Blog

  • Cine da mai mult?

    Marile orase europene sunt o prezenta constanta pe harta companiilor aeriene din Romania. Care sunt destinatiile cele mai solicitate?

     

    Oras

    Companie

    Nr. curse

    Decolare

    München

    Lufthansa

    6

    Bucuresti

     

    Lufthansa

    12

    Timisoara

     

    Carpatair

    6

    Timisoara

    Viena

    Austrian Airlines*

    24

    Bucuresti

     

    Austrian Airlines

    3

    Iasi

     

    Austrian Airlines

    3

    Sibiu

     

    Sky Europe***

    2

    Bucuresti

    Londra

    British Airways

    14

    Bucuresti

     

    British Airways

    7

    Timisoara

     

    British Airways

    5

    Targu Mures

    Paris

    Air France**

    35

    Bucuresti

     

    Carpatair

    4

    Timisoara

     

    Blue Air

    4

    Bucuresti

     

    * Curse operate In code share cu TAROM;

    ** Doua dintre acestea operate In code share cu TAROM;

    *** Cursa este de fapt spre Bratislava, de unde biletul include un shuttle bus pana la Viena (100 km);


    Sursa: Companiile

  • RETAIL: Un roman de 34 de ani <br/> joaca la dublu pentru Sparkassen

    Are 34 de ani si administreaza proiecte imobiliare in valoare de 250 de milioane de euro. Suma pe care si-a propus sa o dubleze pana in 2010. Ce planuri are Claudiu Negrisan, country managerul Sparkassen, divizia de investitii imobiliare a grupului Erste?

     

    Cu patru ani in urma, nici nu si-ar fi pus problema ca va lucra in real estate. A intrat in contact cu lumea imobiliara abia in 2003, dar nu in Romania, ci in Copenhaga, unde a lucrat pentru un fond de investitii, in timp ce studia pentru un MBA. „Cand m-am intors, eram convins ca voi lucra in real estate.“ Odata revenit in tara, s-a angajat la Sparkassen, care tocmai isi cauta un reprezentant pentru Romania.

     

    Acum are pe mana un portofoliu de un sfert de miliard de euro si are ca obiectiv adaugarea a inca pe atat in urmatorii trei ani. „E interesant ca, la 34 de ani, sa administrezi investitii de 250 de milioane, plus celelalte pe care le urmarim“, spune zambind Negrisan. Pana in 2010, oficialii Sparkassen – fond de investitii imobiliare controlat de grupul austriac Erste – au ca obiectiv atingerea nivelului de 500 de milioane de euro investitii. Ceea ce „inseamna 130-150 de milioane de euro anual, in medie“, explica country managerul fondului.

     

    Sparkassen si-a facut o intrare in forta pe piata imobiliara romaneasca, anuntand saptamana trecuta nu mai putin de trei investitii. Compania a preluat pentru aproape 30 de milioane de euro hotelul Novotel, dezvoltat de grupul francez Accor in centrul Capitalei, pe Calea Victoriei. Fondul austriac va finanta si un centru comercial din sudul Bucurestiului – Sun Plaza – o investitie care poate ajunge la 150 mil. euro. In plus, in parteneriat cu Immorent – companie de leasing imobiliar, care face parte tot din grupul Erste – Sparkassen va dezvolta un complex multifunctional in Piata Victoriei. Acesta va avea o suprafata de 50.000 de metri patrati si va necesita fonduri de 80 milioane de euro.

     

    „Initial, targetul era destul de mic – 100 de milioane“, isi aminteste acum Negrisan. De ce aceasta schimbare radicala? „Le-am aratat celor din Austria ca aici sunt foarte multe posibilitati si ca tot ce trebuie sa faca este sa fie mai oportunisti.“ Mai precis, country managerul si-a sfatuit conducerea sa lase la o parte politica mai conservatoare de a investi doar in cladiri finalizate si sa se implice si pe partea de dezvoltare. Drept dovada, doua dintre cele trei proiecte anuntate de Sparkassen sunt noi dezvoltari.

     

    Deja sunt discutii pentru urmatoarele investitii. Mai avansate sunt cele pentru constructia unui alt centru comercial in partea de sud a Bucurestiului. „E un teren care ar fi pretabil pentru o astfel de dezvoltare“, spune Negrisan, fara a da alte detalii.

     

    Insa cele 250 mil. euro ar putea fi lejer investite intr-un singur proiect – portofoliul imobiliar al Bancii Comerciale Romane (BCR). Vanzarea bancii catre Erste a fost recent finalizata, iar noul proprietar a anuntat deja ca intentioneaza sa „scape“ de el. Iar cea mai logica miscare ar fi transferul catre divizia imobiliara a grupului, crede si Holger Schmidtmayr, membru in consiliul de conducere al Sparkassen. In urma cu un an, in preajma anuntarii castigatorului cursei pentru BCR, surse din piata imobiliara apreciau pentru BUSINESS Magazin ca portofoliul de real estate al bancii ar valora intre 300 si 350 mil. euro. Strategia de investitii a Sparkassen va ramane totusi una conservatoare, cum o apreciaza oficialii fondului. „Nu vrem sa le oferim actionarilor profituri mari. Vrem sa oferim un castig stabil, cu riscuri scazute“, spune Negrisan. Dar, in pofida prudentei, rentabilitatile celor trei investitii sunt peste media pietei imobiliare romanesti.

     

    „Proiectiile noastre spun ca o sa avem peste 10% randament initial“, sustine reprezentantul fondului. Randament care poate fi mai ridicat odata cu refinantarea investitiilor. Si la urmatoarele proiecte, Negrisan mizeaza pe o medie similara. Totusi, piata este din ce in ce mai aglomerata, dupa ce primului val de fonduri de investitii austriece li s-au adaugat in ultimul an o serie de investitori britanici, irlandezi, americani sau germani. Astfel ca strategia conservatoare – care a reusit totusi sa scoata randamente de peste 10% – va avea de furca cu politicile mult mai agresive ale concurentei.

  • Zerouri la orizont

    Pentru un business plan cat mai corect, advertiserii ar trebui sa urmareasca si pitchurile internationale, dar si miscarile de business anuntate la anul. Fuziunea HVB-Tiriac-Unicredit si privatizarea CEC sunt exemple de tranzactii care pot reconfigura portofoliile in 2007-2008.


    Regula in new business-ul din industria de publicitate este ca nu este nici o regula. De pilda, nu orice intrare de companie pe piata se soldeaza neaparat cu modificari la nivel de portofoliu in cazul agentiilor care lucreaza pentru compania respectiva in reteaua de care apartin. Un exemplu este Vodafone, care in Romania a continuat sa colaboreze cu McCann Erickson (Interpublic) dupa achizitia Connex, desi in multe piete in care opereaza, compania lucreaza pe partea de servicii de strategie si creatie cu JWT (WPP), agentia globala a Vodafone inca din 2002. Iar in materie de servicii media, Vodafone a operat la nivel international cateva schimbari in ultimul an. In urma unor pitchuri (licitatiile facute de companii pentru a-si desemna agentiile de publicitate partenere), Vodafone a ales sa lucreze cu OMD (parte din Omnicom), in Germania in august 2005, apoi in Republica Ceha (la circa o jumatate de an dupa achizitia operatorului local, valoarea contului fiind de 20 de milioane de euro, conform presei straine), iar in vara acestui an Vodafone a ales sa lucreze cu OMD si in Italia (un business atras similar celui din Germania, de cca. 120 mil. euro).


    In Romania, Vodafone nu a dat semne ca ar vrea sa schimbe agentia – McCann Erickson prestand atat servicii de creatie si strategie, cat si de media pentru clientul sau. Oficialii operatorului de telefonie mobila declarau pentru BUSINESS Magazin inca de anul trecut, inainte de rebranding, ca agentia cu care va lucra Vodafone in Romania va ramane aceeasi – McCann Erickson. Tot anul trecut, Bogdan Enoiu, managing director si actionar minoritar in McCann, spunea pentru BUSINESS Magazin ca agentia sa urma sa ruleze 90% din business-ul comunicarii Vodafone, restul de 10% revenindu-i agentiei Scala JWT (agentia care este responsabila de strategia de marca a Vodafone la nivel mondial, dar care, prin contractul cu Vodafone, ii lasa clientului libertatea de a lucra cu ce agentie vrea pe plan local). In acelasi timp, Scala JWT, prezenta in Romania prin contract de afiliere, a facut demersuri vizibile de consolidare a echipei in 2006: in mai putin de un an, la Scala au avut loc schimbari radicale in pozitii cheie, agentia aducand un nou director financiar, un nou director de creatie, un nou director de business development si, in cele din urma, operand modificarea si la nivel de director general.


    „Vodafone va fi un client interesant de urmarit la anul“, crede Roxana Dumitru, director de new business la Leo Burnett & Target, in discutia cu BUSINESS Magazin despre cele mai mari conturi pe care agentiile de publicitate si de media si le vor disputa la anul (Vodafone nu a facut niciun comentariu, pana la inchiderea editiei, despre supozitiile unor surse din industrie care se asteapta ca in decembrie sa expire contractul cu B.V. McCann Erickson). Mergand pe ipoteza ca agentiile de retea stau cu ochii pe pitchurile internationale si spera sa atraga business la nivel local – se poate presupune ca poate nu a fost intamplatoare nici miscarea OMD de a-si consolida afacerea anul trecut, in urma parteneriatului incheiat cu Media Direction (tot Omnicom), pentru cresterea fortei de negociere in achizitia de spatiu publicitar. De  notat ca la vremea respectiva, oficialii OMD Romania negau vreo legatura intre faptul ca reteaua a castigat clientul Vodafone pe diverse piete europene si parteneriatul respectiv cu Media Direction (agentie care face parte dintr-un grup – Graffiti / BBDO – aflat el insusi intr-un proces de consolidari in 2006). „Exista cateva reasezari majore in telecom la nivel mondial“, spune Manuela Necula, care conduce operatiunile grupului Ogilvy in Romania, vorbind despre miscarile de conturi estimate pentru 2007 ca urmare a unor pitchuri internationale. „Orange a fost din ce in ce mai apropiat de agentiile din grupul Publicis, dar e greu de estimat care va fi evolutia, date fiind plecarile de la varf de la headquarter-ul Publicis. Vodafone are ca agentie de brand in foarte multe tari pe JWT din WPP, dar nu stiu in ce masura acestea se vor reflecta ca atare si in piata noastra“, spune ea.


    Ce miscari se vor produce in zona telecom adusa in discutie de Necula? Cosmote – care anul trecut si-a declarat intentia de a deveni printre primii cinci spenderi de publicitate in Romania in viitorul apropiat – spune prin directorul sau de marketing, Costas Kapetanopoulos, ca nu are de gand sa-si schimbe agentiile (Cohn & Jansen pe partea de creatie si United Media pe partea de media – aceasta din urma infiintata special pentru a rula bugetele de reclama ale Cosmote, estimate la cca. 10 mil. euro in 2005 si 2006).


    In cazul lui Orange, niste schimbari de agentii nu sunt insa excluse, este de parere Roxana Dumitru de la Leo Burnett, aducand drept argument miscarile la nivel international din aceasta primavara despre care vorbea si Manuela Necula (este vorba despre o revizuire a contului sau paneuropean, estimat la 200 de milioane de dolari, in urma caruia Orange a ales sa lucreze cu doua agentii din grupul Publicis si cu Euro RSCG, parte din grupul Havas). La vremea respectiva, Orange Romania nu se pronunta asupra consecintelor licitatiei in Romania, insa niste semne a dat deja in acest sens: campania „Hide & Seek“ care ruleaza in prezent pe TV (septembrie-octombrie) nu e semnata de agentia sa traditionala Tempo, ci de Wieden & Kennedy din Londra. Iar pe partea de media (buget estimat la cateva milioane de euro anual), Sorin Doru, fostul media director de la Opti Media si in prezent managing partner al agentiei de consultanta si audit media Media Hub Consultants, spune ca „are senzatia ca si Orange e la final de contract cu Initiative Media“, nefiind totusi sigur de aceasta informatie (el aducand ca probabilitate faptul ca 2007 sa fie ultimul an de contract).


    Agentiile romanesti nu se uita numai la pitchuri cand vine vorba de prospectarea de clienti. Ci si la miscarile din mediul de afaceri. Cazurile in care diversele tranzactii s-au resimtit si la nivelul mutarilor de clienti in industria de publicitate nu sunt putine. Este cazul Petrom care, in urma achizitiei de catre OMV, a inceput sa lucreze de anul trecut cu TBWA/Merlin, una dintre agentiile OMV pe plan international (bugetul de media fiind rulat de MediaCom, parte din Grey Romania). Un exemplu recent ar fi mutarea clientului BCR pe partea de creatie de la Leo Burnett & Target la Y&R/Team Advertising (august), ca urmare a achizitiei BCR de catre Erste (Y&R fiind agentie partenera Erste pe plan extern). De notat ca BCR – despre care unii publicitari spun ca ar fi un spender de publicitate de top in categoria sa – si-a schimbat si agentia de media in acest an, plecand de la Starcom Media (parte din Leo Burnett) la Media Investment (The Group).


    Vazute tocmai din unghiul acestor  precedente, cele doua mari miscari din domeniul bancar asteptate anul viitor – fuziunea HVB-Tiriac cu Unicredit si privatizarea CEC par sa fie asteptate cu interes printre oamenii de publicitate in perspectiva lui 2007 si 2008. Prima pe lista – prin prisma proximitatii – ar fi fuziunea HVB-Tiriac cu Unicredit, banca ce va rezulta in urma acestei miscari (la anul) urmand a gestiona un buget de marketing estimat de unii specialisti la cca. 10 milioane de euro (rebranding, comunicare in media, productie etc.). Ce agentii isi vor disputa noul client? Va organiza banca un pitch pentru desemnarea unor noi agentii, va continua parteneriatele existente sau isi va alinia partenerii de comunicare pe filiera internationala (cum a facut Erste, de pilda)? Oficialii HVB-Tiriac – banca ce lucreaza cu Headvertising pentru servicii de creatie si cu MediaCom Romania (parte din Grey) pentru servicii media – spun ca „nu au fost luate inca decizii in acest sens“. Insa, conform unor surse BUSINESS Magazin, Unicredit – care va ingloba HVB-Tiriac anul viitor – s-ar afla in proces de desfasurare a unui pitch international pentru selectarea unei retele media care sa implementeze noua strategie de marca rezultata in urma fuziunii cu HVB.


    „Este de asteptat ca, incepand cu 2007, Unicredit sa opereze aceasta aliniere si in Romania. Bugetul estimat pentru Romania ar putea fi in jurul a 3 mil. euro“, a declarat un apropiat al acestui proces pentru BUSINESS Magazin, sub protectia anonimatului. De notat in acest context ca bugetele de media ale Unicredit sunt gestionate de Brand Connection, o agentie cu o cifra de afaceri de 684.000 de euro in 2005 (pe partea de creatie, Unicredit lucrand cu Friends Advertising, tot o agentie de talie mica, cu o cifra de afaceri de 1,5 mil. euro anul trecut). „Banuim ca va fi unul din pitchurile importante in viitorul apropiat“, spune Mirela Angelescu, client service director la GMP despre efectul pe care fuziunea HVB-Tiriac cu Unicredit o va avea pe piata de publicitate. Iar efectele se vor simti la nivelul intregii categorii, da de inteles si Cosmin Radoi, director de new business la Foote, Cone & Belding (FCB). „In masura in care noul grup va avea obiective indraznete, fuziunea ar putea accelera cresterea unei categorii (financiar-bancar) si asa dinamice, cu efecte benefice pentru toata piata: competitia va fi mare, iar investitiile pe masura“. Traian Nuta, brand development manager la Grey Worldwide, subliniaza si el ca influenta benefica pe care fuziunea respectiva – urmata de un demers firesc de comunicare a noii entitati la nivel de imagine corporatista si de produse – o va avea asupra cresterii bugetelor din categoria financiar-bancara. El aduce in discutie, in acelasi context, si contributia pe care privatizarea CEC – prin demararea campaniilor de comunicare ulterioare (inexistente in prezent) – o va avea din aceeasi perspectiva: a cresterii investitiilor sectorului bancar in media. Moment pe care Radoi il vede petrecandu-se peste doi ani. „Experienta ne-a demonstrat ca exista o perioada de doi ani de la momentul preluarii unei institutii financiare de asemenea marime pana la momentul relansarii ei“, spune el.


    Daca agentiile romanesti asteapta cu nerabdare licitatiile locale de la anul, respectiv alinierile de clienti (ca urmare a miscarilor de pe plan international), acest lucru pare sa depinda de ponderea pe care acestia o vor aduce in business-ul agentiilor. Marile tranzactii de pana acum – din telecom, banci, sectorul alimentar, retail, petrol etc. – puse in raport cu planurile de afaceri ale agentiilor de publicitate, se impart in doua categorii, crede Cosmin Radoi: „Cu plus sau cu minus in dreptul profitului“. Mirela Angelescu de la GMP aduce in discutie un impact general asupra pietei. „Per ansamblu, marile tranzactii inseamna crestere de business.“ Intrebarile ar fi cu cat si pentru cine.

  • Cu ochii spre 2007

    Pentru a vedea ce categorii de clienti si ce advertiseri ar trebui sa aiba in vizor agentiile si oamenii de vanzari din media, BUSINESS Magazin a solicitat sprijinul a peste zece agentii de publicitate. In urma raspunsurilor primite, a selectat urmatoarele:

     

    PE CATEGORII: Alimentar, financiar, retail, telecomunicatii (gratie licentelor noi 3G), dezvoltatorii de ansambluri rezidentiale, jucatorii din energie, sistemul privat de pensii.

     

    PE CLIENTI: Un advertiser nou, deja intrat in planurile pentru 2007 este producatorul israelian de lactate Tnuva (Universal McCann). Iar printre mutarile de conturi importante asteptate in 2007-2008 (nu neaparat sigure) ca urmari a unor pitchuri internationale / parteneriate in retea ar putea fi Orange, Vodafone, Unicredit (dupa  ce va ingloba HVB-Tiriac), Danone, Colgate-Palmolive (acestea doua pe partea de media), Unilever (surse BUSINESS Magazin spun ca Unilever si-ar revizui bugetul de media la nivel local, estimat la circa 7 mil. euro); Dacia-Renault (ar putea organiza pitch de media, este o presupunere a unui interlocutor).

     

    SURSE: INTERLOCUTORII PENTRU ACEST ARTICOL;

    SURSE BUSINESS MAGAZIN. PRINTRE AGENTIILE SOLICITATE, DAR CARE NU AU OFERIT INFORMATII SE NUMARA: GRUPUL GRAFFITI / BBDO, MCCANN ERICKSON, SCALA JWT, YOUNG & RUBICAM, ZENITH MEDIA.

  • MILIOANELE DE MIJLOC

    Plecand de la premisa ca peste trei sferturi din mesajele publicitare se adreseaza clasei de mijloc si ca ponderea acesteia in populatia Romaniei este estimata de sociologi acum la 20-25%, se poate deduce ca cei circa un sfert dintre romani – membrii clasei mijlocii – genereaza peste trei sferturi din consumul total. Ce tip de afaceri au hranit acestia in ultimii ani?

     

    CURATENIE SI INGRIJIRE PERSONALA: Intre 2001 si 2005 au avut loc cresteri mai importante la produsele universale de curatat – 141%; produse pentru spalat vase – 35%; detergenti – 25%; pasta de dinti – 12%; sapun – numai 4% in volum (din cauza cresterii cererii pentru sapun lichid).

     

    CAFEA MACINATA: Consumul a inregistrat o crestere de 39% in 2001 fata de 1998 si, apoi, o crestere de 64% in 2005.

     

    SUPERMARKETURI: Ponderea supermarketurilor, ca loc de aprovizionare, a crescut de la 2% la 16% intre 1998 si 2005, in detrimentul pietelor si tarabelor, care au inregistrat o scadere de la 19% la 5%.

     

    TELECOM: Anul trecut, romanii au vorbit cu 4,2 mld. minute pe telefon mai mult decat in 2003 (17,5 mld. vorbite in 2005 versus 13,3 mld. in 2005). Cea mai mare crestere a traficului s-a inregistrat de pe telefonul mobil in strainatate – de la 400.000 de minute vorbite in 2003 la 1 milion anul trecut (mai mult decat dublu). Pe locul al doilea ca ritm de crestere s-a situat traficul intre telefoanele mobile (de la 30,5 milioane de minute vorbite in 2003 la 49,7 milioane in 2005). Iar numarul utilizatorilor de telefonie mobila s-a dublat in acelasi interval, de la 7,03 la 13,3 milioane.

     

    TURISM: Circulatia turistica externa a crescut cu 36,8 de procente in 2005 fata de 2004. 230.584 de turisti romani au petrecut concediul in strainatate, pe primul loc in preferintele acestora situandu-se Grecia cu o crestere de 67,3%, urmata de Italia, Turcia, Spania si Franta.

     

    BANCI:  Creditul pentru populatie a crescut de peste 50 de ori in ultimii 5 ani. Creditele de consum le depasesc de trei ori pe cele pentru locuinta (in zona euro, structura este diametral opusa: 32% credit de consum vs. 68% cel ipotecar sau imobiliar).

     

    AUTO: In iulie 2006, vanzarile de autoturisme autohtone au crescut cu aproape 50% fata de perioada similara a anului trecut. Anul trecut, vanzarile totale de autoturisme au avut o crestere de 48,5%.

     


    SURSE: GFK; ANRC; FEDERATIA PATRONATELOR DIN TURISMUL ROMANESC; COMPANIILE

  • PROFETII DESPRE TRECUTUL UNEI TRECUTE CLASE MIJLOCII

    Intr-un articol publicat anul trecut in Revista 22, analistul si politologul Silviu Brucan facea o analiza a aparitiei clasei mijlocii in Romania. Mai jos, o selectie a celor mai importante pasaje referitoare la aceasta:


    MOSTENIREA COMUNISTA: In plan social, Romania a pornit in decembrie 1989 cu un handicap serios fata de tarile central-europene. In Cehoslovacia, Ungaria si Polonia, in urma Primaverii de la Praga si, respectiv, a reformei lui Kadar si a valului reformist incurajat de Rakowski, se formase chiar in perioada finala a comunismului un puternic strat social intermediar cu un nivel material si cultural de viata tipic clasei mijlocii (casa in proprietate, automobil, cheltuieli culturale semnificative, vacante in strainatate). Desi statistica oficiala ocolea acest fenomen, sociologii occidentali apreciau aceasta clasa mijlocie emergenta la cote de circa 30% din populatia activa in Cehoslovacia, in Ungaria 20-25%, iar in Polonia 15%. In Romania, ponderea unei categorii sociale mai instarite – exceptand nomenclatura de partid – reprezenta doar 4-5% din populatia activa. Ca structura sociala, Romania anului 1989 ramanea devotata tripticului stalinist: doua clase (muncitorimea si taranimea), plus o categorie sociala, intelectualitatea.


    POSTDECEMBRIST: 1990 si 1991 au fost ani de incremenire a structurii sociale, din cauza orientarii sociale conservatoare a FSN. Transformarile incep sa apara dupa 1995: clasa muncitoare se afla in plina decadere, scade numeric si isi pierde prestigiul social (cultivat de partidul lui Ion Iliescu dupa 1990), iar taranimea e scindata (ca urmare a promulgarii in 1991, sub guvernul Petre Roman, a Legii Fondului Funciar – o reforma agrara tip secol al XIX-lea, cum o eticheteaza Silviu Brucan, care a faramitat la maximum suprafata arabila a tarii si a devastat infrastructura agriculturii romanesti).


    ACUM ZECE ANI: Incep sa apara, in schimb, noile forte sociale: clasa mijlocie si un strat superior de miliardari (upper middle class). In campania electorala din 1996 se face simtita pentru prima data prezenta noilor clase sociale. Clasa mijlocie (de ordinul sutelor de mii) si capitalistii (zeci de mii) coloreaza o parte a spectrului politic, determinand afirmari mai cutezatoare in programele partidelor politice, oscilatii semnificative in sanul puterii, si deplasand spre centru-dreapta punctul de atractie al mediului politic.


    CU FORCEPSUL: Cum a luat nastere la noi clasa mijlocie? Cu forcepsul. Economia de piata nu prinde viata si nu poate functiona numai cu muncitori si tarani. Ea are nevoie de negustori si intermediari, antreprenori si patroni, vanzatori si afaceristi, chiaburi si agronomi. De aceea, formarea acestei clase este vitala si urgenta. Ea nu poate urma ritmul lent de decenii din Occident. Am fost martorii unei aparitii sociale abrupte, fortate, accelerate, in care scopul scuza mijloacele, scrie Brucan.


    PRIMII CAPITALISTI: Dupa revolutia din decembrie 1989, clasa capitalistilor s-a format in principal pe socoteala statului administrator al tuturor bogatiilor, prin rapt din valorile imobiliare, din fondurile fixe si chiar din capitalul social al intreprinderilor de stat. Bineinteles, in primele randuri ale acestui rapt pe scara larga s-au aflat nomenclatura de partid si birocratii de stat, inclusiv securistii aflati in pozitii strategice care le permiteau sa opereze in graba si cu cea mai mare eficacitate. (Silviu Brucan descrie in cartea sa „Stalpii noii puteri in Romania“ cum au aparut primii miliardari la noi).


    PRIMUL ELECTORAT: La alegerile din 2004, Alianta s-a pozitionat ferm la centru-dreapta, indreptandu-si atentia mai ales spre clasa mijlocie. Punctul cel mai senzational al programului sau a fost cota unica de impozitare de 16%, inclusiv reducerea cotei impozitului pe profit de la 25% la 16%. Desi cota unica este inechitabila din punct de vedere social, ea este menita sa satisfaca in mod evident mediul de afaceri si astfel sa atraga si categoriile sociale care-si pun sperante in dinamizarea economiei. Reactia PSD nu a intarziat sa apara. Liderul de atunci Adrian Nastase considera ca PSD trebuie sa-si creeze pe langa bazinul sau electoral traditional, „un al doilea bazin electoral din clasa mijlocie“.

  • CINE FACE PARTE DIN CLASA MIJLOCIE

    Desi parerile asupra componentei si caracteristicilor clasei mijlocii din Romania sunt impartite, exista totusi cateva criterii care o definesc, potrivit specialistilor consultati pentru acest articol:

    OCUPATIE: Antreprenori, liber profesionisti, top si middle manageri, tehnocrati, functionari din domeniul serviciilor etc.


    STUDII: Superioare si colegiu (rareori doar liceu).


    VARSTA: Majoritatea au intre 30 si 45 de ani


    VENIT PE GOSPODARIE: min. 800-1.000 USD


    PROVENIENTA: Urbanul mare


    LIFESTYLE: Isi fac cumparaturile in magazine mari; calatoresc; sunt utilizatori frecventi de Internet; au un nivel de viata cel putin bun


    IMPARTIRE: 1. Lower Middle Class – tineri profesori, medici, functionari etc. Sunt mai putin ocupati, nu au mobilitate crescuta, au placeri simple; 2. Middle Middle Class – profesionisti IT, din arte liberale, middle manageri, avocati, jurnalisti, oameni din publicitate. Sunt dinamici, petrec mult timp in afara spatiului domestic (sala de sport, pub-uri etc.); 3. Upper Middle – executivi, actionari, manageri de top; sunt foarte ocupati, consuma produse de lux, au mobilitate crescuta.

  • EI SUNT TINTA

    Atunci cand isi dezvolta si promoveaza produsele, companiile se uita la tipologiile consumatorilor lor in aceeasi masura in care se uita si la veniturile acestora. Categoria profesionistilor activi – care a crescut cu 7% in trei ani – este considerata ca fiind reprezentativa pentru clasa mijlocie. Pe locul al doilea s-ar situa categoria familistilor.

    2002-2003

    2003-2004

    2004-2005

    PROFESIONISTII ACTIVI

    15%

    18%

    21%

    Vor mai mult de la viata si iau masuri in acest sens; pentru ei este important sa fie priviti cu respect si considerati oameni de succes; sunt preocupati de propria imagine: poarta hainele corespunzatoare, conduc masina potrivita etc.

    FAMILISTII SEDENTARI

    20%

    22%

    23%

    Sunt motivati de valori cum ar fi familia, siguranta, increderea; Viata lor este centrata in jurul familiei; chiar daca isi doresc produse de calitate, intotdeauna fac compromisuri in favoarea pretului; nu petrec mult timp in afara activitatilor de familie; sunt mari consumatori de TV.

    TRADITIONALISTII PASIVI

    28%

    25%

    28%

    Au senzatia ca lucrurile nu mai sunt la fel de bune ca odinioara; le displace noutatea si nu cred in produsele inovatoare; sunt dictatoriali, distanti si cred ca subordonatii si copiii trebuie supervizati, nu si ascultati, iar locul femeii este acasa.

    SOFISTICATII

    3%

    4%

    6%

    Sunt povesti de succes vizibile; au reusit in domeniile lor si sunt increzatori in abilitatile proprii, dar si in pozitia acestora; stiu ca sunt oameni de succes, la fel si cei din jurul lor; locuinta lor, automobilul, vestimentatia, stilul lor de viata vorbesc de la sine.

    NOSTALGICII PASIVI

    34%

    31%

    22%

    Sunt cei cu probleme financiare, preocupati sa isi duca viata de zi cu zi; de regula sunt pensionarii sau cei cu multi copii; sunt pesimisti si cred ca viata a fost nedreapta cu ei; sunt furiosi, ostili si vor sa se intoarca la vechiul sistem.


    SURSA: TGI (TARGET GROUP INDEX) 2005 – ULTIMELE INFORMATII DISPONIBILE; PROCENTELE REPREZINTA PONDEREA DIN ESANTIONUL CERCETAT: PESTE 1.600 DE PERSOANE ADULTE DIN MEDIUL URBAN

  • Cum arata o criza

    Episoadele de turbulenta de pe pietele in curs de dezvoltare, aparute in cursul acestui an dupa o perioada destul de lunga de acalmie, au readus in amintirea investitorilor perioada de crize financiare din a doua jumatate a deceniului trecut. Turcia, Ungaria, Ecuadorul sau Thailanda sunt puse pe acelasi plan, ca si atunci, iar investitorilor li se recomanda prudenta, intr-un context in care orice veste proasta sosita de pe una din aceste piete pare sa le influenteze direct pe toate celelalte.

     

    Dar daca introducerea euro nu aduce decat inflatie, scaderea puterii de cumparare si stirbirea suveranitatii nationale? Ar trebui sa convocam un referendum pentru adoptarea euro, cel mai probabil in 2010, a declarat saptamana trecuta presedintele Poloniei, Lech Kaczynski. Anul 2010 coincide cu sfarsitul mandatului pentru Kaczynski si guvernarea sa conservatoare, dar si cu momentul cand Polonia ar trebui sa fie pregatita pentru aderarea la euro.

     

    Din 2005, de cand au venit la putere, conservatorii condusi de fratii Kaczynski (actualul presedinte si actualul premier) n-au incetat sa le faca probleme partenerilor din UE, fie cu promisiuni de nationalizare a marilor companii preluate de straini, fie cu amenintari pentru independenta bancii centrale. Nici cu adoptarea euro („un experiment“, in opinia presedintelui) n-a fost mai simplu, avand in vedere ca pana anul trecut, calendarul de pregatire a Poloniei pentru intrarea in zona euro parea sa se incheie prin 2009 cel mai tarziu. Acum, declaratiile liderului polonez consolideaza o temere care plutea in aer de cateva luni in cercurile de la Bruxelles, aceea ca tarile din Est acceptate in 2004 in UE nu vor ori nu sunt in stare sa se apropie de zona euro. Or, convingerea oficialilor de la Bruxelles e ca numai adoptarea monedei unice va pecetlui integrarea acestor tari in UE, atata vreme cat conditiile stricte cerute pentru intrarea in uniunea monetara europeana sunt cea mai buna garantie de disciplinare a economiilor din Est.

     

    La ora actuala, numai Slovenia (care o sa adopte euro la anul) indeplineste criteriile de deficit fiscal, datorie publica si inflatie, in timp ce restul „noii Europe“ tinde mai curand sa se departeze de momentul trecerii la moneda unica. Analistii constata ca perioada de crestere economica impresionanta din cele zece tari noi membre ale UE a parut sa se cam incheie odata cu momentul aderarii din 2004, iar economiile care cresc inca o fac sacrificand stabilitatea macro. Ungaria e cel mai bun exemplu in acest sens, nu numai din cauza deficitului bugetar de peste 10% din PIB, atras de o larghete fiscala nefireasca pentru o tara care se pregateste sa adopte euro, dar si din cauza umflarii riscante a preturilor pe o piata imobiliara sustinuta de cumparari pe baza de credite in valuta. Polonia va avea si ea in curand probleme cu deficitul bugetar, apreciaza Financial Times, din cauza politicilor populiste ale guvernului, cu Cehia inca nu se stie ce se va intampla dupa actuala criza guvernamentala, iar Lituaniei tocmai i-a fost respinsa cererea de aderare la euro in 2007, fiindca inflatia de acolo ramane inca peste pragul admis pentru zona euro.

     

    Financial Times sustine ca aceste tari ar fi trebuit sa-si defineasca politicile economice de la bun inceput in functie de obiectivul trecerii la euro, iar aceasta le-ar fi ajutat sa nu ajunga in situatia incerta de acum. In speta, noile membre ale UE ar fi trebuit sa urmeze exemplul Italiei si al Spaniei in anii ‘90, care au facut din adoptarea euro obiectivul central, ceea ce le-a impins sa faca reforme pe care altfel probabil le-ar fi evitat.

     

    Astfel de observatii apar intr-un context de crestere a neincrederii investitorilor fata de toate pietele in curs de dezvoltare, nu numai fata de cele din Europa de Est. In prima jumatate a acestui an, dupa o perioada de calm relativ, volatilitatea pe pietele in curs de dezvoltare a crescut brusc – mai intai in februarie-martie la bursele din Orientul Mijlociu, apoi au intrat sub presiune monedele nationale din Islanda si Noua Zeelanda, tari cu deficite externe destul de mari in ultimii ani. Mai apoi, in luna mai, cresterea dobanzilor pe principalele piete dezvoltate, din cauza temerilor ca scumpirea petrolului ar stimula prea rapid inflatia in aceste economii, i-a scos pe investitorii speculativi aproape de pe toate pietele in curs de dezvoltare, din Turcia si Ungaria pana in Columbia sau Africa de Sud. Cele mai abrupte corectii (in traducere, prabusiri ale pretului actiunilor sau ale monedelor nationale) s-au intamplat acolo unde investitorii au avut expuneri mari si unde activele s-au scumpit cel mai mult pe parcursul lui 2005.

     

    Una peste alta, la nivelul fondurilor de investitii pentru pietele in curs de dezvoltare, scurgerea de capital a fost de 15,8 miliarde de dolari numai intre jumatatea lui mai si sfarsitul lui iunie, raportat la un aflux de capital de peste 50 de miliarde de dolari intre inceputul lui 2005 si jumatatea lunii mai 2006. Dupa o scurta perioada de liniste datorata varfului de sezon de vacanta, turbulentele au reinceput, de data aceasta alimentate de evenimente concrete de pe pietele in curs de dezvoltare, evenimente care s-a nimerit sa se intample aproape in acelasi timp. E vorba de revoltele de strada din Ungaria, perspectiva unor crize de guvern la Budapesta si Praga, declaratiile belicoase ale fratilor Kaczynski la adresa ortodoxiei economice a UE, apropierea unor alegeri decisive pentru viitorul economic al Braziliei (una din cele patru piete in curs de dezvoltare „fetis“, alaturi de China, India si Rusia), lovitura de stat din Thailanda si anuntul guvernului din Ecuador ca e posibil sa solicite o restructurare a datoriei externe, pentru ca statul e incapabil s-o plateasca. La anul ajung la scadenta obligatiuni externe in dolari ale Ecuadorului in valoare de 1 miliard de dolari, dintr-un total al datoriei externe de 11 miliarde de dolari.

     

    Asa s-a ajuns ca investitorii sa asocieze acum situatia generica de pe pietele in curs de dezvoltare cu ceea ce se intampla in a doua jumatate a deceniului trecut in Asia de Sud-Est, in America Latina si in Rusia. In ultima saptamana a lui septembrie, dupa violentele de strada din Budapesta, anuntul Ecuadorului si lovitura de stat din Thailanda, indicele Dow Jones CDX Emerging Markets, care masoara perceptia in privinta solvabilitatii a 40 de tari in curs de dezvoltare, de la Brazilia la Turcia, a scazut cu 1,8% – cea mai mare scadere pe parcursul unui singure saptamani, din martie incoace. „Au fost o serie de stiri proaste intr-un timp scurt. Odata ce se intra intr-un climat de aversiune fata de risc, investitorii vand tot ce pot sa vanda“, spune Kaushik Rudra, analist la banca de investitii Lehman Brothers din Londra.

     

    Si intr-adevar, investitorii au vandut tot ce au putut; retragerile de capital de pe piata ungureasca au continuat, dupa ce in vara iesisera deja 2,5 miliarde de euro, iar tendinta de a parasi monedele, actiunile si obligatiunile din categoria „emerging markets“ s-a manifestat, ca de obicei, nediferentiat: daca in primavara tusea Rezerva Federala a SUA si racea Turcia, acum a tusit Thailanda si a racit Polonia. Cu alte cuvinte, e foarte posibil ca declaratiile mai ciudate ale unui Kaczynski sa nu fi atras atentia atat de intens analistilor si investitorilor daca ele n-ar fi fost precedate de evenimente nefavorabile pe alte piete in curs de dezvoltare, nici macar neaparat din aceeasi zona geografica.

     

    Cu atat mai mult deci functioneaza vecinatatea ca factor de risc. „Politicile din regiune se indreapta intr-o directie eronata, iar in perspectiva unei restrangeri in continuare a conditiilor in materie de lichiditati, Europa Centrala se profileaza in fata investitorilor ca o regiune care se comporta mai curand gresit decat corect“, afirma Lars Christensen, ana-list la Danske Bank din Copenhaga. Institutia a lansat de curand un raport extrem de critic la adresa situatiei de pe pietele din Europa Centrala si de Est, sugerand investitorilor sa-si reduca in mod semnificativ expunerile pe aceste piete, in special in Polonia, Ungaria, Slovacia si Romania, care „par cu deosebire fragile“, precum si sa-si mai reduca din expunerea pe pietele foarte volatile, ca Turcia si cele din America Latina.

     

    Iar ca tabloul sa fie complet, exista analisti care incep sa sustina ca nici cele patru piete principale in curs de dezvoltare – Brazilia, Rusia, India si China (BRIC) – nu mai sunt ce-au fost sau, mai exact, ca asocierea lor se dovedeste o abstractie fara legatura cu realitatea. Ar fi vorba de faptul ca diferentele, inclusiv conjuncturale, dintre aceste tari fac imposibila considerarea lor in continuare ca o categorie aparte printre tarile in curs de dezvoltare. Pe de o parte, daca economia globala incepe sa-si reduca usor din turatie, in virtutea epocii de ciclu economic pe care o traverseaza, Rusia si Brazilia ar avea de pierdut, in primul rand, ca furnizori de materii prime, in timp ce India si China, recipiente de materii prime, n-ar fi decat avantajate, dupa ce atata vreme analistii s-au temut de o supraincalzire a economiilor lor, in  special in China.

     

    Pe de alta parte sunt factorii conjuncturali: alegerile din Brazilia l-ar putea readuce la conducerea tarii pe populistul presedinte Ignacio Lula da Silva, ceea ce nu slujeste deloc sa-i atraga pe investitori, iar recentele asasinate de bancheri din Rusia si excluderea investitorilor straini de la o serie de proiecte energetice au trezit din nou vechile temeri fata de riscurile la care se expun strainii care vin sa-si plaseze banii pe piata ruseasca. In schimb, India si China cresc deocamdata in continuare in preferintele investitorilor: in saptamana incheiata la 27 septembrie, de pilda, fondurile de investitii specializate pe actiuni din aceste piete au avut intrari de capital de 377 de milioane de dolari, in timp ce pe ansamblul BRIC a fost o a treia saptamana consecutiva de iesiri nete de fonduri. In cazul Indiei si Chinei, dimensiunea pietelor a fost decisiva, intrucat n-a avut cum sa apara vreun efect de contagiune din partea, sa zicem, a evenimentelor din Thailanda.

     

    In cazul unor piete infinit mai mici insa, cum sunt cele din „Europa emergenta“, peisajul de ansamblu si efectul de contagiune conteaza intotdeauna mai mult decat nuantele. E adevarat insa ca sensul acestor nuante depinde de cine le interpreteaza. Toate analizele, de la cea a FMI la cea a Danske Bank, vorbesc in cazul Romaniei, de pilda, de deficitul de cont curent ca principala amenintare pentru echilibrul macro si deci ca principal semnal de alarma pentru investitorii tematori de o criza. FMI recunoaste insa ca deficitul de cont curent este consecinta unei cresteri economice rapide, necesara pentru o tara in plin efort de recuperare a decalajului fata de UE si sustinuta de investitii straine importante. Viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, accentua si el recent ca deficitul de cont curent (estimat de banca centrala acum la 9-10% din PIB, dar nu peste 10%, asa cum il vede FMI) este sustenabil, fiindca e acoperit in proportie de 80% de investitii straine directe si echilibrat de perspective macro favorabile.

     

    Prin urmare, desi nu exclude o influenta in cursul leului de pe urma celorlalte monede din regiune, Popa nu vede posibila o depreciere abrupta a leului. „Am vazut deprecieri acolo unde investitorii au considerat ca deficitele externe sunt nesustenabile“, era sugestia viceguvernatorului. Esential este insa, inca o data, ca si investitorii sa perceapa ca atare situatia, avand in vedere ca totusi, pe ansamblul regiunii, Romania are cel mai inalt deficit de cont curent, iar analistii mai prudenti tind sa vada mai curand un pericol de supraincalzire a economiei decat avantajul ca economia a crescut rapid, in conditii de inflatie tinuta sub control si de deficit fiscal inca relativ redus. Sau sa fie atenti in primul rand la avertismentul FMI ori al agentiilor de rating, care vad in lasarea unui deficit bugetar mai mare (e vorba de 2,5% din PIB in 2006 si 2007) o premisa sigura a cresterii inflatiei.

     

    In acelasi timp, indiferent de temerile investitorilor si de ce anume aleg ei sa vada din tabloul economic al fiecareia din pietele unde au plasamente, prezumatul pericol al unei crize financiare de ansamblu trebuie privit intr-un context concret, pe care comentatorii care prevad exoduri de capital si prabusiri de monede il ignora. Ultimul raport al FMI despre perspectivele economiei mondiale remarca faptul ca resursele de capital privat speculativ, adica acelea care in cazul perceptiei de risc pleaca primele, sunt la ora actuala doar o mica parte din totalul influxurilor de capital catre tarile in curs de dezvoltare. Chiar in 2005, cand aceste plasamente au atins un maxim pentru ultimele doua decenii, de 15% din totalul influxurilor de capital, volumul lor ramane de mai bine de sapte ori mai redus decat cel al investitiilor straine directe. Expertii FMI afirma deci, reducand la absurd demonstratia, ca o iesire masiva a celorlalte capitaluri decat cele speculative ar fi mult mai nociva pentru pietele respective decat plecarea „banilor fierbinti“. Or, evenimentele negative din acest an cu impact asupra comportamentului investitorilor s-au reflectat prea putin in evolutia celorlalte capitaluri, ceea ce indeparteaza spectrul unei crize.

     

    Nuanta introdusa in discutie de FMI e in alta parte, anume la acea parte din influxurile de capital constituita de cresterea datoriilor private contractate de aceste piete in strainatate. Cresterea indatorarii private in strainatate, in detrimentul celei publice, se manifesta din 2003 incoace in special sub forma creditelor oferite de bancile din economiile dezvoltate catre pietele din Europa Centrala si de Est, apoi din Asia Centrala si intr-o mai mica masura Asia de Est (in principal China). FMI noteaza ca in „Europa emergenta“, indatorarea privata in strainatate a inceput chiar sa ia locul investitiilor straine directe ca sursa de baza pentru finantarea cresterii economice. Iar aceasta apropie, intr-adevar, conditiile de acum din Europa Centrala si de Est de cele ale crizei asiatice din 1997, atata vreme cat atunci punctul de plecare a fost excesul de indatorare privata.

     

    Totusi, lucrurile se opresc aici cu comparatia. China si Rusia, unde a intrat cea mai mare cantitate de credite private in ultimii ani, au investitii solide in strainatate, rezerve valutare abundente si un nivel general redus al datoriei externe; la randul lor, central-europenii se bucura acum de prezenta unor grupuri bancare straine puternice pe piata si de perspectiva aderarii la zona euro, care presupune reglaje macro suficient de fin executate incat sa-i linisteasca pe investitori. Cu aceasta ne intoarcem insa la inceputul articolului de fata, respectiv la lipsa de interes a tarilor din zona pentru adoptarea monedei unice si pentru a se conforma la conditiile pregatitoare impuse de UE. Cerc vicios? Vom vedea. Deocamdata, singura certitudine e ca Slovenia o sa adopte euro la anul. Si despre ea nu vorbeste nici o analiza care recomanda investitorilor sa plece de pe pietele din Est.

  • Mica Asie din Europa Centrala

    In raportul sau de prognoza din 2 octombrie asupra pietelor in curs de dezvoltare, analistii Danske Bank sustin ca vad „anumite paralelisme“ intre situatia de acum din Europa Centrala si de Est si criza financiara asiatica din 1997, „in special pe baza marilor dezechilibre externe“ care domina tabloul macro din tarile central-europene. Raportul apreciaza ca, desi tarile respective au cursuri de schimb flexibile, ceea ce le face mult mai putin vulnerabile la eventuale atacuri speculative, nu poate fi exclusa „o corectie negativa mai serioasa“ daca investitorii vor tine cont de dezechilibrele externe si isi vor reduce pozitiile in regiune.

     

    POLONIA

    Perspectiva macroeconomica

    – Crestere economica solida si care se accelereaza, in conditii de echilibru extern

    – Inflatia si cresterile de salarii sub control

    Politica monetara si valutara     

    – Recent, inflatia s-a accelerat peste 1,5%, facand probabila o majorare a dobanzilor

    – Incertitudinea politica mareste riscul unor vanzari masive de zloti

    Alti factori

    – Guvernul polonez este de facto in criza si alegerile anticipate apar foarte probabile

    – Incertitudinea politica va ramane foarte probabil accentuata pentru inca o perioada.

     

    REPUBLICA CEHA

    Perspectiva macroeconomica

    – Deficitul bugetar pe 2007 depaseste mult nivelul de 3,3% vizat prin programul de convergenta necesar tranzitiei la euro

    – Cresterea alarmanta a cheltuielilor sociale va impulsiona cererea de consum

    Politica monetara si valutara

    – Relaxarea fiscala poate duce la o inasprire suplimentara a conditiilor monetare

    – Situatia politica incerta va pune presiune in continuare asupra coroanei cehe

    Alti factori

    – Impasul politic continua, guvernul e pe punctul de a pierde votul de incredere al Parlamentului (predictie confirmata – n.red.)

    – Aderarea la euro in 2010 este deja exclusa. O noua data de aderare ar putea fi anuntata spre sfarsitul anului.

     

    SLOVACIA

    Perspectiva macroeconomica

    – Crestere solida, sustinuta de exporturi

    – Presiunile inflationiste raman puternice. Deficit de cont curent inalt

    Politica monetara si valutara

    – Banca centrala trebuie sa reduca presiunile inflationiste, fiind deci de asteptat o inasprire a politicii monetare

    – Exista riscul unei deprecieri a coroanei

    Alti factori

    – Stilul populist al noului guvern slovac ramane un motiv de ingrijorare

    – Bugetul pe 2007 va trebui sa fie prezentat parlamentului pana la 15 octombrie.


    UNGARIA

    Perspectiva macroeconomica

    – Tabloul macro ramane incert si va depinde in mare masura de situatia politica

    – Cresterea economica va incetini semnificativ, indiferent de politica fiscala

    Politica monetara si valutara     

    – Situatia politica incerta mentine riscul unor noi vanzari masive de forinti

    – Politica monetara va cunoaste noi restrictii, dupa toate probabilitatile

    Alti factori

    – Rezultatul alegerilor locale a fost o lovitura pentru guvernul socialist

    – Reformele fiscale promise vor fi foarte greu de promovat.

     

    ROMANIA

    Perspectiva macroeconomica

    – Cresterea economica se mentine puternica, dar cu riscul supraincalzirii. Deficitul de cont curent ramane un risc major

    – Inflatia este inca inalta, dar este de asteptat o reducere a acesteia

    Politica monetara si valutara

    – Reducerea inflatiei inseamna ca banca centrala nu va impune noi restrictii de politica monetara in viitorul apropiat

    Alti factori

    – Stirea pozitiva principala este decizia UE de a accepta Romania ca membru din 2007

    – Guvernul este angajat in promovarea reformelor, dar exigentele UE raman dure.

     

    TURCIA

    Perspectiva macroeconomica

    – Cresterea economica este solida, insa deprecierea lirei si cresterea ulterioara a dobanzilor ar putea s-o incetineasca. Deficitul de cont curent este riscant de mare

    – Inflatia a fost impulsionata semnificativ de la deprecierea lirei pana in prezent

    Politica monetara si valutara

    – Cresterea inflatiei si-a atins varful si va scadea in curand sub 10%. Sunt de asteptat noi cresteri de dobanzi pe termen scurt

    Alti factori

    – Politica fiscala ramane sanatoasa

    – Exista totusi riscul adoptarii unor masuri populiste in anul electoral 2007.

     

    CHINA

    Perspectiva macroeconomica

    – Economia isi reduce din crestere, in contextul fazei de recul al ciclului industrial global si al restrictiilor monetare si de credit

    – Presiunile inflationiste sunt minore

    Politica monetara si valutara     

    – Autoritatile au ajuns la finalul ciclului de inasprire a politicii monetare si de credit

    – Luna trecuta autoritatile au lasat yuanul sa se aprecieze rapid fata de dolar, situatie care insa nu e de asteptat sa dureze

    Alti factori

    – Conducerea de stat continua lupta impotriva coruptiei si a abuzurilor in privinta drepturilor de proprietate funciara.

     

    INDIA

    Perspectiva macroeconomica

    – Cresterea economica ramane solida, sustinuta de cererea interna. Situatia contului curent s-a ameliorat

    – Presiuni inflationiste inca in crestere

    Politica monetara si valutara

    – Rupia devine mai putin vulnerabila, odata cu imbunatatirea situatiei contului curent

    – Este de asteptat ca banca centrala sa inaspreasca in continuare politica monetara

    Alti factori

    – Lipsa de unitate a guvernului face dificila promovarea reformelor structurale.

     

    BRAZILIA

    Perspectiva macroeconomica

    – Cresterea economica este lenta din cauza cererii interne slabe. Excedentul de cont curent este un factor favorabil, dar preturile in scadere ale materiilor prime pun presiune pe balanta comerciala

    – Presiunile inflationiste sunt sub asteptari, iar tendinta este de scadere in continuare

    Politica monetara si valutara

    – Declinul productiei industriale si al inflatiei indica probabilitatea unor noi reduceri ale ratelor dobanzilor

    – Realul brazilian a fost sustinut pana nu de mult de o balanta comerciala solida si de dobanzi inalte, dar in ultimele saptamani s-a depreciat din cauza incertitudinii politice si a ieftinirii materiilor prime

    Alti factori

    – Alegerile prezidentiale se indreapta spre al doilea tur de scrutin, la 29 octombrie

    – Este de asteptat o anumita nervozitate a pietelor in perioada electorala si pana dupa stabilizarea situatiei politice

     

    RUSIA

    Perspectiva macroeconomica

    – Scumpirea petrolului pe piata externa a alimentat cresterea economica si a mentinut o balanta de cont curent solida

    – Presiuni inflationiste. Cresterea masei monetare si a creditului s-a accelerat

    Politica monetara si valutara

    – Rubla a fost lasata sa se aprecieze, pentru a contracara presiunile inflationiste. Tendinta este de asteptat sa continue

    – Rubla este complet convertibila, iar piata valutara se maturizeaza

    Alti factori

    – Asasinarea vicepresedintelui bancii centrale este un indicator al riscului pietei

    – Presedintele Vladimir Putin nu va mai candida pentru al treilea mandat.