Băncile comerciale au virat în primele şase luni la buget 144,9 mil. lei (34,6 mil. euro) în contul impozitului pe profit, reprezentând doar jumătate din suma virată în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor transmise de Ministerul Finanţelor. Companiile au trimis în conturile Fiscului impozit de 5,16 mld. lei (1,23 mld. euro), pentru profiturile din prima jumătate a anului, cu circa 230 mil. lei mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2010.
Blog
-
“Destinaţie finală 5 3D”, din 2 septembrie în România (GALERIE FOTO)
De data aceasta, succesiunea evenimentelor fatale se dezlănţuie când un grup de colegi de birou pleacă într-un team building de două zile. În timp ce autobuzul închiriat îşi croieşte drumul spre locul de vacanţă, ei traversează un imens pod suspendat, care leagă malurile unui râu ale cărui ape învolburate se prăvălesc la vale, la 160 de metri sub pod. Dar destinele lor sunt aparent pecetluite când podul se rupe în două chiar sub ochii lor. Sam, personajul care a prevestit accidentul, încearcă disperat o cale să-i salveze. Si reuşeşte. Sau cel puţin aşa crede el.
Regizorul Steven Quale declara: “În filmele anterioare din seria ‘Destinaţie finală’, moartea lor e inevitabilă, singura întrebare fiind: “cum vor muri ?” În filmul ăsta, am adăugat o întorsătură de situaţie: câţiva dintre ei e posibil să supravieţuiască.”
“Destinaţie finală 5 3D”, din 2 septembrie în România (GALERIE FOTO)
Pentru producătorul Craig Perry, ocazia de a reveni pentru a cincea oară i-a oferit şansa nu numai de a împlini aşteptările fanilor, ci şi de a le zdruncina serios, asa cum de altfel si-a dorit. “Întotdeauna abordăm filmele astea cu intenţia de a face ceva în plus,” spune Perry. “Fanii ne-au învăţat că vor o poveste captivantă, înfiorătoare, dar şi distractivă, aşa că încercăm să ridicăm ştacheta.”
Stiind că vor să filmeze în 3D, producătorii Craig Perry şi Warren Zide au apelat la Quale, un expert în acest domeniu.
Povestea filmului “Destinaţie finală 5” se învârte în jurul lui Sam, un tânăr în plină criză profesională: are de ales să-şi păstreze slujba sigură, dar fără perspective sau să îşi urmeze pasiunea şi să se mute la Paris, pentru a deveni maestru bucătar. Dar dacă alege Parisul, asta îl poate costa pierderea persoanei iubite – un preţ prea mare.
O producţie Warner Bros. Pictures/New Line Cinema, “Destinaţie Finală 5 3D” este distribuit în România de MediaPro Distribution şi poate fi văzut în premieră din 2 septembrie în cinematografele: CinemaPRO, Hollywood Multiplex (Bucureşti si Oradea), Movieplex, The Light Cinema, Cinema City (Cotroceni, Sun Plaza, Cluj, Arad, Bacău, Brăila, Baia Mare, Timişoara, Iaşi, Piteşti), Cityplex (Bucureşti, Constanţa, Braşov), Patria (Bucureşti şi Craiova), Odeon Cineplex Cluj, Cinema Florin Piersic Cluj, Cinema Phoenix Paşcani, Centrul Cultural Eugen Ionescu Slatina, Grand Mall Cinema Satu Mare.
-
Firmele vor putea plăti anual impozitul pe profit dacă achită anticipat un sfert din cel anterior
În prezent, această opţiune este posibilă doar în cazul instituţiilor bancare. În ceea ce priveşte sistemul de plată trimestrial, firmele vor determina profitul datorat luând în calcul veniturile şi cheltuielile, precum şi celelalte elemente de ajustare a bazei impozabile, înregistrate efectiv în fiecare trimestru.
-
Goldman Sachs a redus estimarea privind creşterea economiei SUA în acest an
Economia SUA va avansa cu 1,5% în acest an, sub ritmul de 1,7% anticipat anterior de bancă, potrivit analiştilor Goldman Sachs. Banca anticipează pentru trimestrul al treilea o creştere economică de 1%, urmată de 1,5% în cel de-al patrulea, sub estimarea anterioară de 2%, pentru ambele intervale.
Potrivit datelor Rezervei Federale, activităţile de producţie din Philadelphia şi New York s-au contractat în august, iar indicele privind încrederea populaţiei în economie, calculat de Thomson Reuters/University of Michigan, a scăzut la cel mai redus nivel din ultimele trei decenii.
-
Traderii valutari au încredere în Trichet, în timp ce Merkel şi Sarkozy au dezamăgit
În timp ce criza datoriilor ameninţă Italia şi Spania, după ce a infectat Grecia, Irlanda şi Portugalia, euro s-a apreciat cu 1,6% în acest an faţă de un coş de nouă valute ale unor ţări dezvoltate, potrivit Bloomberg. Moneda unică europeană s-a apreciat săptămâna trecută, în urma unor noi dovezi de încetinire a redresării economiei mondiale.
Întărirea euro scoate în evidenţă încrederea în capacitatea lui Trichet de a susţine moneda până când liderii guvernamentali vor ajunge la un acord pe termen lung privind reducerea deficitelor bugetare din regiune, după ce ratingurile Greciei, Irlandei şi Portugaliei au fost retrogradate sub nivelul recomandat pentru investiţii.
-
Anumite zone din jurul centralei de la Fukushima vor rămâne evacuate timp de câteva decenii
Premierul Naoto Kan, care a anunţat că va demisiona la sfârşitul lunii, urmează să viziteze regiunea sâmbătă, pentru a prezenta scuze locuitorilor evacuaţi imediat după accidentul nuclear provocat de un violent cutremur urmat de un tsunami uriaş, la 11 martie.
Cotidianul Yomiuri, citând o sursă guvernamentală neidentificată, a anunţat că, în zonele care se află pe o rază de trei kilometri în jurul centralei Fukushima Daiichi, accesul va rămâne interzis “pentru o lungă perioadă, poate câteva decenii”. Guvernul ar putea achiziţiona anumite terenuri de la locuitori, pentru a stoca temporar pe ele deşeuri radioactive, inclusiv moloz şi noroi contaminat de la uzina atomică, a adăugat cel mai important cotidian japonez.
-
Companiile din România vor majora în acest an salariile angajaţilor cu 4-7%
“Atât la nivel local, cât şi global, se observă o uşoară ascendenţă, însă moderată şi precaută în ceea ce priveşte creşterile salariale, în România procentele variind între 4% şi 7% în functie de nivelul postului şi industrie. În ceea ce priveşte creşterile salariale pentru nivelul de top şi mid management putem observa o estimare în jurul valorii de 5,5%, mai mică faţă de alte ţări, precum Rusia (9,8%), Turcia (7,8%), Serbia (6%), dar mai mare faţă de Bulgaria (5%), Polonia (4%), Italia şi UK (3%), Germania, Grecia, Franta şi Spania (2,5%)”, se arată într-un comunicat al Consulteam privind rezultatele Studiului Salarial Mercer 2011. Una din două companii continuă să facă angajări, în special în IT, FMCG şi producţie.
-
Siveco mizeaza pe afaceri de 70 de milioane de euro in 2011. De unde vine cresterea?
Aproximativ 30% din încasări vin din afară”, spune Irina Socol, preşedintele şi directorul general al companiei de software şi servicii IT Siveco. Este vorba, mai exact, despre activitatea pe anumite proiecte restrânse din 24 de ţări din lume, precum şi despre proiectele la nivel naţional din alte 8 ţări, care au generat anul trecut 20 dintre cele 60 de milioane de euro, cât a fost cifra de afaceri a companiei. “Planul ar fi să ajungem la un echilibru prin care veniturile să se împartă în mod egal între România şi străinătate”, continuă managerul.
Dincolo de proiectele pe termen lung dezvoltate de Siveco pentru Comisia Europeană, care asigură implicit o linişte din punctul de vedere financiar pentru companie, unele dintre cele mai atrăgătoare destinaţii pentru extindere sunt ţări din Orientul Mijlociu sau Africa, unde vor ajunge tot mai multe soluţii software româneşti în următoarea perioadă. În Maroc, spre exemplu, Siveco a semnat un contract de 10 milioane de dolari pentru dezvoltarea strategiei de informatizare a educaţiei la nivel naţional, un proiect similar urmând să fie derulat şi în Dubai. Iar pe lista ţărilor unde lucrează compania, în unele cazuri cu proiecte implementate chiar şi de câţiva ani, se numără şi Azerbaidjan, Egipt, Liban, Bahrein, Tunisia, Kuweit, Macedonia, Turcia sau Emiratele Arabe Unite, care au în continuare un potenţial de informatizare foarte ridicat.
“Exportul de soluţii software descrie cel mai bine strategia pentru următorii ani, mai ales că de aici va veni în cea mai mare parte şi creşterea businessului”, a mai spus Socol. Anul acesta cifra de afaceri a Siveco ar urma să urce cu aproximativ 15%, până la aproape 70 de milioane de euro, ritm care ar trebui să se menţină şi în următorii ani. De asemenea, şi profitul net va avea un avans de 15-20%, până la trei milioane de euro în acest an, în condiţiile în care în 2009 coborâse chiar sub un milion de euro. “Am avut destule proiecte în ţară pentru care am făcut multă muncă patriotică”, explică managerul Siveco scăderea abruptă a profiturilor, oferind drept exemplu contracte precum cel cu Agenţia de Plăţi în Agricultură sau Casa de Asigurări de Sănătate, foarte complexe şi cu o marjă de profitabilitate destul de redusă. Trebuie spus totuşi că anul 2009 a fost unul foarte greu pentru întreaga industrie IT puternic afectată de criza economică mondială, situaţie care s-a menţinut pentru foarte multe companii româneşti inclusiv anul trecut.
Siveco a făcut angajări în această perioadă, pentru a compensa valul de contracte noi semnate pe termen de câţiva ani. De la începutul anului, spre exemplu, echipa companiei s-a extins până la 1.050 de oameni, dintre care majoritatea programatori. Au fost practic angajaţi în jur de 250 de oameni, ritm care are toate şansele să se menţină şi la anul, în funcţie de proiecte.
În planurile Irinei Socol pentru Siveco se întrevede dincolo de expansiune şi posibilitatea atragerii unui nou acţionar. De-a lungul ultimilor ani s-au purtat destul de multe discuţii despre o posibilă preluare a companiei, în acţionariat intrând în cele din urmă Intel Capital, care deţine 10%, şi Enterprise Investors prin Polish Enterprise Fund V, care are în prezent 22,5%. Un exit ar fi interesant atât pentru fonduri, cât şi pentru restul acţionarilor – dincolo de Siveco Olanda, cu 42,2% din acţiuni, compania are o serie de acţionari persoane fizice, anume Irina Socol (10,98%), Mihail Rădăşanu (7,62%), Gabriel Ilia (2,68%), Daniela Bichir şi Ecaterina Crusti (fiecare cu 0,14%). “Interese pentru un nou partener strategic există în permanenţă. Discuţii concrete nu sunt însă momentan”, lămureşte Irina Socol.
-
Cât de riscant e pariul de 12 miliarde al Google
Inceputul săptămânii trecute a marcat un moment de foarte mare importanţă pentru peisajul de business IT din lume. Google a cumpărat Motorola Mobility, tranzacţie în valoare de 12,5 miliarde de dolari care propulsează Google în fruntea celor mai puternici competitori ai Apple. Şi care înseamnă pentru compania de internet nu doar o schimbare de strategie, ci mai degrabă abordarea în sine a unui nou model de business. “Google vrea practic să ofere o întreagă experienţă, iar asta înseamnă atât hardware, cât şi software”, crede Colin Gillis, analist în cadrul BGC Partners. Adică exact ceea ce face şi Apple cu popularul iPhone.
Tranzacţia este o veste cât se poate de bună din punctul de vedere al pieţei de fuziuni şi achiziţii. Nu numai că este cea mai mare achiziţie de până acum a Google, dar este în acelaşi timp a patra cea mai valoroasă din tehnologie în ultimul deceniu. Mai mult, împreună cu preluarea recentă a Skype de către Microsoft pentru 8,5 miliarde de dolari, achiziţia răsunătoare dovedeşte că recesiunea nu mai are niciun cuvânt de spus în această industrie unde, de altfel, în primul an de criză s-a văzut o stagnare a numărului de fuziuni şi achiziţii. Şi are totodată toate şansele să ridice ştacheta de la nivelul de peste 65 de miliarde de dolari, cât a fost anul trecut valoarea tuturor tranzacţiilor cu companii de tehnologie.
Pentru industria dispozitivelor mobile însă, vestea nu mai este la fel de bună, iar comentariile cu privire la preţul prea mare de achiziţie sau la faptul că Motorola are probleme deja de câţiva ani n-au întârziat să apară. Pe de-o parte, foaia s-ar putea întoarce pentru aproape 40 de companii printre care Samsung, LG, HTC şi Sony Ericsson, care au lansat în ultimii ani dispozitive cu sistemul Android al Google şi care acum ar putea pierde acest avantaj dacă dispozitivele Motorola vor fi favorizate. “Probabil se vor uita mai mult spre sistemul de operare Windows pentru a se feri de puterea foarte mare pe care o capătă acum Google şi Apple”, crede Michael Walkley, analist în cadrul Canaccord Genuity.
Pe de altă parte, Google pare să devină de neatins în domeniul dispozitivelor mobile. Nu numai că Android este cel mai folosit sistem de operare pe mobile, dar odată cu această tranzacţie, compania pare să-şi fi cumpărat linişte şi cu privire la războaiele legale pentru brevete de invenţie. În piaţă au apărut discuţii cum că achiziţia a fost făcută mai degrabă pentru cele 17.000 de patente pe care Motorola le deţine, la care se adaugă alte 7.000 pentru care aşteaptă aprobare, lucru pe care Larry Page, directorul executiv al Google, n-a încercat să-l nege, ba a spus că, din contră, “portofoliul de brevete va proteja Android de ameninţările anticoncurenţiale din partea Microsoft, Apple sau alte companii”. Cu atât mai mult cu cât Google are doar câteva mii de patente, după spusele lui David Drummond, directorul juridic al companiei, iar un smartphone poate ajunge să implice chiar şi 250.000 de brevete de invenţie.
Aparent, mutarea este una dintre cele mai bune pe care le putea face Google. La mijloc sunt însă câteva nuanţe. Schimbarea modelului de business ar putea să nu-i reuşească lui Google, un business de 179 de miliarde de dolari construit în cea mai mare parte pe algoritmi de căutare şi pe publicitate online. Totodată, numărul de patente câştigate prin achiziţie, echivalent celui deţinut de Microsoft şi de două ori mai mare decât al Apple, ar putea să nu însemne absolut nimic, pentru că multe dintre brevetele Motorola nu valorează nici pe departe la fel de mult precum cele ale competitorilor. Şi, nu în ultimul rând, o asemenea cheltuială uriaşă presupune că Google va avea totuşi aşteptări ridicate şi din punctul de vedere al dispozitivelor semnate de Motorola, care, dacă rămân ca până acum, nu vor avea foarte mare succes.
Este aşadar prea devreme de stabilit dacă Google a dat lovitura prin această achiziţie sau a făcut un pariu greşit de pe urma căruia nu va avea decât de pierdut. Fără dubiu însă, cel mai câştigat din toată această poveste rămâne Carl Icahn, cel mai mare acţionar al Motorola. Doar se ştie că miliardarul şi-a clădit averea prin tactica de asediere sistematică a unor companii cu probleme, asupra cărora a preluat controlul şi pe care ulterior le-a vândut, spre satisfacţia acţionarilor. Adică exact ce a făcut şi acum cu Motorola.