatik au ales un plan de afaceri relativ similar. Cele doua companii concep o aplicatie software personalizata pentru fiecare client, care stocheaza toate sugestiile primite, care permite angajatilor sa dezvolte propunerea altor colegi si care ajuta la organizarea ideilor – odata evidentiate cele mai potrivite, programul le reexamineaza si permite organizatorului sa urmareasca parcursul unei propuneri inapoi pana la omul care a lansat-o.
    O suma cuprinsa intre 230.000 si 385.000 de euro nu pare a fi considerata o investitie uriasa pentru o companie gigant. Cam atat costa serviciile Brightidea pentru un numar de aproximativ 500 de angajati. Insa, in cazul unei companii mai mici ca dimensiuni sau in cazul in care programul nu cuprinde toate departamentele respectivei companii, costurile pleaca de la aproximativ 2.000 de euro.
    Mark Turrell, fondatorul Imaginatik, plaseaza costurile intre 40.000 si 77.000 de euro si ambele companii sustin ca softurile sunt atat de usor de folosit, incat nu este necesara nicio pregatire speciala.

  • Privilegiul de a fi cosmopolit

    Exista oameni de afaceri in Romania care fac business, mountain biking, expeditii in India si studii postuniversitare la Londra. Toate pana la varsta de 40 de ani. Acestia sunt oamenii multidimensionali sau…. cosmopolitii din businessul romanesc.

    Un coleg de redactie al carui nume nu o sa il mentionez aici pentru a-l proteja de reactiile breslei asiguratorilor imi spunea cu umor, dar semiconspirativ, cum si-a intocmit polita de asigurare de viata: “Faceti sport?”, il intreba agentul de asigurare. “Nu chiar… doar ma catar pe munti din cand in cand”, raspunde viitorul norocos asigurat. “Aha, deci putem mentiona ca jucati sah”, a conchis agentul. Amuzant sau uimitor cum ar parea, incercarea omului de la asigurari de a ajusta, macar pe hartie, personalitatea colegului, pentru a-l face mai putin plurivalent si mai putin predispus la riscuri, deci mai profitabil pentru compania pe care o deservea, m-a facut sa ma gandesc de doua ori la dimensiunile umane si la cum sunt ele percepute de societate.
    Rezumam: pentru compania de asigurari trebuie sa fii un personaj tern, pentru angajator trebuie probabil sa fii cel mai competitiv, cel mai indraznet si inovativ, in timp ce pentru brokerul de la bursa este nevoie, probabil, sa iti renegi total aversiunea la risc. Familia te vrea devotat si constant. Pentru tine insuti, vrei sa calatoresti, sa citesti, sa fii liber sa iti pui ideile in aplicare. Cum s-ar numi, prin urmare, macar ipotetic, enigmaticul personaj care ar reusi toate acestea?
    Mi-a deslusit misterul povestea lui Dragos Tanase, directorul financiar al companiei de comunicatii UPC, care are o cifra de afaceri de aproape 200 de milioane de euro, cu care am incercat conceptul de shadow day si l-am insotit pe parcursul unei intregi zile de lucru. Finantistul de la UPC a fost in meeting-uri, a dat directii si s-a gandit la strategii de business, dar a vorbit continuu si despre marea lui pasiune, fotografia, sau despre locuri exotice in care vrea sa schieze, precum Marocul sau Cipru. Intrebat, la sfarsitul zilei, care ii sunt visele, Dragos Tanase a spus ca orice om trebuie sa aiba mai multe dimensiuni si el isi doreste sa fie un lider de business.
    Si exemplul Rucsandrei Hurezeanu, care a intrat pe piata de dermatocosmetice cu un brand romanesc autentic, are un aer special. Fondatoarea Ivatherm, care a fost vizionara prin valorificarea apelor termale de la Herculane, si-a adus compania, intr-un an si jumatate, la o cifra de afaceri de 1 milion de euro si calatoreste mult intre Bucuresti, Paris si alte capitale europene. Are atitudine de Audrey Hepburn si un master in marketing farmaceutic la ?cole Superiore de Commerce din Paris.
    Evrika! Am gasit! Am hotarat sa imi denumesc omul “multidimensional” – mai simplu – cosmopolit. Si pentru ca TARGET a prezentat, vreme de aproape un an de la aparitie, oameni de afaceri care sunt cosmopoliti prin multe dimensiuni in afara de cea de business, ne-am hotarat sa scoatem in lumina reflectoarelor cei mai cosmopoliti dintre oamenii de business din Romania, barbati sau femei, antreprenori sau manageri, sofisticati prin stilul cu care au facut un business sau prin ideea inovatoare. Mai mult, TARGET va premia cei mai cosmopoliti oameni de afaceri din Romania, oameni care au avut privilegiul de a fi liberi, si-au urmat ideile si au demarat afaceri inedite sau au fost manageri desavarsiti in cadrul companiilor, au calatorit si au facut studii la institutii de prestigiu in strainatate. Cu alte cuvinte, oameni de afaceri reprezentativi, care au avut curajul sa ne spuna deschis ca in viata lor exista mai multe dimensiuni si ca fac cu placere schi off pist ori scuba diving, sau abia asteapta urmatorul safari, chiar cu riscul de a-si creste substantial prima politei de asigurare de viata.

  • Vin cu buchet de WWW

    Vinurile speciale si scumpe au un singur defect major… sunt putine si greu de gasit. Crushpad, un start-up web de nisa, vrea sa rezolve aceasta problema si sa ii implice deopotriva pe oenofilii impatimiti in procesul de producere a vinului lor personalizat. Totul a inceput cand Michael Brill, fondatorul start-up-ului, s-a hotarat sa renunte la un job in IT pentru a-si cultiva curtea din spatele casei vita de vie. Crushpad vine sa ii ajute pe cei care isi doresc sa traiasca aceeasi experienta fara a renunta la cariera. Ideea start-up-ului este simpla si exploateaza ineficientele din lantul de distributie al vinurilor premium. Folosind acest serviciu, clientii Crushpad nu numai ca pot comanda orice tip de vin isi doresc, dar il vor obtine la o fractiune din pretul de piata si vor avea sansa de a-si face si ucenicia lucrand cot la cot cu profesionisti in productia de vinuri. Crushpad se dovedeste a fi un ajutor nepretuit mai ales pentru clientii pasionati de sortimentele rare. Indiferent cat de greu de gasit ar fi acestea, Brill si echipa sa se angajeaza sa gaseasca si sa cultive pretiosii struguri, astfel incat clientul sa aiba mereu la dispozitie propria lui sursa sigura de vin.

  • CEO reloaded

    Michael S. Dell a preluat din nou conducerea companiei pe care a fondat-o, in urma demisiei fostului director executiv, Kevin Rollins.
    Compania a justificat demisia lui Rollins dupa mai bine de un an in care a avut de infruntat numeroase dificultati ca o decizie a consiliului de conducere in urma careia Dell a fost nevoit sa preia atributiile executive. Plecarea lui Rollins, anticipata timp de un an de analistii industriei de pe Wall Street, se soldeaza cu un bonus in actiuni in valoare de 30 de milioane de dolari (23,06 milioane de euro) care vor intra in portofoliul fostului executiv. Noul sau, mai bine zis, vechiul CEO Michael Dell a anuntat o strategie de reducere a costurilor pentru repozitionarea companiei in top, care va aduce si anularea primelor si reducerea numarului de manageri de la 20 la 12.
    Aceasta decizie este justificata de Dell prin prisma eforturilor mari si a rezultatelor deloc spectaculoase cu care compania a incheiat anul fiscal. In acelasi timp, Dell i-a asigurat pe angajatii sai ca intentioneaza sa ramana director executiv al companiei si in urmatorii ani.

  • Luxul de dupa gratii

    Gratiile par a fi cel mai la moda accesoriu pentru hotelurile de lux. Sau cel putin asa pare, avand in vedere concurenta acerba dintre marile lanturi hoteliere in momentul in care pe piata imobiliara intra o fosta inchisoare. Lupta pentru originalitate in industria hoteliera este una foarte dura, asa ca marii jucatori au ales sa mizeze pe aura de nonconformism si decadenta a vechilor temnite. Astfel ca, in momentul in care guvernul ungar a anuntat ca are in vedere rezolvarea problemei penitenciarelor supraaglomerate prin construirea de locatii noi si eliminarea celor vechi de peste doua secole amplasate in interiorul oraselor, ofertele au inceput sa curga. Oficiali din cadrul guvernului ungar au recunoscut ca se afla in tratative cu o companie spaniola, al carei nume ramane inca secret, pentru a achizitiona aceste cladiri in vederea transformarii lor in hoteluri de cinci stele. “Cu aceste cladiri s-ar putea face adevarate minuni”, a declarat secretarul de stat ungar Ferenc Kondorosi, care a mai spus ca oficiali ai guvernului vor vizita Spania pentru a vedea proiectele similare din aceasta tara.
    Compania spaniola si-a manifestat interesul de a transforma inchisorile din Satoraljaujhely si Szeged in hoteluri de lux. Penitenciarele care si-ar putea deschide in scurt timp portile pentru vizitatori cu mult mai de seama decat pana acum sunt amplasate in locatii rezidentiale, cu un ridicat potential turistic. Aceste constructii dateaza din secolul al XIX-lea, epoca in care amplasamentul lor era in afara oraselor, astfel ca ridica reale probleme de siguranta, posibilitatea extinderii lor fiind anulata in prezent de pozitionarea cladirilor vecine.

  • Cosmetice cu aura regala

    Lucreaza cu leacuri regale prelucrate cu precizie stiintifica si ambalate cu istoria celei mai vechi statiuni balneare din Romania. Rucsandra Hurezeanu conduce de peste un an Ivatherm, prima companie romaneasca de dermatocosmetice si a pasit deja in liga de elita in care francezii fac legea.

    A intrat in lumea dermatocosmeticelor, cea mai dinamica piata din acest sector, lansand in toamna lui 2005 gama Ivatherm. A fost printre primii care au valorificat apele termale de la Herculane si creeaza produse cosmetice intr-unul dintre cele mai mari laboratoare de formulari cosmetice din Franta. Rucsandra Hurezeanu isi conduce afacerea cu eleganta specifica parizienilor amestecata cu farmecul lui Audrey Hepburn, dar si cu mana de fier a managerului care isi propune dublarea cifrei de afaceri in al doilea an de functionare.
    Managerul de la Ivatherm a terminat facultatea de medicina, dar masteratul in marketing farmaceutic la ?cole Superiore de Commerce de Paris a fost cel care i-a deschis calea in lumea businessului.
    “A fost perioada care m-a imbogatit cel mai mult. Cand am plecat de acolo, imi venea sa spun ca tot ce stiu am invatat de aici. A fost greu, e o scoala pentru francezi, unde am dat examen de admitere, trebuia sa invat in franceza, sa dau examene, dar a fost o evolutie din punct de vedere profesional”, povesteste aceasta.
    In Franta a lucrat sase luni ca stagiar la Laboratoarele Servier, al patrulea laborator ca marime din tara, iar din 2000 a fost marketing manager si marketing and sales manager la Sandoz. Insa dermatocosmeticele au fost cele care au purtat-o spre urmatorul nivel. “Pana la 34 de ani am invatat si am muncit mult. Au fost ani de experiente si acumulari care m-au pregatit pentru ceea ce fac astazi. Medicina m-a ajutat in intelegerea aprofundata a actiunii ingredientilor activi asupra pielii, pentru care sunt necesare cunostinte de dermatologie. Experienta acumulata ulterior absolvirii m-a invatat sa conduc o afacere si sa construiesc un brand”, povesteste aceasta.

    Ingredientul minune – apa de Herculane
    Despre dermatocosmetice, produse cosmetice vandute in farmacie, a auzit din Franta, tara care a inventat conceptul de frumusete prin sanatate. “Proiectul l-am inceput cu doi ani inainte de lansarea produselor pe piata, cea mai dificila etapa a fost gasirea celor mai buni parteneri pentru subcontractarea cercetarii, dezvoltarii si productiei”, isi aminteste Hurezeanu.
    Produsele Ivatherm sunt realizate in colaborare cu specialisti de cel mai inalt nivel, cercetatori si cosmetologi din Franta care lucreaza si pentru Dior, Sephora sau Johnson & Johnson. Ingredientul minune este apa termala de la Herculane, cea mai veche statiune balneara din Romania, ale carei beneficii sunt cunoscute de pe vremea romanilor. “Investitia initiala nu a fost foarte mare pentru ca subcontractam cercetarea, dezvoltarea si productia. Cea mai importanta este strategia de brand si investitia in promovarea lui. Este un domeniu foarte inovativ si trebuie sa fii intotdeauna inaintea concurentei in alegerea celor mai noi si eficienti ingredienti”, spune Hurezeanu, care spune ca a investit in jur de un milion de euro in companie. Ivatherm a inceput initial cu sase produse, apoi zece, in prezent gama contine 15 produse, iar in primavara vor mai fi lansate patru.

    Inspirata de Coco Chanel
    Cum este sa pornesti o companie de la zero iar intr-un an si jumatate sa o transformi intr-una cu cifra de afaceri de aproape un milion de euro? “In primul an cea mai mare problema a fost lipsa de lichiditati, a fost un an foarte dificil, al investitiilor. Construirea unei echipe de vanzari performante a fost unul dintre principalele obiective. Reprezentantii nostri medicali sunt medici sau farmacisti, ceea ce nu inseamna intotdeauna si abilitati de bun vanzator. In Bucuresti am schimbat deja trei echipe de vanzari”, povesteste managerul, care in prezent are 18 angajati.
    Cand vine vorba de modele in afaceri, Rucsandra Hurezeanu isi aminteste imediat de mama sa. “Mama mea este un model pentru mine, este o femeie de afaceri de succes, care in continuare imi da cele mai bune sfaturi atunci cand i le cer, o persoana foarte curajoasa, cu viziune si intuitie extraordinara in afaceri.” Managerul este fiica Mioarei Sipos, care a vandut, in anul 2000 fabrica Pharmatech din Targu-Mures companiei farmaceutice slovene Lek. Valoarea tranzactiei a fost de aproape 10 milioane de dolari. Cu o parte din banii obtinuti din vanzarea actiunilor detinute la Pharmatech, Mioara Sipos a achizitionat o cladire veche in centrul orasului Targu-Mures, in care a investit aproape 6 milioane de dolari pentru a o transforma intr-un hotel de patru stele. Hotelul, care se numeste Concordia, are 35 de camere si a fost amenajat de fratele Rucsandrei, arhitect si designer.
    “Ma simt inspirata de persoane precum Coco Chanel, o femeie cu gratie infinita si farmec irezistibil, ale carei creatii au reprezentat o revolutie in moda feminina.”

    Pe ruta Bucuresti – Paris
    Viata Rucsandrei Hurezeanu se imparte intre Bucuresti si Paris, unde calatoreste o data pe luna. “La Paris calatoresc pentru ca am intalniri de lucru cu colaboratorii mei pentru formularea de produse noi. De fapt, imi place si Parisul si imi imaginez greu viata fara el.”
    Mai mult, managerul spune ca zboara frecvent in capitalele Europei. “Calatoresc cu sotul meu cel mai des in Europa, unde ne place sa facem cate putin din toate: mergem la expozitii, la spectacole de teatru, cumparam haine pe care nu le gasim in alte parti, ne bucuram de bucatarie rafinata.”
    In fiecare calatorie descopera cate un loc secret precum cafeneaua Armani, restaurantul Lacoste din Paris sau restaurantul Nino din Roma. Rucsandra Hurezeanu isi aminteste ca a incercat chiar bucataria unui restaurant cotat de Michelin. “In Corsica am stat in hotelul La Villa care avea bucatarie cu o stea Michelin. Bucataria este foarte rafinata, gusturile sunt foarte diferite. In schimb, te impresioneaza in sens negativ multimea de chelneri din jurul tau, sunt stresati si supravegheati, sefi peste sefi. Stresul lor vine din teama de a nu fi la nivelul cerintelor pentru pastrarea cotatiei si se transmite uneori clientilor.”
    Cat despre stilul vestimentar, managerul spune ca se adapteaza in functie de ocazii. “Purtam mult negru, bej, gri, insa de curand le asociez cu nuante tari, cum ar fi siclam, mov, rosu. Imi plac rochiile si accesoriile. Urmaresc tendintele modei, dar nu sunt dependenta de ultimele colectii”, iar in timp ce povesteste nu poti sa nu arunci o privire servietei Louis Vuitton asezata pe birou alaturi de laptop si de un buchet imens de lalele.
    In rest, viata se imparte intre Luca, fiul sau de doi ani, si celelalte pasiuni. “Ma simt atrasa de pictura din perioada impresionista si de carti – citesc in fiecare seara. Imi place schiul pe zapada si pe apa si plimbarile lungi in natura. Imi place sa gatesc enouvelle cuisinee, o bucatarie gustoasa si sanatoasa, spre deosebire de bucataria greoaie traditionala”, spune aceasta.
    “De cateva ori pe saptamana ma duc dimineata la fitness si fac sport o ora.” Rucsandra Hurezeanu se declara atrasa de masinile rapide. “Acum conduc un BMW seria 3, dar imi doresc o masina sport si mai puternica.” In timp ce vorbeste nu poti sa nu remarci asemanarea izbitoare cu o muza a Hollywood-ului, Audrey Hepburn. “Multa lumea imi spune ca seman cu ea. Prietenii imi trimit mailuri, fotografii, albume, gadget-uri cu imaginea ei”, conchide managerul.

  • Ce poti cumpara cu un premiu?

    Intre inovatie si tentatia unui premiu consistent pare sa existe o relatie aproape pavloviana. Si cum astazi mai mult ca oricand ideile fac businessul, tot mai multi executivi s-au hotarat sa ofere recompense substantiale gasitorilor unei idei valoroase.

    In afara de faptul ca amandoua sunt considerate filme de anvergura, despre “Vrajitorul din Oz” si “Tacerea mieilor” nu se poate spune ca ar avea foarte multe in comun. Primul spune povestea unei fetite din Kansas care este transportata intr-un mod magic pe un taram fermecat unde animalele canta si danseaza, iar in al doilea este vorba despre un criminal in serie. Asa ca nu te-ai astepta ca publicul sa aiba reactii similare vizavi de cele doua filme.
    Insa se pare ca, dintr-un motiv sau altul, asa se intampla. Cei care apreciaza unul dintre cele doua filme au tendinta de a-l aprecia si pe celalalt, iar cei care cred ca unul este supra-apreciat, au tendinta sa-l puna si pe al doilea in aceeasi categorie. Acest exemplu este insa numai unul dintre cele cuprinse in enorma baza de date de evaluari ale filmelor construita de Netflix, unul dintre cele mai mari magazine de inchirieri de filme online. Pe website-ul companiei clientii pot acorda note oricarui film, iar compania foloseste aceste evaluari – 1,6 miliarde – pentru a gasi legaturi intre filme si felul in care oamenii relationeaza cu ele.
    Sistemul elaborat de Netflix se numeste Cinematch, si le permite celor din companie sa recomande utilizatorilor alte filme care le-ar putea placea la fel de mult ca cele carora le-au acordat nota maxima. Executivii Netflix isi pun toate sperantele in Cinematch si avansul pe care acest serviciu l-ar aduce companiei in fata competitiei, in conditiile in care prin download-urile digitale alte companii pot deja sa vanda filme pe Internet.
    Asa se face ca, in luna martie a anului trecut, Reed Hastings, CEO-ul Netflix, i-a convocat pe ceilalti trei executivi ai companiei intr-o sedinta extraordinara pentru a descoperi noi modalitati de a imbunatati sistemul Cinematch. In acel moment compania tocmai incheiase cu un esec discutiile purtate cu un programator vedeta de la Stanford, adjudecat mai apoi de Google, dar Hastings avea o idee.
    “Ar trebui sa oferim un premiu”, a spus el atunci. “Ar trebui sa lansam o competitie a carei miza sa fie imbunatatirea serviciului Cinematch.” Cand unul dintre ceilalti executivi s-a intrebat ce suma ar fi potrivita pentru un asemenea premiu, Hastings a exclamat “Un milion de dolari!”

    Premii istorice
    Asa a pasit Netflix pe un drum insuficient batut astazi: cel al recompensarii ideilor ingenioase.
    Cu cateva secole in urma, in jurul anului 1700, in plina epoca a rationalismului, premiile erau un lucru obisnuit, un mod frecvent de a recompensa inovatia. Cel mai ravnit premiu din acea perioada a fost cel promis de Parlamentul Britanic, in valoare de 20.000 de lire, pentru cel care reusea sa gaseasca o modalitate de a localiza un anume punct situat in mijlocul marii. Povestea competitiei ce a urmat acestei provocari a facut din cartea lui Dava Sobel publicata in 1995 un bestseller. Unul cu care Hastings era foarte familiarizat atunci cand a venit cu ideea premiului de un milion de dolari. Cu toate acestea, in timp, in locul premiilor au inceput sa fie preferate bursele. Bineinteles ca au existat motive intemeiate pentru aceasta schimbare. Pe masura ce stiinta a devenit din ce in ce mai complexa si mai avansata, cercetatorii au inceput sa depinda tot mai mult de bani pentru a-si procura echipamentul costisitor si pentru a angaja personal competent inainte de a putea pune bazele unei descoperiri revolutionare. Insa bursele au devenit din ce in ce mai populare si dintr-un motiv mult mai obscur: acestea faceau viata mult mai usoara atat pentru birocrati dar si pentru oamenii de stiinta. Robin Hanson, economist la Universitatea George Mason din Statele Unite, a studiat istoria premiilor si spune ca acestea dau nastere unei mari doze de incertitudine: nimeni nu poate spune cine va primi banii sau cand va trebui platit acest premiu. Pe de alta parte sistemul burselor ii permite celui care sponsorizeaza concursul sa aleaga persoana care va primi banii.
    “Birocratii apreciaza fluxul continuu de bani si dispretuiesc profund incertitudinea”, explica Hanson, care a lucrat ca fizician la NASA inainte sa se specializeze in economie. “Insa in cele mai multe cazuri premiile sunt mult mai eficiente daca cel vizat este progresul stiintific.”

    Lupta pentru 10%
    In octombrie, cand Netflix a anuntat lansarea competitiei si premiul pe care il oferea, Hastings recunostea ca nu se asteapta ca cei inscrisi in concurs sa inregistreze un progres considerabil in viitorul foarte apropiat. Specialistii din domeniul IT spun ca Cinematch era deja in momentul lansarii competitiei, alaturi de Amazon, unul dintre cele mai sofisticate sisteme de recomandari din intreg World Wide Web-ul. “Pe atunci credeam ca am construit cel mai bun lucru cu putinta”, a spus Hastings. Insa CEO-ul Netflix subestima puterea unei competitii deschise. In decursul catorva zile, cea mai mare parte a specialistilor de top din domeniul inteligentei artificiale descarcau cele 100 de milioane de rating-uri ale filmelor pe care Netflix le-a facut publice cu aceasta ocazie. Iar de atunci s-au inclestat intr-o competitie darwiniana in incercarea de a construi un Cinematch mai bun, pe masura ce rezultatele interimare sunt postate periodic pe site-ul Netflix.
    Pentru a obtine premiul de un milion de dolari de la Netflix echipa castigatoare trebuie sa construiasca un sistem care sa imbunatateasca cu cel putin 10% performantele sistemului actual al Cinematch si sa reuseasca sa prezica cu o mai mare exactitate ce nota va da un anumit utilizator unui anumit film. De exemplu, exista un numar ceva mai mic de persoane care au indragit foarte mult “Vrajitorul din Oz”, insa nu au putut suporta “Tacerea mieilor”. Noul sistem al Cinematch ar trebui sa ii poata identifica pe acestia pe baza atitudinii lor fata de alte filme-etalon, insa numai un algoritm statistic avansat ar putea gasi un asemenea sablon comportamental.
    Desi concursul ramane deschis pentru inca patru ani si jumatate, modelul echipei ungare, care ocupa in prezent primul loc in competitie, este deja cu 6,75% mai bun decat versiunea actuala a Cinematch. Iar Netflix nu a trebuit sa plateasca pana acum nici macar un minut din timpul lor. De fapt compania “a recrutat cea mai mare parte a comunitatii stiintifice din domeniul inteligentei artificiale fara a cheltui vreun ban”, dupa cum bine observa Geoffrey Hinton, profesor de IT la Universitatea din Toronto. Acestea sunt avantajele care fac ca acordarea de premii sa fie cea mai buna solutie pentru companiile care pleaca in cautarea noului. Ele nu trebuie sa plateasca decat pura performanta, iar pastrarea competitiei deschisa pentru toata lumea este o modalitate in plus de a asigura ca oricine are o idee buna, nu doar expertii in domeniu, are o sansa de a descalci problema. La fel cum, spre oroarea marilor astrologi din epoca, un ceasornicar de rand
    si-a adjudecat in secolul XVIII premiul pentru descoperirea longitudinii.
    Bursele raman in continuare de o importanta cruciala in cercetarea stiintifica. La urma urmei cineva trebuie sa ii plateasca pe specialistii in IT care incearca sa castige premiul Netflix. Insa din acest exemplu reiese suficient de clar ca in domeniul cercetarii rezultatele deosebite nu sunt rasplatite suficient de des. Cel mai concludent exemplu este felul in care guvernele mai multor tari au incercat sa gaseasca o solutie la problema incalzirii globale. Au oferit burse si subventii pentru gasirea de noi surse de energie alternativa, cum ar fi etanolul, chiar daca pana acum nimeni nu stie care va fi resursa viitorului. O solutie mult mai buna ar fi fost sa mandateze ca economia globala sa foloseasca mai putin carbon. Acest obiectiv catalizat de un premiu in valoare de cateva miliarde de dolari pentru compania care ar reusi sa descopere o sursa eficienta de energie alternativa ar fi avut mai multe sanse de reusita si ar fi generat un interes mult mai mare in intreaga lume stiintifica.
    Vestea buna este ca premiul Netflix este doar ultimul venit dintr-o serie de premii foarte consistente si foarte populare care au fost anuntate in ultimii ani. Cel mai cunoscut este Premiul X, anuntat in 1996, ca o recompensa in valoare de 10 milioane de dolari pentru primul zbor privat care va atinge bariera spatiului cosmic. Acesta a fost acordat doar cu 8 ani mai tarziu, dovedind inca odata ca premiile in bani au un mod aparte de a stimula concentrarea si de a genera solutii sclipitoare.

    New York Times News Service – tradus si adaptat de Sabrina Raileanu

  • Investitie romaneasca de 400 mil. $

    Cuprom Romania, unul dintre cei mai mari producatori de cupru electrolitic, sarma laminata, trefilata si conductoare din Europa de Est, se pregateste pentru cea mai mare investitie romaneasca in strainatate.
    Cuprom a fost actorul principal in procesul de privatizare a producatorului de cupru RTB Bor din Serbia, oferind cea mai mare suma, si anume 400 de milioane de dolari (circa 304 milioane de euro). In urma acestei achizitii, compania va prelua exploatarile de cupru, de suprafata si subterane, din Bor si Majdanpek, precum si o unitate de topire si rafinare a minereului. In acest fel, firma isi va asigura materia prima si va fi ferita de pericolul reprezentat de fluctuatiile mari de pret de pe pietele internationale.
    Cuprom, cu o cifra de afaceri de 200 de milioane de dolari (160 de milioane de euro) estimata pentru 2007, este condusa de Horia Sima si Horia Pitulea, prin intermediul companiei Lipomin Lipova, si de Ionut Costea, presedintele Raiffeisen Banca pentru Locuinte. Pe langa planul legat de investitia in Serbia, cei trei actionari ai Cuprom vizeaza o serie de investitii conexe, in industria lemnului, a lactatelor si a turismului. Mai mult, ei au preluat deja afacerea cu ape minerale Carpatica de la Petrom.
    In total, in urmatorii patru ani, Cuprom va investi peste 150 de milioane de dolari la RTB Bor in tehnologii cu impact asupra calitatii mediului, pentru a aduce producatorul sarb la standardele europene. Finantarea se va face prin intermediul bancilor internationale Merrill Lynch si Deutsche Bank, iar termenul limita pentru incheierea contractului de vanzare si transfer al drepturilor de exploatare a complexului minier si metalurgic este 4 martie 2007.