BusinessMagazin

Blog

  • Care va fi evoluţia crizei în Europa şi România?

    Noul an a început cu avertismente adresate, pe un ton mult mai înalt decât cu un an în urmă, de politicieni şi de analiştii economici că 2012 va fi “anul tuturor riscurilor” (Nicolas Sarkozy), “mai greu pentru zona euro decât precedentul. (Angela Merkel) şi că economia mondială se află “într-o situaţie periculoasă” (Christine Lagarde).

    Motivul e că, departe de a-şi fi găsit o rezolvare în 2011, criza nu doar continuă, dar îmbracă aspecte noi: austeritatea din ultimii doi ani n-a reuşit să convingă pieţele că problema datoriilor poate fi rezolvată, ci doar să scadă nivelul de trai al oamenilor, iar stimulentele lansate de guverne şi bănci centrale n-au reuşit să influenţeze o creştere a economiei perceptibilă de populaţie prin crearea de locuri de muncă.

    Or, anul acesta vine scadenţa, de data aceasta nu din partea pieţelor, ci a cetăţenilor: 2012 este an electoral în SUA (alegeri prezidenţiale), Franţa (prezidenţiale şi parlamentare), Germania (locale), la care s-ar mai putea adăuga alegeri anticipate în ţări ca Italia sau chiar Marea Britanie, conform unor estimări ale Nomura, dacă efectele crizei se adâncesc. Contextul electoral creşte riscul unor divergenţe politice acute, cu urmări nefaste pentru economie; în Europa, o astfel de dispută ar putea apărea între Germania Angelei Merkel şi Franţa socialistului François Hollande, candidatul cu cele mai mari şanse de a deveni preşedinte după alegerile din mai, care susţine euroobligaţiunile comune şi combate principiul bugetului echilibrat, adică exact pe dos faţă de Merkel.

    Un dezacord între cele mai mari puteri europene “ar genera un recul serios al procesului politic din Europa”, cu efecte nefavorabile pe pieţele financiare, susţin analiştii Danske Bank.

    Când şi cum s-ar putea tranşa astfel de tensiuni? Vasile Iuga, country managing partner al PwC România, crede că încă din primul trimestru se va contura un deznodământ al crizei din zona euro, oferind patru scenarii posibile: 1) expansiunea masei monetare, cu BCE care va injecta lichiditate în sistemele financiare ale economiilor vulnerabile; “recesiunea este evitată, ratele dobânzilor sunt menţinute la un nivel scăzut pe termen scurt, dar inflaţia va depăşi ţinta de 2%, în vreme ce moneda euro se va deprecia”; 2) defaulturi ordonate ale celor mai îndatorate state, “ceea ce va conduce la o contracţie a economiei şi o recesiune prelungită între doi şi trei ani, generând o scădere cumulată de aproximativ 5% a PIB în zona euro”; 3) ieşirea Greciei din zona euro, ceea ce îi va atrage “o recesiune severă, o depreciere rapidă a noii monede şi un puseu inflaţionist, în timp ce statele rămase în zona euro vor căuta să protejeze moneda printr-o disciplină fiscală dură şi prin luarea de măsuri care să redea încrederea investitorilor, însă se vor confrunta cu o recesiune de până la doi ani”; 4) apariţia unui nou bloc monetar, în virtutea unui acord franco-german care lasă loc pentru apariţia unui bloc monetar mai mic şi mai strict reglementat.

    Efectul: “noua monedă euro ar urma să se aprecieze puternic, iar economiile din noul bloc monetar ar trece printr-un boom al consumului intern; în schimb, economiile excluse vor înregistra o depreciere puternică a monedelor proprii şi se vor confrunta cu o recesiune masivă”.

    Dacă liderii europeni vor opta pentru menţinerea zonei euro în forma actuală, statele puternice vor fi nevoite să facă însă un efort considerabil pentru a finanţa Mecanismul European pentru Stabilitate Financiară, în timp ce statele cu datorii mari vor fi obligate să-şi asume noi programe de austeritate, dar şi reforme structurale de ameliorare a competitivităţii.

  • Oraşul din China unde se fac papuci din instalaţiile pentru pomul de Crăciun (VIDEO)

    La Shijao, oraş situat la circa o oră de mers de Guangzhou, funcţionează pe puţin nouă fabrici care importă şi procesează fiecare în jur de o mie de tone de instalaţii de pom stricate, relatează publicaţia The Atlantic.

    La fel ca majoritatea zonelor industriale din China unde se reciclează materiale, Shijao a început să prospere în urmă cu două decenii, graţie costului mic al forţei de muncă şi standardelor scăzute de protecţie a mediului. Chiar şi în urmă cu doi ani, cei care ajungeau aici vedeau din depărtare nori de fum negru ridicându-se deasupra unor munţi de cabluri cărora li se dăduse foc: acesta e cel mai rapid (şi mai poluant) mod de a extrage cuprul din sârmă, prin arderea materialului plastic sau a cauciucului izolator. Mai nou însă, izolaţia respectivă a ajuns interesantă pentru întreprinzătorii chinezi, care au dezvoltat linii de produse bazate pe folosirea acesteia.

    Raymond Li, directorul general al fabricii de procesare a deşeurilor de metal Yong Chang Processing, i-a spus reporterului de la The Atlantic că fabrica lui a avut nevoie de un an pentru a pune la punct o metodă de prelucrare a instalaţiilor de pom. Acestea sunt tocate extrem de mărunt, elementele de plastic, cauciuc şi sticlă sunt separate de cele din metal şi folosite la fabricarea tălpilor de papuci, în timp ce metalul şi alama merg mai departe la reciclare şi rafinare în uzinele specializate din zona Shijao.

    În SUA, acest gen de reciclare nu se practică decât pe scară foarte mică, din cauza problemelor de mediu legate de procesarea deşeurilor de cupru. Ca atare, instalaţiile de pom stricate iau în majoritate calea exportului spre China, care asigură astfel ecologizarea unei Americi unde consumatorii cumpără în fiecare an instalaţii de pom cu nemiluita, pentru a le arunca apoi la coşul de gunoi când se strică un beculeţ. Pentru afacerile lui Raymond Li şi ale celorlalţi întreprinzători de la Shijao, ceea ce aruncă americanii e însă mană cerească.

  • Romney, Santorum sau Ron Paul? Cine se va lupta cu Obama

    În alegerile preliminare desfăşurate în în această săptămână în statul Iowa pentru departajarea candidaţilor la nominalizarea republicană, Mitt Romney a câştigat la doar opt voturi diferenţă de următorul clasat, fostul senator de Pennsylvania Rick Santorum, în timp ce pe locul al treilea s-a situat Ron Paul, preferatul Tea Party.

    Dezbaterile de sâmbătă şi duminică s-au desfăşurat în statul New Hampshire, unde la 10 ianuarie vor avea loc alegeri preliminare pentru desemnarea candidatului republican. După dezbaterea de sâmbătă, The New York Times a remarcat că Mitt Romney s-a comportat ca şi cum ar fi deja nominalizat, preferând să-şi îndrepte retorica mai cu seamă contra preşedintelui Obama, acuzat, ca de obicei, de eşec în limitarea cheltuielilor guvernamentale, decât spre ceilalţi aspiranţi la nominalizarea republicană – Rick Santorum, Ron Paul, Rick Perry, Newt Gingrich şi Jon Huntsman. În dezbaterea de duminică, a NBC constatat, în schimb, înmulţirea atacurilor la adresa lui Romney din partea celorlalţi cinci, care au încercat să-i demoleze avansul de care fostul guvernator de Massachusetts se bucură în sondajele în rândul votanţilor din New Hampshire. Niciuna dintre dezbateri n-a adus însă elemente de dispută sau informaţii noi care să poată deveni decisive pentru opţiunile alegătorilor.

    Analiştii par a conchide că Romney ar fi politicianul republican cu cele mai multe şanse să obţină nominalizarea, atât graţie vederilor sale mai moderate decât ale celorlalţi, cât şi datorită faptului că a făcut mai puţine gafe decât aceştia.

    Procesul de selecţie a candidatului pe baza voturilor din state este însă abia la început, urmând ca desemnarea oficială a prezidenţiabilului să aibă loc la Convenţia Naţională a republicanilor, de la finele lui august. În ianuarie vor avea loc încă două runde de alegeri primare, în Carolina de Sud (21 ianuarie) şi Florida (31 ianuarie).

  • Cum fentează angajatorii greci plata salariului minim pe economie

    Legislaţia muncii va fi simplificată, salariul minim va scădea, iar salariile al 13-lea şi al 14-lea în sectorul privat “vor fi reexaminate”, a spus premierul, conform publicaţiei Kathimerini, avertizând sindicatele că dacă nu vor accepta aceste “sacrificii limitate” pentru a asigura finanţarea externă, ţara riscă “un deznodământ dezastruos”, mai exact o intrare în incapacitate de plată necontrolată în luna martie, din cauza neprimirii banilor de la FMI şi UE.

    Salariul minim în Grecia este de 750 de euro pe lună, considerat de FMI mult prea mare pentru a asigura competitivitatea pieţei muncii. În realitate însă, după cum a arătat o analiză Reuters, mulţi greci lucrează neoficial cu normă întreagă, dar în contracte care nu le asigură salariul minim, fie cu normă parţială sau cu program redus, fie de probă, temporare, ca ucenici, trainees sau alte forme de contracte flexibile.

    Jumătate din cele 537.000 de contracte noi de muncă încheiate în perioada ianuarie-septembrie sunt de astfel de tipuri, fiind remunerate uneori chiar cu mai puţin de jumătate din salariul minim. În aceeaşi perioadă, angajatorii au transformat peste 42.000 de contacte cu normă întreagă în contracte part-time sau alte forme flexibile de angajare. În plus, notează Reuters, aproape 10% dintre cei 3,5 milioane de angajaţi în sectorul privat din Grecia au trecut deja printr-o diminuare a salariului.

    “Nu-mi pot plăti facturile şi nu mă pot întreţine fără ajutorul părinţilor”, le mărturiseşte celor de la Reuters un grec pe nume Theonas, în vârstă de 33 de ani, al cărui contract a fost transformat din permanent în temporar. Theonas câştigă 700 de euro pe lună lucrând 12 ore pe zi, 7 zile pe săptămână, în loc de 4 zile, cât e specificat în contractul lui de muncă. Alţii, şi mai nenorocoşi, încasează 300 de euro pe lună făcând munci calificate cu normă întreagă, dar în contracte de trainees prelungite timp de ani de zile. Într-o ţară cu o rată a şomajului de circa 18%, nu mulţi îşi permit să refuze chiar şi astfel de slujbe prost plătite.

    Potrivit publicaţiei Proto Thema, 3.030.900 de greci trăiau încă din 2010 sub pragul sărăciei, conform datelor Autorităţii Statistice Elene. Pragul sărăciei este considerat un venit anual de 7.178 de euro pentru o persoană şi 15.073 de euro pentru o familie cu doi adulţi şi doi copii sub 14 ani.

    Venitul mediu anual individual în Grecia era de 13.973,94 euro, iar venitul mediu anual disponibil al gospodăriilor era de 24.224,38 euro. Riscul de sărăcie pentru copiii între 0 şi 17 ani este evaluat la 23%, mai mare cu 3% decât pentru restul populaţiei, în timp ce riscul sărăciei pentru persoanele de peste 65 de ani este evaluat la 21,3%. Numărul grecilor care trăiesc în familii unde unul sau mai mulţi membri nu lucrau sau nu lucrau cu normă întreagă se ridica la 544.800.

  • Cum să faci un instrument muzical din… orice (VIDEO)

    Mogees – “Mosaicing Gestural Surface” – cuprinde un mic microfon de contact care, lipit pe o suprafaţă oarecare, transformă în sunete vibraţiile generate de atingerea suprafeţei respective. Diferitele tipuri de interacţiuni cu suprafaţa (frecarea, lovirea cu degetele, zgârierea) generează diferite tipuri de sunete.

    Mogees a fost creat de Bruno Zamborlin în contextul unui proiect de doctorat în artă şi tehnologii informatice, în cadrul unei colaborări între Institutul de Cercetare şi Coordonare în Acustică şi Muzică, din Franţa, şi Universitatea din Londra – Goldsmiths.

    Mai mult pe www.descopera.ro.

  • CES 2012: Cu ochii pe ultrabook-uri şi Google TV

    De o atenţie deosebită va beneficia proiectul Google TV al gigantului IT american. Prin proiectul Google TV, compania americană încearcă să monetizeze succesul sistemului de operare Android pe un o piaţă foarte diferită de cea a gadget-urilor mobile, oferind televiziune prin internet, inclusiv acces la YouTube, direct pe televizoare.

    Mai multe companii, între care Samsung, LG şi Sony, au anunţat produse GTV. Platforma nu poate supravieţui, însă, fără o integrare TV reală şi va depinde de sprijinul pe care îl va primi din partea furnizorilor de servicii TV prin cablu şi satelit, scrie portalul The Verge.

    Ultima serie de laptopuri subţiri şi uşoare, pe care Intel le-a numit Ultrabooks, va domina cel mai probabil un segment pe care concurează şi Toshiba, Asustek Computer şi Lenovo. Deşi majoritatea laptopurilor care vor fi prezentate vor rula Windows 7, există aşteptări ca unele companii să prezinte şi modele pentru Windows 8, sistem de operare aşteptat în circa 12 luni.

    Mai mult pe www.zf.ro.

  • Mircea Lucescu este operat duminică. Rinat Ahmetov a venit să-l viziteze

    Medicul Cătălin Cârstoiu a precizat că în urma examenului computer tomograf s-a constatat că a crescut cantitatea de sânge din cavitatea toracică, astfel că Mircea Lucescu va fi operat duminică. Întrebat cât va dura recuperarea lui Mircea Lucescu, Cătălin Cârstoiu a spus că în cazul unor fracturi costale este vorba de 30-45 de zile pentru o recuperare integrală. El a reafirmat că în orice caz medical pot apărea complicaţii, dar că deocamdată starea lui Mircea Lucescu este stabilă.

    Patronul grupării Şahtior Doneţk, Rinat Ahmetov, a sosit duminică la Bucureşti, pentru a-l vizita pe antrenorul Mircea Lucescu. “Mircea Lucescu nu este doar antrenorul principal, este şi un bun prieten, voi veni cu plăcere aici, des, să-l vizitez. Îmi doresc să-şi revină foarte repede”, a afirmat Ahmetov.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Încă o demitizare marca Lucian Boia: intelectualii români ca trădători de elită

    “Greu de găsit o altă ţară care să fi trecut, ca România, prin atâtea regimuri politice de-a lungul unui deceniu. O succesiune de şapte regimuri, acoperind tot evantaiul politico-ideologic, de la extrema dreaptă la extrema stângă şi de la democraţie la totalitarism”, scrie istoricul Lucian Boia în rândurile introductive ale volumului, încercând, parcă, să pună în seama vremurilor agitate multele, neaşteptatele derapaje extremiste, conflicte interioare, schimbări de macaz contrariante, abdicări şi trădări în ordine morală ale intelectualilor pe care i-a avut România în perioada investigată, de la Haig Acterian (primul în ordine alfabetică), la Mircea Vulcănescu şi Gheorghe Zane.

    Într-adevăr, “ce experiment putea fi mai bun pentru a testa comportamente, decât o asemenea cursă cu obstacole?” Feluritele capcane ale istoriei au fost, prin urmare, şi un bun prilej de revelare a “omenescului cu toate nuanţele sale”. Mai drept spus, a slăbiciunilor celor pe care ne-am obişnuit să-i considerăm elita intelectualităţii româneşti.

    Scormonind prin arhive, punând cap la cap informaţii şi judecând (cumpătat) fiecare caz în parte şi pe toate laolaltă, Lucian Boia demitizează istoria (lucru care, de altfel, constituie de multă vreme specialitatea sa), pune degetul pe multe răni – de la ponderea etnicilor evrei în aparatul agitprop-ului stalinist la alinierea spre dreapta extremă a unor Eliade sau Cioran – şi ne deschide ochii asupra laturilor nevăzute sau insuficient cunoscute ale “eroilor” săi.

    Un singur exemplu, dintre multele care împânzesc cartea: “El denunţă statul burghez, definit ca ‘minoritatea posedanţilor conştienţi şi organizaţi în scopul exploatării muncitorilor de toate categoriile şi ţăranilor’. Are cuvinte de laudă la adresa bolşevismului, ‘o nouă sinteză în care scopurile statului se identifică pentru prima oară în istorie cu aspiraţiile maselor’. Aşa arată primii paşi ai lui Petre Ţuţea spre devenirea lui de om…”.

    O carte grea ca păcatele celor 120 de intelectuali a căror activitate editorială, publicistică sau de for public, între anii ’30 şi ’50 ai veacului trecut, Lucian Boia o inspectează cu luciditate, răbdare şi ascuţit spirit de sinteză.

    Lucian Boia, “Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească între 1930 şi 1950”, Editura Humanitas, Bucureşti, 2011

  • Licitaţia Loteriei pentru un centru de perfecţionare la Buşteni de 10 milioane euro a fost anulată

    “Anulată conform deciziei CNSC 4440/C3/4778-5122/12.10.2011 şi Deciziei Civile 2652/07.11.2011, irevocabilă, emisă de Curtea de Apel Bucureşti”, se arată într-un anunţ publicat pe site-ul www.e-licitatie.ro.

    Licitaţia a fost contestată de CMV Real Invest SRL Bucureşti, o societate specializată în domeniul consultanţei pentru afaceri şi management şi controlată de două persoane fizice – Marin Valcea şi Vlad Valcea.

    Cititi mai multe pe www.mediafx.ro

  • Popoviciu încasează lunar prin Băneasa Shopping City chirii de 1,5 mil. euro de la 200 de magazine

    Cele 200 de contracte de închiriere puse în garanţie de Băneasa Developments pentru creditul rescadenţat cuprind o suprafaţă totală de peste 38.000 de metri pătraţi, ceea ce echivalează cu o chirie medie lunară în jur de 39 de euro/metru pătrat.

    Suprafaţa construită la sol a centrului comercial Băneasa Shopping City este de 32,983 metri pătraţi, iar suprafaţa construită desfăşurată totalizează 99.310 metri pătraţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro