Astfel, 499 de americani destul de bogati pentru a fi obligati
sa anunte Fiscul au renuntat la cetatenie in primul trimestru al
anului, potrivit datelor publicate de Andrew Mitchel, avocat
specializat in sistemul international de taxe, bazate pe cifre
anuntate de autoritatile americane. In primele trimestre ale
ultimilor sapte ani, numarul bogatilor care au renuntat la
cetatenia americana a fost in medie de 115. Explicatia consta in
doua modificari de natura tehnica aduse legislatiei din domeniul
taxelor, a explicat Mitchel. Astfel, in 2008 s-a eliminat obligatia
de a depune acte la fiscul american pentru deducerile fiscale pe o
perioada de zece ani dupa renuntarea la cetatenie, in timp ce
numarul de zile care pot fi petrecute pe teritoriul SUA fara a
intra sub incidenta sistemului fiscal al Statelor Unite a crescut
de la 30 la 120. Potrivit legislatiei anterioare schimbarilor din
2008, daca o persoana petrecea peste 30 de zile anual pe teritoriul
SUA dupa ce renunta la cetatenie era obligata sa plateasca taxe ca
cetatean american.
Blog
-
Tot mai multi americani bogati renunta la cetatenie din cauza legislatiei privind taxele
-
OpenOffice si LibreOffice
Am mai povestit de cateva ori in aceasta pagina despre istoria
suitei de birotica OpenOffice, care a pornit de la o mica firma
germana numita Star Division. Sun Microsystems a intuit potentialul
aplicatiei, pretuind mai intai caracterul independent de platforma
(adica gama de procesoare, sisteme de operare), asa ca a cumparat
Star Division, in ideea de a avea in interiorul companiei o suita
care sa ruleze pe toata diversitatea de computere utilizate. Apoi
s-a gandit si la potentialul aplicatiei de a eroda imensa cota de
piata a suitei Microsoft Office si a aplicat strategia free
software: a publicat in regim open source codul programelor sub
brandul OpenOffice.org si a invitat comunitatea programatorilor sa
sustina proiectul. Succesul nu s-a lasat mult asteptat, iar Sun a
profitat de viteza si calitatea dezvoltarii pentru a-si imbunatati
varianta comerciala a suitei, StarOffice.Este extrem de greu de apreciat cota de piata pe care a
castigat-o OpenOffice in cei 11 ani de viata. Este cert ca
versiunea 3 a fost descarcata de peste 100 de milioane de ori de pe
situl oficial, dar a fost distribuita si de pe alte situri, a
circulat pe torente si pe CD-uri. Cu toate acestea, nu se stie cate
dintre instalari sunt folosite in mod curent. In zona de business
si administratie (mai usor de monitorizat) se estimeaza o cota de
peste 20%. In cercul meu de prieteni (mai cu seama profesionisti
IT) nu-mi amintesc sa fi vazut altceva in ultimii ani. Dar mai
important decat cota de piata este faptul ca OpenOffice a
contribuit esential la impunerea setului de formate deschise pentru
documente cunoscute sub denumirea ODF (OpenDocument Format), care a
devenit standard ISO. Utilizarea acestor formate a atras multe
administratii, care au inteles ca imense volume de documente se
bazeaza pe un format binar proprietar si fara o documentatie
publica, depinzand total de o singura companie.Succesul aplicatiei a atras interesul unor firme precum IBM,
Google sau Red Hat, care s-ar fi aratat dispuse sa sprijine
consistent proiectul, cu conditia ca acesta sa fie externalizat de
Sun intr-o fundatie independenta. Sun nu a agreat aceasta varianta,
asa ca OpenOffice a ajuns in cele din urma in parohia Oracle, odata
cu achizitia companiei Sun. Aici lucrurile au inceput sa se
tulbure, pentru ca Oracle nu a sustinut suficient proiectul si, in
plus, a intervenit in mersul dezvoltarii peste opinia Consiliului
Comunitatii. In cele din urma, s-a produs scindarea si o buna parte
dintre dezvoltatori au pornit un proiect derivat, numit
LibreOffice, patronat de fundatia The Document Foudation si
sustinut de Novell, Red Hat, Google, Canonical si alte firme (nu
insa si de IBM). Free Software Foundation s-a declarat de partea
LibreOffice, asa ca majoritatea distributiilor Linux vin acum cu
aceasta varianta. Oracle s-a trezit intr-o situatie oarecum
dificila, pentru ca si-a atras antipatia comunitatii open source,
care era ingrijorata si de soarta altor proiecte importante, precum
MySQL sau VirtualBox. Pentru a-si apara imaginea, Oracle a ales in
cele din urma sa scape de oul fierbinte si a incredintat proiectul
fundatiei Apache Software Foundation.Opiniile privind aceasta miscare sunt, totusi, divergente. Pe
de-o parte, este de asteptat ca proiectul sa fie mult mai bine
finantat decat a fost sub Sun si Oracle, iar principalul sustinator
va fi cu siguranta IBM. Pe de alta parte, OpenOffice va fi pus sub
licenta Apache, care este conforma Open Source dar nu este de tip
“copyleft” (cum sunt cele din gama GPL). Diferenta este ca sub
licenta Apache codul dezvoltat de comunitate poate fi folosit in
produse comerciale. Oracle a renuntat la varianta comerciala
StarOffice, insa acum principalul beneficiar va fi IBM, care este
interesat sa-si revigoreze propria suita de birotica, Lotus
Symphony. Insa este foarte posibil ca acest aranjament sa nu fie pe
placul dezvoltatorilor independenti care contribuie la proiect,
ceea ce ar fi destul de grav, avand in vedere ca Apache n-are deloc
experienta in domeniu. Desigur, se poate argumenta ca aceiasi
dezvoltatori au contribuit cand Sun proceda la fel, dar acum
lucrurile sunt diferite, pentru ca exista varianta mai atractiva de
a contribui la LibreOffice, care este sub licenta LGPL.Noi, utilizatorii, ce vom alege? Deocamdata nu exista diferente
vizibile intre Open si Libre, dar ultimul pare sa aiba vantul in
pupa. Decizia cea mai buna ar fi fost reunificarea, insa probabil
ca orgoliul ranit al sefului de la Oracle a exclus impacarea cu
razvratitii. Pacat. -
O veverita moarta in curte
Luna aceasta Belgia marcheaza un an de zile de cand sta fara
guvern. Nu are rost sa insir aici problemele politice care au dus
la aceasta situatie, disputele dintre principalele partide politice
vorbitoare fie de franceza, fie de flamanda aparute dupa alegerile
parlamentare din iunie 2010 si viziunile diferite privind
impartirea puterii si nevoia de reforme.Important, relevant mi se pare faptul ca economia unui stat
altfel puternic indatorat se misca mult mai sprinten decat esti
tentat sa crezi in momentul in care citesti informatia bruta: o
tara fara guvern, repet, va avea in acest an o crestere economica
de cel putin 2,3%; spun cel putin pentru ca prognozele de crestere
sunt revizuite periodic si numai in sus. In absenta constrangerilor
iscate de un acord politic si in lipsa unei majoritati
parlamentare, cu fostii ministri ramasi la posturi doar pentru
activitatile curente, parlamentarii pot vota asa cum doresc, fara
oprelisti. Drept urmare, fara piedici, fara cresteri de taxe, fara
noi reglementari, fara proiecte aiurite, economia se misca in
directia buna, mai repede decat statul anchilozat. La finele lunii
Belgia a vandut obligatiuni de 3,4 miliarde de euro, fara probleme.
Reversul medaliei il constituie datoria publica de 97% din PIB
(locut 3 in Europa), nevoia de a reforma dreptul muncii si
costurile mari ale blocajului politic.As alatura cele de mai sus de o zicere a lui Mark Zuckerberg,
fondatorul Facebook: “O veverita moarta in curte poate fi mai
relevanta pentru dumneavoastra decat alti oameni care mor in
Africa”. Cum citatul mi-a ajuns scos din context, cum se spune,
sper sa fie o figura de stil si nu o alegere, un punct de vedere,
pentru ca ar fi inspaimantator. Sincer, vi se pare mai relevanta
propria veverita moarta din curte, orice va fi insemnand aceasta,
in comparatie cu evolutia economica si politica a Belgiei, adica a
unei natii de la celalalt capat al continentului, cu care nu avem
in comun decat stelutele de pe drapelul uniunii?Raspunsul este limpede: “Depinde”.
Undeva la sfarsitul anilor ’80 un psiholog a efectuat un
experiment la vestitul Massachusetts Institute of Technology, cu
studentii la afaceri. Doua grupe de studenti au primit cate un
portofoliu de actiuni, precum si o cantitate de informatii
suficiente pentru formarea unui pret corect pentru o actiune. Dar,
dupa inceperea experimentului, uneia din cele doua grupe de
studenti i s-a permis sa urmareasca doar evolutia preturilor
actiunilor; puteau cumpara sau puteau vinde, dar puteau actiona
numai din instinct. Al doilea grup putea urmari evolutia
preturilor, dar primea si un flux de informatii financiare, in mod
constant. Surprinzator, grupul mai putin informat a fost mult mai
eficient decat grupul supus bombardamentului informatic.Studentii care au avut acces la stiri au reactionat excesiv, au
cumparat si au vandut mult mai des decat colegii lor neinformati,
exacerband semnificatia fiecarei stiri pe care o primeau. Relevanta
ei.
Este ciudat cum o sumedenie de indivizi repeta acum in cor povestea
cu relevanta continutului, dar nu fac niste asocieri simple; de
exemplu, ce reprezinta pentru print reducerea drastica a numarului
de calatorii cu trenul in Romania ultimilor 20 de ani. In 1989, CFR
inregistra 470 de milioane de calatorii, iar in 2010 s-au
inregistrat de zece ori mai putine. Or, primul gest al navetistului
sau al calatorului ajuns in gara era de a cumpara presa. Acum,
navetisti nu prea mai sunt, iar calatorii sunt, de regula, persoane
nu prea avute.Si relevanta textelor mai poate fi inlocuita cu scaderea
generala a puterii de cumparare, cu blocarea, la propriu si la
figurat, a unei mari parti din populatie la tara, cu plecarea in
strainatate a unei mari parti din populatia activa sau pur si
simplu cu structura societatii romanesti.Nu incerc sa apar printul si nici nu sper in minuni, incerc doar
sa curat curtea de cadavrul veveritei si sa-i fac moartea
folositoare. -
Bursa din Japonia a devenit aproximativ la fel de ieftina precum piata din Romania
Investitorii ar putea reveni pe bursa de la Tokio, noteaza
Reuters, dar numai daca Japonia poate depasi impasul politic care
blocheaza masurile necesare pentru a face fata dezastrului din
sectorul nuclear si supraindatorarii publice. Cele mai atent
analizate sunt companiile mari, care au devenit ieftine dupa ce
piata s-a prabusit in ultimele luni, si au demonstrat ca pot
rezista in pofida problemelor de aprovizionare si capacitatii de
productie, care este acum repusa in functiune intr-un ritm mai
rapid decat cele mai optimiste asteptari. Datele Thomson Reuters
StarMine arata ca Japonia se tranzactioneaza la cel mai mare
discount din randul statelor cu burse dezvoltate, la numai de opt
ori valoarea profiturilor viitoare, comparativ cu 10,5 ori in Asia
si 12,7 ori in Statele Unite. -
Trichet: Euro este o moneda stabila si credibila
Trichet a laudat stabilitatea preturilor din zona euro, afirmand
ca BCE asigura acesta evolutie, cu o inflatie anuala mai mica de
2%, de mai bine de 12 ani. Seful BCE a primit duminica premiul
Economia Globala 2011 al Institutului Kiel pentru Economie
Mondiala. Remarcile lui Trichet survin in contextul reuniunii
ministrilor de Finante duminica seara la Luxemburg pentru a discuta
un al doilea pachet financiar care sa ajute Grecia sa evite
intrarea in incapacitate de plata. “Am aparat puterea de cumparare
a euro”, a spus Trichet, adaugand ca BCE va continua sa faca tot ce
este necesar pentru stabilitatea preturilor. Totodata, dupa o
perioada de reducere cauzata de criza, dezechilibrele globale incep
din nou sa se amplifice. “Zona euro are un interes major intr-o
reechilibrare la nivel global, mai ales prin politici locale mai
sigure in intreaga lume”, a spus el, adaugand ca nivelul ridicat al
somajului din zona euro este inacceptabil. -
Funeriu: Din tara lui “merge si asa” Romania trebuie sa devina o tara de tip “yes, we can! “
Funeriu a spus ca a incercat sa gaseasca valoarea sau valorile
in jurul carora s-ar strange poporul roman si crede ca aceasta este
educatia. El le-a spus olimpicilor prezenti ca a trait in Germania
patru ani si a constatat ca atunci cand se afla in dificultate
poporul german se uneste si munceste, ca a trait in SUA, unde
poporul american se strange in jurul valorii “visului american”, ca
a trait si cinci ani in Japonia, unde valoarea care uneste acest
popor este istoria si traditia, iar in Franta, unde a trait 11 ani,
poporul este atasat la principiile Revolutiei Franceze, “Libertate,
Fraternitate, Egalitate”. Ministrul a spus ca a incercat sa
gaseasca valorile in jurul carora se pot strange romanii, dar nu a
gasit si crede ca aceasta valoare ar trebui sa fie educatia. -
Alegeri locale in R. Moldova. Vezi aici rezultatele (VIDEO)
(ACTUALIZAT) Comisia Electorala de
Circumscriptie Chisinau a anuntat ca, dupa prelucrarea a 100% din
procesele-verbale, rezultatele indica un avans al lui
Dorin Chirtoaca (50,6%) fata de
Igor Dodon (49,4% din voturi).(ACTUALIZAT) Conform Comisiei Electorale Centrale, Alianta
pentru Integrare Europeana (formata din Partidul
Liberal-Democrat din Moldova, Partidul Democrat si Partidul
Liberal) a castigat 377 de mandate de primar (PLDM – 156, PD- 153,
PL – 68), in timp ce Partidul Comunistilor din Republica Moldova a
castigat 86 de mandate de primar. Au fost alesi, de asemenea, 33 de
primari independenti si 17 din partea partidelor parlamentare.In Republica Moldova a avut loc duminica al doilea tur de
scrutin al alegerilor locale, organizat in 512 localitati din tara,
inclusiv in municipiul Chisinau.Prezenta la vot in republica la ora 21,00 era de 50,07%,
inferioara celei de la turul din 5 iunie (54,59%), informeaza
Alegeri.md. Potrivit datelor Comisiei Electorale de Circumscriptie
Chisinau, citate de ProTV.md, pana inchiderea urnelor au votat
59,6% din alegatorii din Chisinau, cu aproape 3% mai mult decat la
alegerile din 5 iunie.Conform Codului Electoral, in al doilea tur de scrutin se considera
ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi,
indiferent de numarul alegatorilor care au participat la alegeri.
in primul tur al alegerilor locale din 5 iunie 2011 au fost alesi
386 de primari.Circa 200 de studenti moldoveni care invata in Romania, dar care au
viza de resedinta la Chisinau au venit cu autocarele sa voteze, a
relatat ProTV.md. La prima ora a diminetii, mai multe autocare de
la Bucuresti, Sibiu, Constanta, Brasov, Suceava si Cluj-Napoca au
ajuns la Chisinau. Tinerii spun ca transportul a fost comandat de
asociatiile de studenti basarabeni din Romania. -
Romania, tara de test
“Din momentul ideii pana la deschiderea cafenelei au trecut
numai patru luni”, povesteste Ovidiu Tunaru, country manager al
Nestlé Professional Romania. Nescafé Milano este prima cafenea pe
care compania a deschis-o in acest format, iar ideea s-a nascut si
a prins contur in Romania, a fost aprobata la Vevey, in Elvetia,
iar apoi a fost pusa in practica din nou aici. Rezultatul se vede
cu ochiul liber: o cafenea cu 80 de locuri in interior si inca 110
pe terasa din apropierea gurii de metrou din piata Romana a
Capitalei, unul dintre locurile cu cel mai mare trafic din intreaga
tara. Valoarea investitiei s-a plasat in jurul a 200.000 de euro,
iar gaselnita in acest caz este pachetul complet pe care compania
il pune pe masa partenerilor. Desi nu Nestlé este operatorul
afacerii, compania a inventat, pentru HoReCa, o solutie integrata
de business ce include atat produse (cafea, cappuccino, ciocolata),
aparatura de ultima generatie, cat si servicii de suport destinate
partenerilor – de la trainingul personalului, mentenanta aparaturii
si pana la strategia de marketing si comunicare.Nescafé Milano este doar unul dintre cele mai recente exemple.
Lista este insa mai lunga, iar alte modele, in diferite faze de
dezvoltare, sunt retete precum Metro Punct, iaurturile Activia
Gustare de Seara, reteaua de Self’Bank a ING sau reclamele la
Orange. Toate aceste idei au prins contur pe piata romaneasca, iar
apoi au depasit granitele, mergand sa cucereasca lumea.
Conceptele inovative au intotdeauna un risc mai ridicat decat
ideile clasice, care au fost deja incercate si validate in piata,
spune Remus Laes, managing partner in cadrul Contrast
Management-Consulting Romania. “Gradul de acceptanta si incurajare
al inovatiei este intotdeauna direct proportional cu apetitul de
risc al unei tari, companii sau echipe de management”, spune Laes,
care are zece ani de experienta in consultanta pentru companii din
sectoare precum petrol si gaze, finante banci, FMCG, constructii si
solutii IT. In linie cu zicala autohtona care spune “cine nu
munceste nu greseste”, stilul de management romanesc este orientat,
considera Laes, catre evitarea “greselilor” si incurajeaza mult
prea putin asumarea de riscuri, si, implicit, inovatia. In ciuda
acestei stari de fapt, “apetitul pentru inovatie al mediului de
business romanesc este in crestere”, apreciaza consultantul.Un exemplu cat se poate de relevant este povestea Metro Punct, o
retea de magazine dezvoltata de Metro Cash & Carry Romania
(MCCR). “Punctele” au o suprafata de cateva ori mai mica decat
spatiile cu care Metro a impanzit lumea. In plus, “sortimentul este
mai restrans decat in cazul unui magazin clasic, dar acopera 80%
dintre nevoile de cumparare ale clientilor vizati de noi, adica
revanzatori de produse alimentare si unitati horeca”, spune Bogdan
Popescu, head of strategic management al Metro Cash & Carry
Romania, cel care a coordonat proiectul si care a preluat, din luna
mai, responsabilitatea dezvoltarii acestuia la nivel regional,
pentru Europa Centrala si de Est.
Primul astfel de spatiu a fost inaugurat la Satu Mare, in
aprilie 2010, si in numai noua luni compania a mai deschis inca
trei, la Piatra Neamt, Buzau si Targoviste. In regiunea
est-europeana au fost deschise pana acum inca 10 alte magazine, in
Polonia, Bulgaria, Ucraina si Serbia. Pe piata poloneza modelul a
fost dezvoltat in paralel si independent de cel autohton, declara
Dusan Wilms, directorul general al MCCR, la momentul inaugurarii
primului spatiu.Bogdan Popescu detine acum fraiele pentru toate magazinele Metro
Punct din regiune. Mai mult, echipa pe care o coordoneaza pe acest
proiect si care cuprinde angajati din Europa Centrala si de Est
este in contact cu colegi din tari europene si asiatice care si-au
manifestat interesul pentru o expansiune bazata pe acest format.
Altfel spus, inventia romaneasca face cu ochiul si directorilor
care coordoneaza afacerile Metro in alte tari. -
Mega-manifestatie a “indignatilor” din Spania contra Pactului pentru Euro (VIDEO)
La Madrid, demonstrantii au marsaluit prin oras, oprindu-se in
fata cladirii Congresului Deputatilor, din Plaza de las Cortes.
Autoritatile locale au estimat prezenta a circa 50.000 de oameni,
in timp ce estimarile avansate de agentia EFE si preluate de El
Pais au vorbit de o cifra intre 38.000 si 42.000 de oameni. La
Barcelona ar fi iesit chiar mai multi – 75.000, dupa estimarile
jandarmeriei locale, preluate tot de El Pais.Manifestatiile au fost pasnice, organizate de aceiasi oameni
care au iesit in pietele publice incepand din 15 mai, acuzand
guvernul ca arunca povara crizei pe umerii populatiei, prin taieri
de cheltuieli sociale si pasivitate in fata somajului in crestere,
dar ii menajeaza pe bancheri si pe magnatii imobiliari.Sloganul cel mai des intalnit a fost “Nu suntem o marfa in
mainile politicienilor si ale bancherilor”, alaturi de “Asta e o
frauda, nu o criza”, “I se spune democratie, dar nu este”,
“Democratie reala acum”, “Violenta inseamna sa fii platit cu 600 de
euro” (aluzie la salariul minim – 641 de euro), “Zapatero,
prietenul bancherilor”, “Europeni, ridicati-va”, “Nu, nu, nu ne
reprezinta” (aluzie la neincrederea in clasa politica) sau “Golan
periculos” (manifestantii au fost numiti in deradere “perroflautas”
– golani, sarantoci care cersesc la colt de strada, cantand din
flaut si insotiti de cate un caine).Marsuri si manifestatii similare au fost organizate si in alte
tari europene, din Grecia si Germania pana in Belgia si Italia. El
Pais a numarat in total 98 de manifestatii organizate in Spania si
in alte tari care fie au avut deja loc, fie erau programate pentru
duminica seara. La Paris, 127 de persoane au fost retinute de
politie, pentru ca s-au abatut de la traseul aprobat de primarie
pentru marsul de duminica.Pactul pentru Euro, la care in martie a aderat si Romania, alaturi
de cele 16 state ale zonei euro si de alte cinci state europene din
afara zonei euro, prevede masuri de limitare drastica a deficitului
bugetar si a datoriei publice, inclusiv prin fixarea in constitutie
a unor plafoane maxime, precum si masuri de crestere a
competitivitatii si de atragere a investitiilor, inclusiv prin
dereglementarea pietei europene a muncii.“Indignatii” considera ca pactul este nedemocratic si incorect,
intrucat nu are in vedere niciun fel de masura de limitare a
speculatiilor pe pietele financiare sau care sa penalizeze fuga
profiturilor spre paradisurile fiscale – ambele fiind, in opinia
lor, cauze ale crizei financiare din 2008 si ale crizei actuale a
datoriilor suverane din zona euro. -
Adoptiile internationale, permise numai daca unul dintre viitorii parinti e cetatean roman
Astfel, adoptia in acest caz poate fi incuviintata numai dupa o
perioada de doi ani, termen in care se poate realiza fie adoptia
interna, fie cea facuta de catre rudele pana la gradul IV cu
domiciliul in strainatate.Potrivit proiectului de lege, adoptia internationala a copilului
cu resedinta obisnuita in Romania de catre o persoana sau familie
cu resedinta in strainatate poate fi incuviintata, de asemenea,
daca adoptatorul cu domiciliul in strainatate este sot al
parintelui firesc al copilului. Camera Deputatilor urmeaza sa se
pronunte si ea asupra proiectului, in calitate de camera
decizionala.