BusinessMagazin

Blog

  • Veşti bune pentru părinţi: Valoarea tichetelor de creşă ar putea creşte din octombrie

    Valoarea tichetelor de creşă ar urmea să creasă începând din luna octombrie, conform celui mai recent proiect de act normativ publicat recent spre dezbatere pe site-ul Ministerului Muncii.

    Mai exact, este vorba despre proiectul de Ordin privind stabilirea valorii sumei lunare indexate care se acordă sub formă de tichete de creşă pentru semestrul II al anului 2024, publicat recent.

    Ordinul privind stabilirea valorii sumei lunare indexate care se acordă sub formă de tichete de creşă pentru semestrul II al anului 2024 prevede creşterea sumei cu 20 lei. În prezent, valoarea tichetelor de creşă este de 640 lei.

    “Pentru semestrul II al anului 2024, începând cu luna octombrie 2024, valoarea sumei lunare care se acordă sub formă de tichete de creşă, stabilită potrivit prevederilor art. 33 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1045/2018, cu modificările ulterioare, este de 660 lei”, conform documentului oficial.

    – Valoarea nominală stabilită la art. 1 se aplică şi pentru primele 2 luni ale semestrului I al anului 2025, respectiv februarie 2025 şi martie 2025”, conform documentului oficial.

    Tichetele de creşă sunt bilete de valoare reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1045/2018.

    Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie aprobat de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi publicat în Monitorul Oficial.

     

     

  • Criză în coaliţie. Biroul Politic Naţional al PNL se reuneşte miercuri

    PNL a depus, săptămâna trecută, în Parlament un proiect de lege, iniţiat de liderii senatorilor şi deputaţilor, Daniel Fenechiu şi Gabriel Andronache, prin care i se va permite preşedintelui ca în ultimele trei luni de mandat să poată candida la alegerile parlamentare ca independent pe listele unui partid. Amendamentul nu este susţinut de PSD ceea ce a provocat o criză în coaliţie.

    Zilele trecute, vicepreşedintele PNL Adrian Cozma a spus că nu a existat o decizie politică a conducerii partidului pentru amendamentul care îi permite lui Klaus Iohannis să candideze la parlamentare ca independent pe listele PNL.

    „Eu aştept ca cei doi colegi miercuri, în şedinţa Biroului Politic Naţional, eu îi voi întreba, să ne explice care a fost raţionamentul pentru care au depus acel proiect de lege. O decizie politică nu a existat în acest sens, să fie clar. BPN, Biroul Politic Naţional, forul de conducere al partidului, nu a luat o decizie în acest sens”, a spus, la Antena 3 CNN, Adrian Cozma.

    El a mai declarat că susţine revenirea lui Klaus Iohannis în PNL după ce termină mandatul de preşedinte al României.

  • Oresa Industra a investit până acum 20 milioane euro în Iaşi şi vrea să dubleze suprafaţa logistică din capitala Moldovei

    Oresa este o companie de investiţii, parte dintr-un family office, care are în portofoliu investiţii în servicii IT (RBC), servicii şi produse adiacente industriei FMCG (La Fântâna), industria alimentară (Viatrend) şi real estate (Industra).

    Oresa Industra are în prezent un por­to­foliu de 77.000 mp concentrat în două pro­iecte logistice, unul localizat în Iaşi, de 35.000 mp şi cel de-al doilea în Arad, de 42.000 mp.

    Lorena Brehuescu, leasing şi investment manager în cadrul Oresa Industra, spune că un al doilea factor care ajută regiunea şi o face să fie atrăgătoare, dincolo de proiectele de infrastructură anunţate, este forţa de muncă. Iaşiul este oraş universitar, plus că atrage forţă de muncă şi din Republica Moldova, iar acum şi din Ucraina, dat fiind contextul.

    Lorena Brehuescu mai spune că grupul a vrut să aibă două proiecte diferite şi în zone diferite, cu care să acopere cereri şi nevoi distincte.

    La Iaşi, prin achiziţie, Oresa Industra a avut iniţial 25.000 mp. Apoi, anul trecut, a livrat 10.000 mp. „Mai vrem să mai construim încă aproximativ 40.000 mp în aceeaşi zonă, chiar lângă clădirea existentă.“

    „Prin apropiere va trece autostrada A8, aşa că avem poziţia perfectă. Vrem să dăm drumul acestui proiect anul acesta, dar data exactă depinde de ce discuţii se vor concretiza. Sperăm să-l demarăm în 2024 şi la anul să livrăm o nouă clădire“.

    Până acum, compania a investit circa 15-20 mil. euro în oraşul-capitală a Moldovei.

    „În acest moment suntem concentraţi în extinderea parcului de la Iaşi, unde putem construi circa 40.000 mp de clădiri. În zona Capitalei deţinem un teren pentru dezvoltarea a 15.000 mp de spaţii industriale in Chiajna, jud. Ilfov. În perspectiva construcţiei autostrăzilor A7 şi A8, regiunea Moldovei de Vest rămâne interesantă pentru noi, mai ales pentru achiziţii de active deja operaţionale sau aflate in faze avansate de autorizare“, a spus Dan Zaharia, reprezentant regional al Oresa Industra, divizia de real estate a fondului de investiţii Oresa.

    Dezvoltarea infrastructurii rutiere în zona Moldovei, cea mai săracă regiune a ţării, va atrage după sine o serie de noi investitori care îşi vor reloca sau extinde aici capacităţile de producţie. Deja există interes din partea companiilor din auto, farma şi producţia de componente electronice.

     

     

  • Goana după lux schimbă toate regulile. Ce a început să vândă producătorul de ceasuri de lux Rolex, care acum nu mai are la expuse produsele care l-au consacrat

    În goana după ceasuri de lux, pasionaţii se opresc de multe ori în faţa emblematicul butic Rolex din Geneva, pentru a pune mâna pe operele maeştrilor elveţieni. De câţiva ani, cei care trec pe acolo pleacă dezamagiţi, pentru că nu mai găsesc nimic în magazin, şi sunt obligaţi să se înscrie pe o listă de aşteptare pentru a cumpăra un nou ceas de lux, atunci când el va fi gata. Tot procesul poate dura luni sau chiar ani. Pentru cei care nu vor să aştepte, Rolex a început să aducă în vitrine ceasuri deja purtate, şi care în mod paradoxal costă mai mult, scrie Bloomberg.

    Un ceas produs în 2020, similar modelului Daytona, din platină cu cadran albastru şi lunetă din ceramică maro se vinde cu 74.400 de franci elveţieni atunci când va fi disponibil. La parterul magazinului Rolex, acelaşi model second-hand, poate fi achiziţionat de cei mai aprigi pasionaţi de lux cu 111.000 de franci.

    Pentru Rolex, companie cu tradiţie şi consecvenţă, intrarea pe piaţa ceasurilor second-hand a fost o mişcare radicală, venită imediată după o altă mutare neaşteptată: achiziţionarea Bucherer, cel mai mare retailer de ceasuri din lume.

    Programul CPO lansat de Rolex – Certified Pre-Owned – prin care vinde ceasuri second-hand cu garanţia că sunt originale, îi oferă firmei elveţiene cces direct la o piaţă a cărei valoare totală este estimată la 20 de miliarde de dolari şi care se aşteaptă să crească la 35 de miliarde de dolari până în 2030, conform Deloitte.

    Asta înseamnă un flux suplimentar de venituri într-un moment în care piaţa ceasurilor de lux scade de la maximele din ultimii ani. Producătorii elveţieni de ceasuri sunt atât de îngrijoraţi încât au solicitat chiar ajutor guvernamental.

    În ciuda dimensiunii pieţei second-hand, Rolex a păstrat mult timp distanţa. Pe piaţa second hand există o mulţime de comercianţi legitimi, dar este o afacere adesea obscură, în care cumpărătorii trebuie să se bazeze doar pe încredere.

    O altă problemă a pieţei este că dezvoltarea sa se petrece încet din cauza mai multor factori. Unul dintre acestea este găsirea unui număr suficient de ceasuri pe care tehnicienii Rolex să le verifice şi să le valideze, în ciuda faptului că există aproximativ 30 de milioane de ceasuri în circulaţie.

    Există, de asemenea, problema profitabilităţii. Dealerii autorizaţi obţin de obicei marje brute de peste 30% la un Rolex nou. Pentru piesele folosite, este mult mai puţin. Preţurile trebuie, de asemenea, să reflecte taxele Rolex pentru autentificare, de obicei aproximativ 10-15% din preţul de vânzare, potrivit lui John Shmerler, CEO al The 1916 Company, un retailer care face parte din programul CPO.

    Vânzătorii cer clienţilor prime mari pentru ceasurile certificate. Potrivit firmei de analiză a pieţei WatchCharts, preţurile CPO la Bucherer în Europa erau cu aproximativ 36% mai mari decât alte Rolex-uri folosite la începutul lunii septembrie. La Watches of Switzerland în SUA, diferenţa era de 42%. Între timp, la The 1916 Company, prima CPO faţă de non-CPO era de numai 15%.

  • Cine este CEO-ul care primeşte compensaţii de 100 de milioane de euro, deşi urmează să fie concediat, iar compania a înregistrat pierderi de miliarde de dolari în perioada în care a fost condusă de el

    John Donahoe, fostul CEO al Nike, cel mai mare producător de echipament sportiv din lume, a primit peste 100 mil. dolari compensaţie (salariu, acţiuni şi alte beneficii – n.r.) pentru cei aproape cinci ani petrecuţi la conducerea companiei. Deşi astfel de sume nu şochează, pentru că executivii de top încasează în general zeci sau sute de milioane de dolari, ceea ce surprinde este faptul Donahoe şi-a primit banii în ciuda faptului că sub conducerea sa compania a pierdut peste 40 de miliarde de dolari în capitalizare de piaţă, scrie Bloomberg.

    Locul lăsat liber de Donahoe va fi ocupat în de Eliot Hill, un veteran în companie, cu o experienţă de 30 de ani, care şi-a început cariera în departamentul de vânzări şi a urcat până în vârful ierarhiei corporatiste.

    Nike a anunţat joi că Donahoe se va retrage şi va păstra un rol de consilier până în ianuarie. Mandatul fostului CEO a fost marcat de o creştere spectaculoasă a companiei, mai ales în pandemie, urmată de o prăbuşire pe măsură, care s-a lăsat cu rezultate financiare slabe, scăderi ale acţiunilor şi dezertări din tabăra clienţilor, care au mers către alte branduri.

    Eliot Hill va primi un pachet salarial anual în valoare de aproximativ 20 de milioane de dolari, constând în principal din acţiuni legate de toate ţintele de performanţă pe care noul şef la va atinge. El va primi, de asemenea, premii speciale în valoare de 7 milioane de dolari, plătite în numerar şi acţiuni.

    Dacă Hill schimbă Nike şi acţiunile îşi revin, Donahoe va beneficia. Acesta deţine încă peste 1,5 milioane de acţiuni care îi vor aduce bani serioşi în scenariul în care preţul acţiunilor companiei creşte peste pragurile de exercitare a acestora – şi îi va permite să vândă –  care variază între 97,61 şi 167,51 dolari.

  • Şefa Enayati Medical City: Când mă uit în sistemul medical, am impresia că vrem să construim o casă mare şi frumoasă pe o temelie şubredă. Temelia şubredă este medicina primară

    Pentru a avea performanţă în sistemul medical, adică ca pacientul să primească cel mai bun tratament, trebuie să investim la bază, în medicina primară, care acum este „o temelie şubredă”, consideră Ana Maria Marian, Managing Director în cadrul Enayati Medical City, oraşul medical al lui Wargha Enayati, fondator al reţelei Regina Maria.

    „Cred că o piaţă medicală sănătoasă trebuie să aibă multe clinici, nu puţini coloşi. Credem în servicii supraspecializate. Cred că este extraordinar să avem robotul Da Vinci, centre care fac oncologie, investiţii în neurologie, dar când mă uit în sistemul medical am impresia că vrem să construim o casă mare şi frumoasă pe o temelie şubredă. Temelia şubredă este medicina primară, în care pacientul intră pe o poartă greşită, pentru că ajunge la medicul de familie, care nu are capacitatea să rezolve problema din varii motive şi devine doar un trimiţător”, a spus Ana Maria Marian, Managing Director în cadrul Enayati Medical City, la evenimentul ZF Health & Pharma Summit 2024.

    Ea a adăugat că nu e important că au un spaţiu mare, de 30.000 mp, ci modelul după care funcţionează. Viziunea Enayati Medical City este de a da acces pacientului, indiferent că este abonat sau nu, la un sistem medical deschis. „Lucrăm într-o reţea cu alte clinici partenere şi în momentul în care pacientul are o problemă îi spunem unde este cel mai bun specialist pentru rezolvarea ei.”

    Astfel, acest consierge medical este un medic de familie ideal, care nu este încărcat de hârti, care este un foarte bun diagnostician şi care coordonează tot traseul pacientului într-un sistem medical, ceea ce înseamnă că serviciile medicale nu se dublează, pacienţii nu fac mai multe investigaţii decât e nevoie şi nu merg la doi specialişti, doar pentru că nu ştie ce să mai facă.

    „Înseamnă că pacientul are un medic care-i urmăreşte traseul medical cap-coadă, iar asta aduce eficienţă. În State, unde consierge medical este împământenit, scade accesarea în camerele de gardă cu 40%. În România, acum avem 5 milioane de pacienţi în camerele de gardă ale spitalelor, iar dacă 40% n-ar mai ajunge acolo, lucrurile ar sta altfel”, a subliniat şefa Enayati Medical City.

    Totodată, a adăugat că pacientul trebuie să fie trimis la medicul care-i rezolvă problema de un alt medic şi nu să meargă de capul lui.

  • Dezvăluire şocantă făcută de Financial Times: Prigozhin a folosit celebrele bănci occidentale JPMorgan şi HSBC pentru a plăti trupele Wagner

    JPMorgan Chase şi HSBC au procesat, fără să ştie, plăţi ale unor companii africane controlate de Yevgeny Prigozhin, în timp ce armata privată a acestuia se extindea pe continent, scrie FT.

    Documente obţinute de Center for Advanced Defense Studies (C4ADS), un think-tank american, au arătat că o companie sudaneză deţinută de Prigozhin a cumpărat echipament industrial din China, plaţile fiind procesate de mari bănci vestice.

    Astfel, Yevgeny Prigozhin, care a murit anul trecut în urma prăbuşirii avionului său, a reuşit să creeze o reţea care a indus în eroare instituţiile financiare globale.

    O factură din august 2017 a Meroe Gold, companie sudaneză folosită de Wagner, arată că a transmis o plată printr-o bancă locală folosind JPMorgan Chase drept intermediar, pentru beneficiarul din China.

    Altă factură din aceeaşi an arată că Meroe Gold a transmis plata pentru nişte generatoare diesel şi parţile de schimb ale acestora în China, folosind Hang Seng Bank, parte a grupului HSBC.

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: Principalul motiv pentru care România nu are producţie de medicamente este că şefii marilor fabrici au fost prea îngâmfaţi ca să stea la o masă să pună pe hârtie o strategie naţională pe care s-o prezinte Guvernului

    S-o spunem din capul locului, daca nu era pandemia nu mai exista industria farmaceutica in România. Se construiau probabil încă vreo 2-3 malluri pe locul fabricilor de medicamente existente, intenţiile de extindere sau de investiţii care au început după pandemie nu ar fi prins viaţă, facultăţile nu ar fi pregătit resursa umana pentru industria farmaceutica iar comerţul ar fi înflorit din importuri. 10% deficit de balanţă comerciala din medicamente ar fi devenit 15% in scurt timp.

    Desigur, nimeni nu vrea ca in România sa fie fabrici de medicamente astfel încât dependenta de importuri pentru nevoile primare ale unei tari –  mâncare, chimie, energie si apărare  – sa fie completa. Suntem praf la producţia de chimie si energie, avem dependenta completa de importuri la  apărare, ce bine ar fi fost pentru importatori sa avem si dependenta completa de medicamente. Eram cu spatele la perete si cu mana întinsă cerşind la toţi.

    După pandemie, când se făceau propuneri ridicole sa fabricam de azi pe mâine vaccinuri si măşti si mânuşi si materiale sanitare, parcă-parcă autorităţile au fost mai destupate la minte, fără a avea însă o foaie de parcurs. Era la nivelul unor ministere o gândire de felul : ”ce bine ar fi sa avem fabrici de medicamente in tara”. Dar nimeni nu ştia de unde sa înceapă.

    Atunci a fost cel mai bun moment ca şefii fabricilor de medicamente sa aibă pregătit un plan de acţiune, câteva direcţii de lucru comune sau o lista de medicamente absolut esenţiale pentru care sa ceara autorizaţii de a fi produse in tara. Sau măcar sa îşi plaseze strategic un secretar de stat la minister care s-o facă pentru ei – este plin de exemple de industrii care după pandemie au primit scutiri, facilitaţi, amnistii si scheme de ajutor. A fost un prim moment pierdut pentru ca şefii de fabrici, prea narcisişti, prea incompetenţi si prea mulţumiţi de câştigurile făcute in pandemie, nu au exploatat momentul pentru a pregăti acţiuni strategice.

    Apoi a venit dusul rece al Uniunii Europene care si-a dat seama ca este la rândul ei victima discontinuităţilor de medicamente pentru ca, dependente de China si India, lanţurile de aprovizionare au devenit lungi, scumpe si nesigure. Ca urmare, guverne din tari precum Austria si Franţa, ca exemple, au primit de la fabricile locale planuri strategice clare si au alocat bani grei pentru investiţii industriale in antibiotice si paracetamol.  Între timp Uniunea Europeana a lansat planuri de finanţare pentru reshoring-ul industriei si fabricarea de produse finite pe teritoriul uniunii –  in plus este in pregătire si o schimbare legislativa radicala a modului in care este privita industria farmaceutica. Din nou, şefii de fabrici din ţară, prea mulţumiţi de valoarea lor, nu au stau jos ca sa pregătească un memorandum pentru ca Romania sa fie cuprinsa in noul plan al uniunii in ceea ce priveşte industria.

    Si, ultima frontiera a arogantei şefilor de fabrici. A trebuit sa vina Guvernul sa creeze un comitet interministerial pentru creşterea competitivităţii industriei farmaceutice – şefii de fabrici nu s-au putut trezi dimineaţa ca sa formuleze un plan de acţiune.

    Nu Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Alexandru Rafila, Radu Oprea, Răzvan Prisada sau predecesorii lor sunt de vina ca România este rău de tot in urma tarilor din Europa de Est, nici nu vorbim de cele din Europa de Vest, la producţia de medicamente. Nu ei trebuiau sa se activeze ca sa aducă soluţii. Sunt de vina şefii marilor fabrici de medicamente care, prea plini de ei, au fost incapabili in ultimii 10 ani sa stea la o masa si să pună in discuţia Guvernului o foaie de parcurs.

  • Stroe (PNL): Nu mai putem avea încredere în PSD. Îşi doreşte prea mult toată puterea

    „PSD este ultimul care să vorbească despre <haos politic> sau despre <minciună>, aşa cum spun reprezentanţii acestui partid. Schimbările de decizie ale PSD, de pe o zi pe alta, făcute cu ochii pe sondaje şi din interes electoral, au devenit o practică care nu duce la consens, ci doar la incoerenţă la guvernare. După ce Marcel Ciolacu şi-a încălcat cuvântul din nou, nu mai putem avea încredere în PSD că îşi respectă angajamentele. A devenit, din păcate, un obicei pentru PSD să spună ceva şi apoi să ia altă decizie”, scrie pe Facebook Ionuţ Stroe.

    Potrivit purtătorului de cuvânt al liberalilor, subiectul legii care permite preşedinţilor în funcţie să candideze la final de mandat este o propunere asumată de PSD şi Marcel Ciolacu, „care apoi s-au gândit să facă din asta un atac politic şi să răstălmăcească lucrurile”.

    „Atunci când unor înţelegeri din coaliţie li se răspunde cu minciuni şi ridicat din umeri, ne întrebăm, pe drept cuvânt, unde este seriozitatea? Avem mai multe situaţii în care PSD se face că plouă, după ce a promis ceva – iar cazul cel mai dureros este acela al pensiilor militarilor. PSD a promis, iar apoi a uitat să rezolve inechităţile legate de aceste pensii. Din nou, înainte de alegeri, PSD alege să se războiască cu toată lumea, să lovească în parteneri şi în oricine se pune în calea lor spre putere. PSD îşi doreşte prea mult toată puterea şi asta ajunge din nou să-i orbească”, încheie Stroe.

    Liderii social-democraţi au decis, luni, cu unanimitate de voturi, să se opună amendamentului ce i-ar permite preşedintelui României să candideze la alegerile parlamentare ca independent, pe listele unui partid.

    Este clar că nu există o susţinere a demersurilor politice în interiorul coaliţiei, motiv pentru care vom avea o atitudine pe măsură”, spune Nicolae Ciucă, după ce PSD a decis să nu susţină amendamentul „Iohannis”.

  • Japonia aprobă un nou medicament pentru Alzheimer

    Ministerul Sănătăţii din Japonia a aprobat marţi un nou medicament, dezvoltat de Eli Lilly pentru tratarea bolii Alzheimer, ceea ce le dă pacienţilor o alternativă, scrie Reuters.

    Aceasta este a doua piaţă majoră care aprobă medicamentul celor de la Eli Lilly, după Statele Unite, unde este comercializat sub numele de Kisunla.

    În Japonia, peste 4,6 milioane de persoane suferă de demenţă, număr ce se aşteaptă să crească pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte, conform Asociaţiei Alzheimer.

    Kisunla este conceput pentru a elimina proteina beta-amiloid asociată cu Alzheimer din creier, la fel ca Leqembi, un alt tratament aprobat în Japonia anul trecut.

    În cadrul unui studiu clinic de fază avansată, Kisunla a demonstrat o încetinire a progresiei problemelor de memorie şi de gândire cu 29% faţă de placebo.

    Cu toate acestea, tratamentul a cauzat umflături cerebrale la aproape un sfert dintre pacienţi şi hemoragii cerebrale la o treime, deşi cele mai multe cazuri au fost uşoare.

    Un avantaj al Kisunla faţă de Leqembi este dozarea finită, permiţând pacienţilor să oprească tratamentul odată ce scanările cerebrale nu mai arată plăci amiloide.

    Aprobat cu un avertisment de siguranţă din partea FDA, medicamentul ridică riscuri similare cu cele asociate Leqembi, dar oferă speranţă în faţa celei mai comune forme de demenţă, Alzheimer, care reprezintă 60%-70% din cazuri la nivel mondial.