BusinessMagazin

Blog

  • Primul an de capitalism real în România

    Ultima mare bulă care tocmai s-a spart este cea a cărţilor despre criză. Editorii americani au dat publicităţii câteva seturi de date – nu mă îndoiesc că sunt aplicabile şi la noi, păstrând totuşi proporţiile – iar rezultatele sunt grăitoare.

    În iunie 2008 au apărut două titluri, iar până în septembrie 2008 numărul acestora a urcat vertiginos la 20. Din septembrie 2008 şi până în decembrie 2009 numărul titlurilor apărute s-a menţinut în zona 15 – 20 lunar, cu un vârf spectaculos, de 26 de titluri în iunie 2009. În 2010 şi 2011 tendinţa a fost de scădere năprasnică – în august şi octombrie 2010 nu a apărut nici măcar un titlu legat de criză.

    Datele pentrui 2011 nu sunt valabile, dar nu am nicio îndoială că autorii şi editurile nu mai mizează pe criză. Cu alte cuvinte, despre criză s-a spus cam tot ce a fost de spus, cel puţin din punctul de vedere al economiştilor şi specialiştilor capabili să scrie mai mult decât 100 de cuvinte într-o postare de blog sau 5.000 de cuvinte într-un articol de ziar. Rămân să ţină aprinsă flacăra crizei prietenii de la Business Insider – care, apropo, sper să aibă puterea să depăşească zona “15 grafice care vă vor arăta clar cum vine apocalisa luna viitoare” – şi editorialiştii de la Wall Street Journal şi Financial Times, care au jumătate de normă pentru număratul zilelor Europei.

    Neregăsindu-mă între capetele luminate pe care tocmai le-am enumerat, aş vrea să privesc cumva optimist spre 2012. Mi s-ar părea logic, firesc ca oamenii să înceapă să se întoarcă spre o serie de valori fundamentale – cumpătare, prudenţă, muncă tenace. Companiile şi şefii de companii ar trebui să regăsească ideea de bază din business, cum bine spunea cineva la club – “să câştig bani”. Bani din afaceri, desigur, şi nu învârtind aiurea hârtii, făcând speculă cu terenuri sau case sau tăind în neştire cheltuieli şi dând afară din ce în ce mai mulţi oameni.

    Îi spun primul an de capitalism autentic pentru că etapele de până acum au oferit doar faţete ale întregului: unu, perioada de început, a celor curajoşi şi a lui “nu ne vindem ţara, dar ne place Coca-Cola”, doi, începutul reformelor şi al perioadei de creşteri de doi digiţi, trei – euforia, perioada în care toată lumea şi-a pierdut capul. Patru – criza.

    Ideea “să facem bani” respectând regulile pieţei oferă, cum ar spune un corporatist, o sumedenie de provocări. Prima, şi cea mai puternică, îmbâcseala din România. Politicieni, sărăcie, infrastructură deficitară, alegeri. Pe urmă climatul de austeritate care s-a instaurat în Europa, cu efecte directe asupra consumului şi investiţiilor. Pe urmă politicile fiscale nesigure şi mersul economiei mondiale, China, preţul petrolului şi al alimentelor, războaiele comerciale sau pe materii prime.

    Să ne rezumăm la ce putem încerca să controlăm, îmbâcseala din România. 2012 este un an electoral şi cred, sper ca mediul de afaceri sănătos să înţeleagă nu numai că este momentul să înceapă să facă bani, ci şi să îşi dea seama de importanţa pe care o are, de forţa pe care i-o conferă locurile de muncă pe care le oferă şi taxele şi impozitele şi salariile pe care le plăteşte. Simpla ignorare a tupeului politicianist ar putea modifica radical jocul, iar câştigul ar fi considerabil, pentru că am putea recupera şi o bucată bună din decalajul care ne separă de restul statelor europene.

    Pentru că următorul număr al revistei apare în ianuarie, aş vrea să le mulţumesc tuturor cititorilor noştri, în print sau pe internet. Aceleaşi mulţumiri am pentru colaboratorii revistei, oameni de afaceri sau analişti, care răspund întrebărilor noastre şi care participă la evenimentele pe care le organizăm – Clubul BM şi Meet the CEO.
    La mulţi ani!

  • Comisar bulgar: Deşi sandviş între România şi Grecia, Bulgaria are perspective de creştere economică

    “Toate ţările ar trebui să înveţe să cheltuiască în limitele pe care le au. La acest subiect avem note maxime şi ar trebui să fim mândri de asta. Ar trebui să fim mândri că suntem făcuţi sandviş între România şi Grecia, dar avem totuşi perspective de creştere economică anul următor”, a spus Georgieva, citată de cotidianul Sofia Echo. Oficialul european a felicitat reprezentanţii guvernului de la Sofia prezenţi la conferinţă pentru obiectivul de stabilitate financiară, atins prin păstrarea deficitului sub pragul de 3% şi nivelul îndatorării publice la 14-16% din PIB.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liderul nord-coreean Kim Jong-il a murit. Noul şef al statului va fi Kim Jong-un, fiul său (VIDEO)

    Liderul nord-coreean, în vârstă de 69 de ani, a decedat din cauza unei “mari epuizări mentale şi fizice” la 17 decembrie, la ora locală 8,30 (1,30, ora României), a anunţat KCNA, agenţia oficială nord-coreeană. Kim, a cărui mobilitate era redusă din 2008 când a suferit un accident cerebral, a decedat din cauza unui “infarct miocardic sever şi a unei crize cardiace”, în trenul său, în timpul uneia dintre deplasările sale tradiţionale pe teren, potrivit agenţiei oficiale nord-coreene, care a adăugat că o autopsie a fost realizată duminică.

    Funeraliile sale au fost fixate pentru 28 decembrie la Phenian. Autorităţile statului comunist au decretat doliu în perioada 17-29 decembrie.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Moody’s a redus ratingul Belgiei cu două trepte

    “Fragilitatea pieţelor datoriei publice este din ce în ce mai acuzată şi are şanse mici să înceteze înr-un viitor apropiat. Aceasta înseamnă un potenţial crescut de tensiuni privind finanţarea ţărilor din zona euro cu o datorie publică şi a nevoilor de refinanţare ca a Belgiei”, a precizat agenţia într-un comunicat. “Al doilea motiv al deciziei Moody’s este mărirea considerabilă a riscurilor pe termen mediu pentru creşterea economică, dincolo de orice ajustare ciclică normală, în mica economie belgiană, foarte deschisă”, a continuat agenţia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vedetele anului 2011

    Nu mai e nicio surpriză că Google se numără printre protagoniştii anului informatic. De data aceasta sunt mai multe motive, iar primul se referă la uriaşa achiziţie pe care a făcut-o cumpărând Motorola Mobility. Aprobările europene se lasă încă aşteptate, însă mi-e greu să cred că Google va scăpa “prada” din mâini, pentru că strategia de apărare în războiul patentelor se bazează pe brevetele de la Motorola. Al doilea motiv se referă la reţeaua de socializare Google Plus, care, deşi nu are încă o bază de utilizatori semnificativă, a reuşit să valorifice mai multe tehnologii şi resurse care până acum păreau disparate şi astfel să pună presiune asupra Facebook, care a trebuit să-şi îmbunătăţească serviciul. Ca de obicei, primii ce au aderat la noua platformă sunt cei din lumea IT, mereu în căutare de nou, dar începe să se adune şi publicul larg.
    Însă vedeta incontestabilă a anului 2011 se cheamă Android şi cifrele aduc cele mai convingătoare argumente.

    În luna noiembrie, Gartner estima că în lume sunt circa 218 milioane de dispozitive active care folosesc platforma software de la Google, iar ritmul de creştere pare exponenţial. În fiecare zi se activează mai mult de o jumătate de milion de aparate Android, iar jurnaliştii de la ZD Net se aşteaptă ca în 2012 ritmul activărilor să depăşească un milion pe zi. Dat fiind că Android este open source, unii ar putea să creadă că succesul sistemului de operare este doar o victorie de palmares, însă lucrurile nu stau chiar aşa dacă luăm în calcul cele 2,5 miliarde de dolari pe care Google le-a câştigat din publicitate (doar zona mobilă) în anul financiar trecut, cu perspectiva dublării în acest an. Un alt număr impresionant: de pe Android Market au fost descărcate până acum 10 miliarde de aplicaţii, ritmul de creştere în ultimul an fiind ameţitor (primul miliard a fost atins în iulie 2010, iar pragul de trei miliarde a fost depăşit în martie 2011). Poate că Google nu câştigă mare lucru din aceste aplicaţii, dar ele reprezintă un “cârlig” esenţial pentru a aduce noi şi noi clienţi.

    Succesul “stratosferic” (cum îl denumesc comentatorii) al platformei Android a avut o influenţă importantă şi în vânzările de telefoane inteligente, unde Samsung a devenit liderul pieţei, cu 24 de milioane de unităţi vândute în trimestrul al treilea. Apple a crescut la 17,3 milioane de unităţi şi cota sa de piaţă s-a redus la 15%, însă modelul 4S şi vânzările din perioada sărbătorilor nu au fost luate în calcul. Chiar şi aşa, Apple rămâne printre vedetele incontestabile ale anului, cele mai notabile realizări fiind lansarea platformei iCloud şi a “asistentului inteligent” Siri (încă tânăr, adesea ironizat, dar foarte promiţător). Este aproape sigur că Apple va fi în top şi anul viitor, când este aşteptat iPhone 5 şi (zvonurile spun) iPad 3.

    Am ajuns astfel şi la înfierbântata piaţă a tabletelor, în care noi şi noi modele apar în fiecare săptămână, numitorul comun fiind sistemul de operare Android. În mod oarecum surprinzător, vedeta pare să fie aici Amazon Kindle Fire, tableta de 200 de dolari din care se estimează că se vor vinde în ultimul trimestru peste 500 de milioane de unităţi, ceea ce poate să însemne un succes comparabil cu iPad la sfârşitul anului trecut – dar nu vom afla niciodată adevărul, pentru că Amazon are prostul obicei de a nu publica date privind vânzările. Succesul lui Kindle Fire se trage nu atât din calităţile sale tehnice (pe mine, cel puţin, nu m-a impresionat), cât din faptul că reprezintă o nouă abordare: aparatul vrea să-şi ascundă aspectele “computeristice” (de altfel, Amazon evită să-i spună tabletă). Se vrea doar un aparat de consumat media (cărţi, filme, muzică, web). Se pare că există un mare număr de potenţiali cumpărători care nu sunt dispuşi să dea 500 de dolari pe un iPad sau o tabletă echivalentă, dar ar încerca ceva mai simplu şi mai ieftin. Interesant este că statisticile realizate de Appcelerator şi IDC constată că şi interesul dezvoltatorilor de aplicaţii Android se îndreaptă tot spre Kindle Fire, o explicaţie fiind probabil dorinţa de a migra aplicaţii Android pe versiunea modificată pe care o foloseşte Amazon.

    În fine, premiul pentru o carieră de peste 40 de ani îl acord unui personaj nevăzut: sistemul de operare Unix. Considerat într-o vreme o relicvă în pragul extincţiei, astăzi susţine (în diverse întrupări) cele mai efervescente zone ale informaticii, de la cloud computing până la smartphones şi tablete, unde Linux stă sub Android, iar BSD sub iOS

  • Personalitatea anului 2011 – Cuponarul

    O prietenă scria acum numai câteva luni pe Facebook că a făcut pentru prima oară cumpărături pe internet. Era vorba, mai exact, despre un cupon de reduceri pentru o ofertă Groupon, practic de nerefuzat de vreme ce a determinat-o să scoată cardul bancar din portofel şi să urmeze instrucţiunile de plată online în ciuda reticenţelor de până atunci. Nu este însă singurul exemplu.

    “Nu plăteam cu cardul pe internet din principiu. Nu aveam încredere”, justifică Răzvan Marin, un tânăr masterand care a cumpărat pentru prima oară cu cardul în vara acestui an. Mai degrabă adept al plăţilor cu bani lichizi inclusiv în magazine, a fost cumva forţat de circumstanţe să facă prima plată pe internet. “M-am dus şi am depus bani pe card pentru a face plata, pentru că nu aveam nimic în cont”, povesteşte Marin, practic genul de consumator care, atunci când primeşte salariul, merge imediat la bancomat şi scoate banii pentru a-i pune în portofel, cum se întâmplă de fapt cu cel puţin două treimi dintre posesorii de card bancar din România. A prins însă de atunci gustul plăţilor pe internet şi nu mai este la fel de rezervat. Iar experienţa i-a deschis un orizont pe care până acum a încercat să-l ignore, al cupoanelor de reduceri de pe internet la care a râvnit de multe ori, dar a renunţat din cauza metodelor de plată.

    “Site-urile care vând cupoane de reduceri au deschis apetitul pentru cumpărături online multor consumatori din România”, punctează Roberto Lazarov, fondatorul FunDeal.ro. Dă drept exemplu ofertele de cupoane de numai câţiva lei, sume destul de mici încât nenumăraţi consumatori să depăşească barierele psihologice avute cu privire la comerţul online şi să-şi asume presupusul risc al unei tranzacţii cu cardul pe internet. “Au început cu achiziţii de un leu, experienţa a fost pozitivă, şi acum fac probabil astfel de achiziţii cu regularitate”, mai spune antreprenorul, cu menţiunea că numai 20% dintre cei care cumpără cupoane de reduceri de pe site-ul său în fiecare lună sunt la prima achiziţie, restul putând fi deja consideraţi clienţi fideli, în total peste 210.000 de la începutul anului.

    Acum, peste 70% din cumpărăturile de cupoane se fac cu plata prin card bancar, pondere cu care nu se poate lăuda niciun magazin online din România, restul fiind plăţi prin transfer bancar, SMS sau ramburs. Şi dacă până acum n-ar fi plătit cu cardul pe internet, consumatorii au toate şansele să înceapă să deschisă portofelul online şi în alte magazine decât cele de reduceri de grup. “Reducerile de grup au devenit practic un catalizator pentru comerţul online”, punctează Gabriel Ghiţă, business development manager pentru regiunea Europei Centrale şi de Est în cadrul MasterCard.

    Modelul cuponului de un leu pornit chiar de FunDeal.ro, unul dintre cele mai vechi site-uri de acest gen din România, a fost rapid împrumutat şi de alte site-uri, fapt care a dus la apariţia unui număr de 358 de asemenea oferte diferite pe parcursul anului, majoritatea cu cel puţin câteva mii de cumpărători. La extrema cealaltă însă, există consumatori dispuşi să plătească sume fabuloase pentru un cupon de reduceri, cum a fost cazul ofertei de 12.900 de lei pentru o vacanţă în doi în Singapore, cea mai scumpă vândută până acum în România. Sau dacă nu pentru unul singur, cu siguranţă pentru mai multe – “cel mai mare fan al site-urilor de reduceri din acest an s-a dovedit a fi un utilizator care a cumpărat în doar şase luni cupoane în valoare totală de peste 10.000 de lei”, spune Antonio Eram, fondatorul procesatorului de plăţi mobilPay, care deţine în jur de 70% din piaţa tranzacţiilor cu card bancar pentru cupoane de reduceri şi procesează plăţi pentru 120 de site-uri de cupoane.

  • Rânjiţi, vă rog! Animale rare surprinse cu camera ascunsă (GALERIE FOTO)

    Astfel de camere instalate au reuşit să înregistreze, de pildă, în partea din Afganistan a lanţului muntos Hindukuş un animal considerat dispărut de prin părţile locului, leopardul persan (Panthera pardus saxicolor). Leopardul a fost surprins dezvelindu-şi colţii într-un rânjet ameninţător la adresa camerei, iar imaginile dovedesc faptul că membrii speciei sale dispun de suficientă hrană pentru a continua să trăiască acolo, lucru îmbucurător pentru autorităţi, care se temeau de impactul conflictelor armate asupra faunei ţării.

    S-au mai înregistrat, tot graţie camerelor ascunse instalate în zone muntoase greu accesibile din America de Sud sau Africa, şi vulpi, lupi, râşi, tapiri sau furnicari, scrie OurAmazingPlanet – dar, din păcate, şi braconieri veniţi să vâneze animalele respective.

    Animale rare surprinse cu camera ascunsă (GALERIE FOTO)

    Foto: Discovery, Livescience.com

  • Cât trebuie să alergi ca să consumi caloriile dintr-un pahar de Coca-Cola

    Potrivit experţilor americani de la Universitatea din Baltimore, informaţiile despre cât “costă” în exerciţii fizice un pahar de cola, spre exemplu, îi pun pe gânduri pe fanii alimentelor de tip junk-food. Jumătate dintre tinerii care au participat la experimentul cercetătorilor au renunţat să consume băuturi carbogazoase după ce au citit eticheta unui astfel de produs pe care scria că după consumul conţinutului va trebui să alerge o oră ca să elimine caloriile acumulate.

    “Oamenii subestimează, în general, numărul de calorii din alimentele şi băuturile pe care le consumă”, susţine autoarea studiului, Sara Bleich. Un număr considerabil dintre subiecţi nu ştiau că un pahar de băuturi acidulate conţine un sfert din doza de calorii recomandată zilnic.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Cum explica ministrul Mediului noua taxa auto. Cand vor recupera banii cei care au platit mai mult (VIDEO)

    Potrivit lui Borbely, suma disponibila pe care Ministerul Mediului o are la dispozitie spre returnarea banilor celor care au achitat incepand cu 2008 o taxa mai mare de mediu se apropie de 100 milioane de lei. “Noi avem banii la Fondul de Mediu, nu va dura. Cat de curand. Am discutat deja cu ANAF. Cand oamenii vor veni cu cererea, trebuie sa o verificam si sa calculam cat trebuie sa primeasca. Imediat apoi vor primi banii”, a declarat ministrul, la emisiunea “Dupa 20 de ani” de la PRO TV.

    Noua taxa de poluare auto, redusa cu un sfert, a fost aprobata in aceasta saptamana in Parlament. Cei care vor sa cumpere o masina inmatriculata in Romania inainte de 1 ianuarie 2007 trebuie sa plateasca o taxa calculata in functie de capacitatea cilindrica, vechimea masinii si coeficientul de poluare. Proprietarul unei masini de 10 ani care o vinde cu 3.000 de euro va mai ramane doar cu 1.800 de euro. Restul de 1.200 de euro se duce la plata taxei auto. Ministrul mediului se ofera sa ii dea 880 de euro prin Programul Rabla. In schimb, cei care au platit taxa de poluare incepand cu 2010 vor avea dreptul sa primeasca o diferenta de bani. In cazul masinilor de 1.400 centimetri cubi, suma este intre 140 si 741 de euro, in functie de vechime si norma de poluare.

    Vezi aici inregistrarea integrala a emisiunii:

    Mai mult pe stirileprotv.ro.

  • PROGNOZA METEO: Cum va fi vremea luni şi marţi, în ţară şi în Bucureşti

    În Dobrogea vor fi ploi, în Banat, Oltenia şi Moldova se vor semnala precipitaţii mixte, iar în Muntenia vor predomina ploile. La Bucureşti, vremea va fi închisă. Temporar, îndeosebi după-amiaza şi noaptea, va ploua. Vântul va sufla în general moderat. Temperatura maximă va fi de 5 … 6 grade, iar cea minimă va fi de 2 … 3 grade.

    Marţi, vremea se va menţine în general închisă. În sudul, estul şi centrul ţării local vor cădea precipitaţii, predominant ninsori în Banat, Transilvania şi Moldova, mixte în Oltenia şi Muntenia şi ploi în Dobrogea. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 0 şi 9 grade, iar cele minime se vor situa între -5 şi 3 grade.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.