Blog

  • Consumul mediu de energie electrică a atins în februarie maximul ultimilor zece ani

    “În februarie am avut mai multe recorduri. În 3 februarie consumul maxim zilnic a fost de 8.466 MWh, cu mult peste maximul ultimilor ani. Consumul mediu în februarie 2011 a fost de 7.749 MWh, faţă de 8.106 MWh în primele 14 zile din februarie 2012”, a declarat Lohan într-o conferinţă de presă. Transelectrica este operatorul sistemului energetic naţional.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Gazprom va dubla capacitatea subterană de stocare a gazelor în Europa, până în 2015

    “Nu putem garanta că situaţia temperaturilor extrem de scăzute nu se va repeta iarna următoare, sau în următorii cinci ani consecutiv, de exemplu. Iată de ce am aprobat un program de dublare a capacităţilor de stocare din Europa “, a spus Medvedev într-un interviu acordat televiziunii RT, relatează RIA Novosti. Potrivit planului, grupul rus urmează să crească de două ori capacitatea de stocare a gazelor din Europa la 5 miliarde de metri cubi, până în 2015. “Judecând după experienţa trecută, acest proiect va necesita circa 200-300 de milioane de euro, în următorii cinci ani”, a arătat Medvedev.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Angela Merkel în uniformă nazistă, într-un ziar grec

    Sentimentele antigermane par să fie din ce în ce mai răspândite în Grecia, pe fondul măsurilor dure de austeritate solicitate de Troica formată din CE, BCE şi FMI. “Acuzaţiile la adresa Germaniei îşi au originea în suferinţa îndurată de greci în perioada 1941-1944, în timpul ocupaţiei naziste. Dar nu este singura problemă: gestionarea economică defectuoasă, corupţia din sectorul public şi disfuncţionalităţile politice ar trebui să inspire mai degrabă o atitudine autocritică”, scrie Financial Times.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Programul de lucru al bugetarilor, modificat

    Întrebat dacă a dispus ca bugetarii să lucreze mai mult de acum încolo, Ungureanu a răspuns printr-o altă întrebare: “Ce înseamnă mai mult, doamnă? Există un program fix de la 8.00 la 16.00”. Solicitat să comenteze faptul că de la Secretariatul General al Guvernului a plecat o circulară către ministere care prevede ca bugetarii să respecte programul de lucru de la ora 8.00 la ora 16.00, Ungureanu a spus că, prin această circulară, s-au unificat programele de lucru în instituţiile din administraţia centrală. El a negat că respectiva circulară ar fi fost emisă pentru că ar fi constatat că bugetarii nu respectă programul de lucru stabilit pentru intervalul 8.00-16.00.

    Mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reportaj: Călătorie cu maşina timpului

    “Nu prea-i asfalt pe-aici, să nu vă supăraţi, o să ne zguduim tot drumul.” Până să mă ia şoferul de la aeroportul internaţional din Chişinău, am fost mirat de faptul că bagajele de cală te aşteaptă afară, lângă avionul de 50 de locuri, fără să le mai iei din aeroport. În plus, aeronava ajunge până la câţiva metri de terminalul de sosiri, deci drumul până la ghişeul control paşapoarte se face pe jos. Din Chişinău, un aeroport de talia unui oraş de provincie din România, dar cel mai mare din Republica Moldova, poţi să zbori zilnic doar spre Moscova, Bucureşti şi München. “Încă sunt puţini cei care-şi permit să circule cu avionul”, spune Ion, iar statisticile îi dau dreptate. Un basarabean câştigă în medie puţin peste 150 de euro lunar, iar o plimbare pe străzile Chişinăului arată cel mai clar că sărăcia e cea care îi alungă pe cei mai mulţi către locuri mai prospere. PIB-ul republicii, situat la circa 4,5 miliarde de euro în 2011, este unul dintre cele mai scăzute din Balcani, iar datele Băncii Mondiale arată că o treime din acest indicator este generată de banii trimişi de locuitorii stabiliţi în afara ţării.

    Deşi magazinele au început să prindă iz occidental, majoritatea încă sunt construite pe formatul de butic, cu vânzătoarele stând la poveşti cu braţele încrucişate în aşteptarea de noi clienţi. Dacă o comparăm cu cea de la Bucureşti, mâncarea e mai ieftină la Chişinău, cam la jumătate din preţ, însă preţul carburanţilor e asemănător. Cu toate acestea, sunt mulţi cei care preferă să meargă la cumpărături în Transnistria, regiunea separatistă moldoveană, situată la nici două ore de condus. Regimul de la Tiraspol permite tranzitul moldovenilor cu bunuri şi produse alimentare, iar preţurile sunt suficient de atrăgătoare cât să-i determine să meargă săptămânal la cumpărături pe cei care au maşină sau chiar mai des pe micii comercianţi.

    Pe durata vizitei mele la Chişinău, Transnistria fusese recunoscută ca stat printr-o decizie a Curţii Supreme de Justiţie din Republica Moldova. Transnistria, susţinută din umbră de regimul de la Moscova, şi-a autoproclamat independenţa în 1990, însă nu este recunoscută nici astăzi de comunitatea internaţională. Decizia venea în contextul în care noul lider de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, ajuns de curând la putere, era pomenit în apelul public la transnistreni al preşedintelui Partidului Liberal moldovean, Mihai Ghimpu, pentru reunificarea Moldovei: “Puterea e în popor, nu în tancuri astăzi. Întotdeauna cei cu politici de felul cum este a lor faţă de Republica Moldova mizează pe frica oamenilor, pe toleranţa lor, pe manipularea cu piaţa, cu gazele, cu nu ştiu ce. Dar când un popor se ridică, nu-l poate opri nimeni”, spunea Ghimpu într-un interviu pentru Europa Liberă. Poporul moldovean este, după Ghimpu, unul care “înghite şi tace”, singura lui şansă fiind apropierea de Europa, însă semnalul trebuie să vină de la Chişinău: “Dar atât timp cât noi stăm cu capul ca struţul… Şi, din păcate, de 22 de ani e aşa, am încercat eu să îndrept capul şi nu ei, ai noştri primii mi-au tăiat capul”. Şeful liberalilor îşi exprima speranţa ca noul lider de pe Nistru să înţeleagă că nu există altă soluţie decât “unificarea malurilor.”

  • Preşedintele Băncii Mondiale se va retrage din funcţie la sfârşitul lui iunie

    “Este timpul să merg mai departe, să urmez o nouă direcţie”, a afirmat Zoellick într-un comunicat. În ultimele câteva luni au circulat speculaţii privind succesorul lui Zoellick, printre posibilii candidaţi fiind menţionaţi secretarul de stat Hillary Clinton şi un fost consilier de la Casa Albă, Larry Summers. Zoellick, de orientare republicană, ar fi un posibil candidat puternic la un post important în administraţia Statelor Unite, în eventualitatea în care candidatul Partidului Republican va câştiga alegerile prezidenţiale din noiembrie.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Nicolas Sarkozy şi-a anunţat candidatura în scrutinul prezidenţial

    “Da, sunt candidat în scrutinul prezidenţial”, a declarat Sarkozy.

    Alte stiri pe mediafax.ro

  • Reţete delicioase pentru slăbit

    Supă cremă de ardei cu ghimbir, salată Avantgarde de vită, tagliattele Montignac cu ton şi ratatouille sau spaghetti integrale cu sos pesto preparat în casă sunt doar câteva dintre felurile de mâncare de la Bistro Montignac. “Meniul este diversificat, nu are puncte comune cu un meniu de restaurant care merge pe principiile unor diete. Nu avem un restaurant de dietă, în sens restrictiv”, spune Mihai Amuza, care are o experienţă de peste 14 ani în managementul sau dezvoltarea unor companii precum Arctic sau Rettig.

    Acum unghiul de abordare este uşor diferit: este antreprenor şi a investit împreună cu soţia sa, Melania, în noul proiect 200.000 de euro. Este însă doar primul pas dintr-un drum ce se doreşte mai lung. Potrivit lui Mihai Amuza, parteneriatul cu familia Montignac este un aranjament complex, pe termen lung. Bistro Montignac, care are 60 de locuri şi unde pot fi luate prânzul şi cina, este primul proiect de acest gen al proprietarilor în România, iar următorii paşi depind în principal de evoluţia economică. “Afacerea poate fi extinsă în noi locaţii în România, dar şi în regiune, începând cu 2013”, afirmă Amuza, care pentru a lua pulsul pieţei a derulat în 2010 un studiu de piaţă. Şi a ajuns la concluzia că merită să investească într-un astfel de restaurant. Care este însă povestea din spatele acestei hotărâri?

    Cei doi soţi – Mihai şi Melania Amuza – au testat în urmă cu câţiva ani metoda Montignac, iar apoi au adoptat chiar un stil de viaţă în concordanţă cu aceasta. “Am constatat că stresul, alimentaţia haotică şi nesănătoasă şi lipsa de timp şi preocupare pentru activitate fizică îşi pun serios amprenta asupra stării fizice şi psihice”, povesteşte Mihai Amuza. El şi soţia sa au adoptat (nu fără “ceva eforturi”) metoda Montignac în stilul de viaţă, chiar şi obiceiul de a face mişcare în mod regulat. Efectul nu a întârziat să apară: “Am redescoperit pofta de viaţă şi plăcerea de a mânca”, spune antreprenorul. Mulţumiţi de rezultate, au vrut apoi să împărtăşească din propria experienţă celor care doresc o alimentaţie corectă şi diversificată, să-şi menţină greutatea sau să slăbească”, declară ei. Celebrul stil alimentar a fost inventat de Michel Montignac, care a avut în tinereţe probleme cu kilogramele în plus.

    După terminarea studiilor, a lucrat în industria farmaceutică, iar la sfârşitul anilor ’70 a decis să se ocupe de cercetare în domeniul nutriţiei. Michel Montignac a pus la punct o metodă originală de a slăbi, fiind primul care a folosit indicii glicemici, în funcţie de care alimentele sunt împărţite în trei categorii. Alimentele care pot fi consumate nerestrictiv, în cantităţi normale, au indicele glicemic cuprins între 0 şi 35 – de pildă carnea, uleiul, grăsimile, legumele şi fructele având conţinut redus de zahăr. Un consum moderat este recomandat pentru alimentele cuprinse în a doua categorie, cu indice glicemic cuprins între 35 şi 50, cum sunt făina integrală, orezul sălbatic, orezul basmati, fructele uscate fără adaos de zahăr sau strugurii. Din cauza riscului de îngrăşare, alimentele din categoria cu indice glicemic cuprins între 50 şi 100 cuprinde, între altele cartofii, pâinea şi pastele din făină albă, zahărul sau morcovii gătiţi.

    A încercat pe propria piele reţeta şi a pierdut zece kilograme în mai puţin de trei luni. Aşa a demonstrat că pierderea în greutate este posibilă şi fără înfometare. Devenit celebru graţie acestei reţete, Michel Montignac a vizitat România în 2009, cu ocazia lansării în această ţară a celei mai noi ediţii din cartea scrisă de el “Mănânc, slăbesc şi mă menţin”.

    La inaugurarea recentă a Bistro Montignac a participat fiul celebrului nutriţionist, Charles Montignac, care s-a declarat convins de faptul că parteneriatul cu Melania şi Mihai Amuza va avea impact asupra felului cum este percepută celebra metodă de către români, urmând să fie privită drept “un nou stil de viaţă şi totodată o experienţă rafinată pentru simţuri”.

  • 1,24 milioane de lei investite de ING Asigurări de Viaţă în 2011 în proiecte de responsabilitate socială

    Concret, pe parcursul anului 2011 au fost dezvoltate nouă proiecte de amploare şi o serie de proiecte adiacente, printr-o investiţie totală de 1,24 milioane lei, aferentă programelor derulate. Toate acestea au contribuit în mod semnificativ, alături de alte iniţiative ale companiei, la creşterea angajamenului angajaţilor în ultimul an, 81% dintre ei apreciind faptul că sunt încurajaţi să participe la programele de sustenabilitate ale organizaţiei.

    “Credem cu tărie în programele pe care le-am dezvoltat, sunt cauze care ne reprezintă şi ne dorim ca acestea să genereze impact pozitiv şi pe termen lung în comunitate. Cel mai recent exemplu este programul de educaţie pentru acordarea primului ajutor <Lecţia de prim ajutor>, dezvoltat împreună cu Fundaţia pentru SMURD, care cu peste 4,5 milioane vizionări în cele două luni de proiect confirmă nevoia pentru astfel de programe în rândul publicului larg”, a declarat Carmen Soare, director marketing ING Asigurări de Viaţă.

    Programele menite sa salveze vieti au cumulat anul trecut 41% din investitia totala in responsabilitate sociala a companiei. Cea mai recenta initiativa, prin amploarea si publicul tinta extins, “Lectia de prim ajutor”, a demarat in noiembrie 2011 si continua si in 2012. Programul, dezvoltat in parteneriat cu Fundatia pentru SMURD si Pro TV, include emisiunea omonima, site-ul www.lectiadeprimajutor.ro si pagina de Facebook facebook.com/lectiadeprimajutor. Primele 11 editii ale emisiunii (dintr-un total de 12), in cadrul careia prezentatorii si un medic SMURD initiaza telespectatorii in tehnicile acordarii primului ajutor, au inregistrat peste 4,5 milioane vizionari. A doua componenta a programului, web-site-ul dedicat www.lectiadeprimajutor.ro, ofera solutii la situatii de urgenta frecvente, si a inregistrat doar in primele trei luni de functionare peste 56.000 de afisari. De asemenea, site-ul ofera si posibilitatea de a adresa intrebari online si a primi raspunsuri de la medicii SMURD in maxim 24 de ore.

    In cadrul colaborarii cu Fundatia pentru SMURD, ING a donat pentru fiecare asigurare suplimentara pentru afectiuni grave incheiata la ING in 2011, 2 euro catre Serviciu Mobil de Urgenta, Reanimare si Descarcerare, pentru achizitionarea primului avion sanitar.

    Programul dedicat Sectiei de cardiochirurgie pediatrica a spitalului de copii Marie Curie desfasurat impreuna cu Asociatia Inima Copiilor isi propune ca peste 1500 de copii sa poata fi tratati si operati in cadrul acestei sectii. In acest demers, ING Asigurari de Viata a contribuit cu 35.000 de euro pentru organizarea primelor trei misiuni medicale, dupa ce in luna iunie a sprijinit concertul caritabil sustinut de violonistul Alexandru Tomescu dedicat acestei cauze.

    Nu in ultimul rand, pentru a veni in sprijinul copiilor diagnosticati cu afectiuni grave, ING a sustinut financiar programul Asociatiei M.A.M.E. – “Copilaria nu trebuie traita in spital” – pentru Sectia de pediatrie din cadrul Spitalului Fundeni. Astfel, anual 5.000 de copii din intreaga tara vor avea conditii mai bune de ingrijire si tratament.

    Domeniul educatiei financiare a reprezentat si anul trecut un pilon important, programele dezvoltate implicand 28% din bugetul total de CSR.

    “Proiectul tau – viitorul!”, realizat cu ajutorul Organizatiei Junior Achievement Romania, s-a adresat tinerilor studenti care au aflat notiunile esentiale privind asigurarile de viata prin intermediul unei platforme on-line interactive. In cadrul programului au participat studenti din 44 de universitati si 127 de facultati din 19 centre universitare, in timp ce portalul dedicat a inregistrat peste 85.000 de afisari si 7.100 de utilizatori unici.
    In a doua parte a anului, programul “Lectia de Viata” difuzat la Realitatea TV in perioada iunie-iulie 2011, a inclus 8 mini-emisiuni ce au prezentat principalele notiuni privind asigurarile de viata. Programul a avut mai mult de 1,8 milioane de vizionari pe parcursul celor doua luni in care a rulat.

    Nu in ultimul rand, intr-un demers menit sa incurajeze ONG-urile sa participe cu proiecte dedicate educatiei financiare, ING a initiat si sustinut categoria-concurs de Educatie Financiara in cadrul Galei Societatii Civile.

    Nici initiativele ce vizeaza imbunatatirea calitatii mediului si un stil de viata si nutritie sanatos nu au fost neglijate in 2011 – programele dezvoltate in aceasta zona implicand 31% din investitia destinata responsabilitatii sociale.

    “Biciclete cu cravate”, un program lansat in 2010 alaturi de Asociatia Green Revolution, prin care angajatii ING se bucura de plimbari gratuite cu bicicletele oferite de companie, a continuat si a fost completat prin initiative noi, precum “I enjoy Healthy life” – un eveniment lunar intern care incurajeaza stilul de viata si alimentatia sanatoase.

    In toate aceste demersuri, participarea echipei ING Asigurari de Viata reprezinta un element esential, alaturi de rezultatul in sine al proiectelor desfasurate. 85% dintre angajatii ING Asigurari de Viata s-au implicat in 2011 in programele de responsabilitate sociala sustinute de companie. Totodata campania interna “Inima Copiilor este si inima ta”, derulata impreuna cu Asociatia Inima Copiilor pentru strangerea de fonduri dedicate copiilor cu afectiuni cardiace, a generat implicarea a 63% dintre angajatii ING.

  • Cum a plecat guvernul Boc – de la A la Z

    Premierul Emil Boc i-a anunţat, luni, 6 februarie 2012, pe miniştri cabinetului său că a decis să depună mandatul Guvernului. “Am depus mandatul deoarece nu mă agăţ de putere, pentru mine contează mai puţin dacă mai rămân în funcţie câteva luni, până la alegerile din noiembrie. Am luat decizia de a depune mandatul Guvernului pentru a detensiona situaţia politică şi socială din ţară, dar şi pentru a nu pierde ceea ce românii au câştigat: stabilitatea economică a ţării”, a spus Boc.

    Plecarea lui Arafat.

    Demisia premierului Emil Boc venea la mai puţin de o lună după ce mii de oameni din mai multe oraşe ale ţării au început să protesteze în stradă, pornind de la plecarea din sistem, de luni, 9 ianuarie, a subsecretarului de stat, dr. Raed Arafat, ca urmare a conflictului public cu preşedintele României, Traian Băsescu, pe seama noului pachet legislativ de reformare a sistemului public de sănătate. Potrivit spuselor preşedintelui, Raed Arafat avea puncte de vedere “stângiste” şi trasmitea populaţiei prin intermediul televiziunilor mesaje “mincinoase şi incorecte”. Disputa dintre Traian Băsescu şi Raed Arafat a pornit de la noua lege a sănătăţii în ce priveşte funcţionarea sistemului de urgenţă. Aşa cum spunea subsecretarul de stat, noua formă a legii permite o concurenţă pe fondurile publice între actualul sector public, limitat la capitolul fonduri, şi mai multe firme nou-apărute. Practic, dintr-un buget similar ca şi valoare ar urma să fie finanţate mai multe entităţi, deci, în timp, legea va micşora sectorul public de intervenţie, va impacta unităţile de primiri urgenţe, SMURD şi Ambulanţa, în sensul în care vor fi treptat înlocuite. De cealaltă parte, preşedintele Băsescu susţinea că nu numai statul trebuie să fie implicat în sistemul de urgenţă.

    Debutul protestelor şi paşii înapoi.

    Protestele au debutat la Târgu-Mureş, în scurt timp extinzându-se, în grupuri de sute de persoane care cereau demisia premierului şi a preşedintelui, în Capitală şi marile oraşe ale ţării. Guvernul României a încercat marţi, 18 ianuarie, un gest de calmare a protestatarilor, reintegrându-l, după cinci zile de proteste, pe Raed Arafat în funcţia sa din Ministerul Sănătăţii, dar manifestaţiile au continuat în ţară, arătând că exasperarea socială a atins un prag critic, după cum comenta presa internaţională la acea vreme. “Fostul subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii Raed Arafat este binevenit să revină în minister sau să participe la elaborarea noului proiect de lege privind sănătatea în cadrul comisiei care va fi formată în acest sens, dacă va dori acest lucru”, declara premierul Emil Boc.
    “Alegeri anticipate” a fost revendicarea cea mai mediatizată în online în timpul protestelor de stradă începute în luna ianuarie, pe următoarele două locuri situându-se “Jos Băsescu” şi “Demisia preşedintelui”, potrivit unei analize realizate de Mediafax Monitorizare.

    Postarea intitulată “Opoziţia socialistă a trecut în sfârşit la fapte”, în care Teodor Baconschi a folosit exprimarea “mahalaua ineptă” cu referire la protestarii din Piaţa Universităţii, a cauzat demiterea acestuia, luni, 23 ianuarie. Două zile mai târziu, senatorul PDL Iulian Urban demisiona din partid, după un mesaj postat pe blogul personal, care începea cu “Bravo Băsescu” şi se intitula “Mentalitate de viermi care nu vor absolut nimic, dar se plâng de tot ce-i înconjoară”.
    Pe fondul protestelor organizate în ultimele zile în Bucureşti şi alte oraşe ale ţării, în care una dintre revendicările formulate vizează eliminarea taxei auto, coaliţia guvernamentală decidea să suspende până la 1 ianuarie 2013 taxa de primă vânzare, cu explicaţia că proprietarii de maşini vechi trebuie să beneficieze de timp suplimentar pentru a vinde autovehiculele.

    “Intervenţia cu românii” şi comasarea neconstituţională.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, 25 ianuarie, că poporul român şi-a făcut datoria în faţa crizei, suportând multe măsuri de austeritate, fiind acum rândul politicienilor să asigure stabilitatea ţării. Preşedintele a făcut un apel la responsabilitate din partea clasei politice, afirmând că, dacă politicienii vor asigura stabilitatea, România va depăşi criza. “Poporul şi-a făcut datoria, a fost supus proceselor de austeritate care, desigur, au fost aplicate şi politicienilor, dar la ei s-a simţit mult mai puţin decât la omul care avea un salariu de zece milioane. Deci poporul şi-a făcut datoria cu privire la trecerea prin criză, suportând o austeritate severă. De data aceasta este rândul politicienilor să asigure stabilitatea ţării şi continuarea proceselor de reformă. Fără stabilitate vă asigur că nu avem nicio şansă”, declara Băsescu.
    Preşedintele Băsescu a vrut să reintre în sinergie cu poporul supărat printr-un discurs despre starea naţiunii, în care n-a lăsat din braţe ceea ce numeşte “modernizarea” şi a dat lecţii solemne politicienilor, ignorând graţios că el însuşi este luat cu ardoare drept model de o seamă dintre ei, comenta într-un editorial Indira Crasnea, jurnalist în cadrul agenţiei de presă Mediafax.

    În aceeaşi zi, comasarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale cu cele parlamentare fusese declarată neconstituţională, potrivit deciziei Curţii Constituţionale care a admis astfel sesizarea USL. Miniştrii au întrerupt şedinţa de miercuri a Guvernului pentru a discuta despre decizia Curţii Constituţionale. Europarlamentarul PDL Cristian Preda considera, în ziua următoare, că Traian Băsescu a avut “o atitudine prezidenţială” i şi “a lăsat să se înţeleagă că vor urma decizii instituţionale importante, odată cu reluarea activităţii Parlamentului”, dar care, în opinia sa, nu se pot materializa înainte de încheierea misiunii FMI.

    Demisia cabinetului Boc.

    Misiunea comună FMI-CE-Banca Mondială a decis revizuirea în sus a proiecţiei de creştere economică pentru 2011, la circa 2,5% şi a părăsit România, duminică, 5 februarie. Cu USL intrată în grevă parlamentară până la alegeri, premierul decidea în ziua următoare să depună mandatul Guvernului.

    Mai jos, prezentăm câteva dintre cele mai relevante reacţii:
    Traian Băsescu, preşedintele României: Încă din luna decembrie am avut discuţii cu premierul cu privire la depunerea mandatului. Decizia a fost amânată din motive de interes naţional. S-a constatat că ar fi fost foarte greu să avem în a doua parte a lunii decembrie o majoritate parlamentară sigură
    Anca Boagiu, ministru al Transporturilor: Este important că Guvernul a luat o decizie de maximă responsabilitate pentru România
    Sulfina Barbu, ministru al Muncii: Cu siguranţă, Emil Boc nu îşi pierde susţinerea la şefia PDL
    Ion Iliescu, preşedinte de onoare al PSD: Demisia Guvernului, un prim pas realist. E nevoie de guvern tehnocrat şi anticipate
    Victor Ponta, preşedinte PSD, co-preşedinte USL: Demisia lui Boc – primul pas spre anticipate. Suntem deschişi pentru o formulă responsabilă
    Crin Antonescu, preşedinte PNL, co-preşedinte USL: Plecarea Guvernului Boc, un prim pas către soluţionarea crizei politice
    Kelemen Hunor, preşedinte UDMR: Demisia a fost decizia personală a lui Boc. Vom discuta cu Băsescu şi cu celelalte partide
    Gheorghe Ialomiţianu, ministru al Finanţelor: Decizia premierului, după consultări cu colegii, trebuie respectată
    Elena Udrea, ministrul al Dezvoltării Regionale şi Turismului: E nevoie de un nou guvern mai popular şi suficient de credibil pe plan internaţional
    Flutur: Demisia anunţată de Emil Boc, un act de responsabilitate
    Theodor Stolojan, liderul europarlamentarilor PDL: Curat românesc – dacă ceva merge, atunci trebuie schimbat
    Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România: Acordul cu România va continua

    Premierul a amintit odată cu anunţul demisiei că, pentru anul trecut, România a înregistrat, după doi ani de criză, o creştere economică de aproxmativ 2,5%, una dintre cele mai mari din UE, şi că pentru acest an Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional apreciază că România va avea o creştere economică mai mare decât cea din zona euro. Reducerea inflaţiei la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani, un curs valutar stabil şi menţinerea sub control a datoriei publice şi a deficitului bugetar au fost alţi factori prezentaţi de premier drept efecte ale măsurilor economice corecte dispuse de Guvern în mandatul său. Boc mai a susţinut că nu există un risc de neplată a salariilor şi pensiilor şi că stabilitatea economică înseamnă şansa pentru viitorul apropiat de creştere a salariilor şi pensiilor.

    Preşedintele Traian Băsescu a luat act, în aceeaşi zi, de demisia lui Emil Boc din funcţia de prim-ministru şi a semnat decretul de numire a lui Cătălin Marian Predoiu ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Demisia premierului Emil Boc s-ar putea dovedi o “manevră politică disperată” orchestrată de preşedintele Traian Băsescu, scria blogul Financial Times, într-un material cu titlul “România: Băsescu aruncă zarurile”.

    Mecanismul constituţional de învestire a noului Guvern.

    Articolul 85
    (1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
    Articolul 89
    (1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
    Articolul 103
    (1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
    (2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
    (3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
    Articolul 107
    (1) Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin. De asemenea, prezintă Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.
    (2) Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru.

    Consultările şi votul.

    Reprezentanţii partidelor politice au intrat luni, 6 februarie, la consultări cu preşedintele României, iar propunerea preşedintelui a fost cea a şefului Serviciului de Informaţii Externe şi fostului ministru de externe, Mihai-Răzvan Ungureanu. Ulterior, Băsescu a început să discute cu partidele din coaliţie pentru formarea Cabinetului. Preşedintele Traian Băsescu a semnat, joi, decretul de numire în funcţie pentru Cabinetul condus de premierul Mihai Răzvan Ungureanu. Decretul pentru numirea Guvernului României, în următoarea componenţă: Mihai-Răzvan Ungureanu, Prim-Ministru; Markó Béla,Viceprim-Ministru; Gabriel Berca, Ministrul Administraţiei şi Internelor; Bogdan Alexandru Drăgoi, Ministrul Finanţelor Publice; Lucian Nicolae Bode, Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri; Cristian Diaconescu, Ministrul Afacerilor Externe; Alexandru Nazare, Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii; Borbély Laszló, Ministrul Mediului şi Pădurilor; Cristian Petrescu, Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului; Gabriel Oprea, Ministrul Apărării Naţionale; Kelemen Hunor, Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional; Cătălin Marian Predoiu, Ministrul Justiţiei; Răzvan Mustea-Şerban, Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale; Claudia Boghicevici, Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale;Cătălin Ovidiu Baba, Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; Ladislau Ritli, Ministrul Sănătăţii; Stelian Fuia, Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Leonard Orban, Ministerul Afacerilor Europene.

    Preşedintele Traian Băsescu declara la Palatul Cotroceni, la ceremonia de depunere a jurământului de către membrii Cabinetului Mihai Răzvan Ungureanu, că “ceea ce se întâmplă azi este continuarea nerostită, din motive de inters naţional, a discursului din 25 ianuarie”. Cabinetul condus de Mihai Răzvan Ungureanu a fost învestit de Parlament, prin votul exprimat, fiind înregistrate 237 de voturi “pentru” şi două voturi “împotrivă”. pentru învestirea Guvernului erau necesare 232 de voturi favorabile. Opoziţia nu a participat la vot.

    Concluzie:

    Protestele de stradă au influenţat, într-adevăr, câteva evenimente a căror probabilitate ar fi fost zero în urmă cu doar câteva săptămâni. Am văzut, pe rând, renunţarea la proiectul noii legi a sănătăţii şi înscăunarea lui Raed Arafat, amânarea bruscă a taxei auto, amânarea concedierilor planificate de la CFR, înlocuirea intempestivă a lui Teodor Baconschi cu Cristian Diaconescu, demisia lui Iulian Urban din PDL, recunoaşterea de către preşedintele Traian Băsescu a erorilor de comunicare cu “o parte a populaţiei”, lăsarea deschisă de către şeful statului a posibilităţii de demisie sau a unui referendum care să verifice gradul de încredere de care se mai bucură, şi, finalmente, căderea guvernului Boc.

    Protestele populare i-au dat însă preşedintelui pe tavă şi un argument proaspăt de a-şi urma propria agendă, începând cu dorinţa sa de a se răfui cu un PDL tot mai ostil şi trecând prin revizuirea Constituţiei, motivată de rezultatul uitat al referendumului din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari.

    Scenarii vehiculate în aceste zile spun că o revizuire rapidă a Constituţiei, printr-un referendum organizat la vară (odată cu localele?), ar permite ca în toamnă să aibă loc şi alegeri prezidenţiale în paralel cu cele parlamentare (dacă republica prezidenţială va fi schimbată cu una semiprezidenţială), asigurând astfel o ieşire din scenă cu fruntea sus a preşedintelui, mulţumit că-şi va fi promovat visul de reformă a statului. Din acest punct de vedere, decizia Curţii Constituţionale contra comasării alegerilor devine un avantaj, nu o înfrângere pentru Traian Băsescu. Problemele politice ale preşedintelui Traian Băsescu şi aliaţilor săi din coaliţia de centru-dreapta nu se vor încheia, chiar dacă Parlamentul a aprobat noul Guvern al lui Mihai Răzvan Ungureanu, comenta Financial Times în ediţia electronică.

    Pentru mulţi comentatori, inclusiv susţinători ai preşedintelui Traian Băsescu, aspectul nou al guvernului Ungureanu, conţinând majoritar ajutoare sau versiuni mai tinere şi/sau mai puţin cunoscute ale unor foşti miniştri PDL, depindea de scoaterea pe tuşă a Elenei Udrea, considerată o piatră de moară care greva chiar mai mult decât Emil Boc imaginea partidului de guvernare. Aşa se face că, dacă la început s-a vehiculat doar o variantă inofensivă de remaniere, cu darea afară a câtorva miniştri gafeuri sau invizibili (Vreme, Ariton, Igaş), rezultatul final a fost că Elena Udrea însăşi a susţinut înlocuirea tuturor miniştrilor PDL, inclusiv a unora apreciaţi de electoratul puterii (Funeriu, Boagiu), numai pentru ca numele ei să nu iasă în evidenţă la remaniere.Găselniţa n-a prins însă şi la UNPR şi UDMR, care au refuzat să-şi sacrifice şi ei oamenii ca să menajeze reputaţia fostului ministru al dezvoltării. Scopul marii remanieri, uşurarea PDL de pietrele de moară din guvern, a fost însă îndeplinit.