BusinessMagazin

Blog

  • Viitorul este artificial? Giganţii din tech anunţă că frenezia de 100 de miliarde de dolari pentru cheltuieli în IA este abia la început. Deşi acţiunile din IT au fost volatile, Microsoft, Meta, Amazon şi Google raportează creşteri uriaşe ale investiţiilor în IA

    Marile companii din domeniul tehnologiei şi-au majorat cheltuielile de capital cu 50%, ajungând la peste 100 de miliarde de dolari în acest an, pe măsură ce se întrec în a construi infrastructura care să susţină inteligenţa artificială, în ciuda scepticismului crescând al Wall Street cu privire la randamentul acestor investiţii fără precedent.

    Microsoft, Alphabet, Amazon şi Meta au dezvăluit creşteri masive ale cheltuielilor în primele şase luni ale anului 2024 – în valoare totală de 106 miliarde de dolari – în ultimele lor rapoarte trimestriale de câştiguri, în timp ce liderii lor au înlăturat agitaţia de pe piaţa bursieră pentru a promite noi creşteri ale investiţiilor în următoarele 18 luni.

    “În acest moment, aş prefera să risc să construiesc capacitatea înainte de a fi necesară, decât prea târziu”, a declarat săptămâna aceasta Mark Zuckerberg, şeful Meta, care a prezis că cheltuielile de capital ale Facebook ar putea atinge 40 de miliarde de dolari în acest an.

    Previziunile lor colective înseamnă că investiţiile Big Tech legate de inteligenţa artificială s-ar putea mai mult decât dubla până la sfârşitul anului. Analiştii de la Dell’Oro Group se aşteaptă acum ca până la 1 miliard de dolari să fie direcţionaţi către infrastructură, cum ar fi centrele de date, în termen de cinci ani, chiar dacă companiile nu au reuşit până acum să convingă investitorii că clienţii lor sunt pregătiţi să cheltuiască sume mari pentru produsele şi serviciile AI.

    “Echipele de conducere din domeniul tehnologiei îşi intensifică pariurile pe cheltuieli”, a declarat Jim Tierney, şeful departamentului de creştere din SUA al AllianceBernstein. “Investitorii încă nu ştiu clar care sunt toate modelele de afaceri şi beneficiile. Acest lucru creează un mediu de tip “aveţi încredere în noi” care nu este prea liniştitor, având în vedere cheltuielile agregate.”

  • Cine este românca ce a înţeles potenţialul enorm al uneia dintre cele mai importante resurse din ţara noastră, pe care majoritatea o ignoră, şi a făcut din asta o afacere de milioane de euro

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 32. Rucsandra Hurezeanu, Fondator şi CEO, Ivatherm

    Rucsandra Hurezeanu este cea care a pornit în piaţa locală, în 2005, prima companie de dermatocosmetice, Ivatherm, în urma concesionării unui izvor termosalin de la Herculane, brandul având astăzi o prezenţă internaţională în 15 ţări, în Europa, Asia şi Orientul Mijlociu.

    Anterior, antreprenoarea a lucrat timp de un deceniu în marketing şi vânzări, în unele dintre cele mai mari companii farmaceutice din România şi Franţa. Este absolventă a Facultăţii de Medicină din Bucureşti şi a unor cursuri de economie la Paris, urmate de un doctorat în ştiinţe medicale. Printre marile sale pasiuni se numără şi lectura, aşa că în zona de business, scriitorii pe care îi recomandă sunt: Malcolm Gladwell, Dale Carnegie, Jack Trout şi Seth Godin. Spune însă că îi plac şi lecturile din sfera spiritualităţii, a conexiunii cu Dumnezeu, precum şi cele de psihologie, printre scriitorii favoriţi din această nişă numărându-se Eckhart Tolle, Deepak Chopra, Brene Brown şi Marianne Williamson.

  • Cine sunt rădăuţenii care au construit o afacere gigant în România cu care se apropie de 100 de milioane de euro

    Distribuitorul de electrocasnice Marelvi Impex din Rădăuţi, judeţul Suceava, controlat de familia de antreprenori locali Mihalescul, a raportat pentru 2021 o cifră de afaceri de 398,9 mil. lei (81 mil. euro), în creştere cu aproximativ 9% faţă de anul anterior, când compania a avut afaceri totale de 366,6 mil. lei (circa 76 mil. euro), potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor.

    Compania a realizat anul trecut un profit net de 4,3 mil. lei (881.000 de euro), în scădere cu 44,6% faţă de anul precedent, când Marelvi a obţinut un câştig net de 7,8 mil. lei (1,6 mil. euro), conform datelor publice. Compania a ajuns anul trecut la un număr mediu de 175 de angajaţi.

    Distribuitorul de electrocasnice Marelvi a fost fondat de antreprenorul local Dumitru Mihalescul acum două decenii şi jumătate, ajungând în prezent să distribuie branduri precum Arctic, Beko, Whirlpool sau Liebherr către aproximativ 500 de magazine, atât independente, hipermarketuri, reţele, magazine online, cât şi producători de mobilier, potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei. Începând din 2016, compania a extins businessul cu o divizie de aparatură comercială Liebherr, iar în 2019 a încheiat un parteneriat cu brandul Faber, specialist în domeniul hotelor. Marelvi deţine depozite în Rădăuţi, Bucureşti şi Deva.

    Alături de acestea, depozitul central din Rădăuţi se constituie în centru de livrare şi comandă logistică, atât pentru depozitele regionale, cât şi pentru marii clienţi ai companiei. Portofoliul de produse Marelvi cuprinde peste 30 de branduri (peste 25.000 de articole) ai producătorilor de produse electronice şi electrocasnice. Compania distribuie toate categoriile de produse electronice şi electrocasnice cu flota proprie de camioane, însă colaborează şi cu diverşi transportatori. Marelvi a închiriat în urmă cu doi trei ani 8.400 de metri pătraţi în parcul logistic dezoltat de polonezii de la MLP Group în nord-vestul Capitalei, lângă Chitila. Spaţiul include facilităţi de depozit şi servicii precum şi 200 de metri pătraţi de birouri şi zone de recreere.

    De la Arctic în antreprenoriat

    Dumitru Mihalescul, fondatorul Marelvi, a început activitatea sa în antreprenoriat acum 27 de ani. Iniţial a fost şeful departamentului de service al Arctic pe regiunea Moldovei. Apoi, producătorul de electrocasnice Arctic, care deţine o fabrică de frigidere şi congelatoare la Găeşti în judeţul Dâmboviţa, a decis să construiască o serie de depozite zonale, iar Dumitru Mihalescul se ocupa de cel din Bucovina.

    Era înainte de anii 2000 când s-a gândit că nu-i ajunge salariul ca să trăiască aşa cum voia el, iar de la acel moment existau oportunităţi de business în România. A pornit la drum cu trei opţiuni – benzinării, materiale de construcţii şi electrocasnice. Pentru că ştia zona, a ales să îşi concentreze atenţia pe electrocasnice. În momentul în care Arctic şi-a schimbat politica de business, după 2000, antreprenorul a fost pregătit şi a depus o ofertă pentru a prelua distribuţia produselor.

    Pentru că businessul său depăşise cifra de afaceri de un milion de euro a fost chemat la negocieri şi a reuşit să câştige contractul de distribuţie. Acum are în portofoliu cele mai importante branduri de electrocasnice din piaţă, în topul celor mai bine vândute fiind Arctic – Beko, Whirlpool – Indesit (parte a aceluiaşi grup) şi Liebherr, potrivit celor mai recente date ZF.

     

     

  • Aur!! După 20 de ani, România câştigă proba regină a canotajului la Jocurile Olimpice Paris 2024

    Echipajul feminin de opt rame plus cârmaci a câştigat sâmbătă în mod categoric finala probei olimpice de la Paris 2024, devenind campioană olimpică a probei. Româncele obţin astfel a şaptea medalie a României la Jocurile Olimpice şi a cincea a delegaţiei de canotaj. 

    Maria Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Ancuţa Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Simona Radiş şi cârmaciul Victoria Ştefania Petreanu sunt componentele bărcii de opt plus unu care au reuşit performanţa unui nou titlu olimpic, trecând linia de sosire cu timpul de cinci minute, 54 de secunde şi 39 de sutimi.

    Româncele au fost pe locul doi după 500 de metri, aproape la egalitate cu barca echipajului canadian, după care au preluat conducerea şi au terminat cursa în mod entuziasmant, cu o barcă avans după cei 2.000 de metri ai probei.

    Podiumul a fost completat de echipajul Canadei, urmat de cel al Marii Britanii.

    Este al treilea titlu de campioană olimpică pentru România şi a doua pentru canotaj, în timp ce la general Team România ajunge la şapte medalii.

     

  • Adevăr şi provocare: generaţia Z petrece mult timp în faţa ecranelor, dar ştie să aducă awareness şi să informeze DESPRE ce e important mai bine decât orice altă generaţie

    La noile generaţii, utilizarea telefonului a crescut cu 60-80% mai mult faţă de prepandemie. Persoanele născute după 1996 (gen Z) stau în faţa ecranelor mobile peste 7 ore pe zi, trecând de la TikTok la Instagram sau la YouTube. Eu personal am început să evit să mă mai uit pe raportul săptămânal de screen time şi folosesc scuza mea preferată: „E jobul meu, doar lucrez în social media, trebuie să fiu mereu conectată”.

    Dacă facem un calcul simplu, din 24 de ore ale unei zile, dacă dormim 8 ore, ne mai rămân 16 ore pentru studii, job sau orice altă activitate. Dacă petrecem o medie de 7 ore pe telefon, înseamnă că dedicăm aproximativ jumătate din timpul în care suntem treji ecranelor. Social media a devenit, evident, un cuţit cu două tăişuri. Dar un nivel de screen time ridicat nu este neapărat un lucru rău, deşi primul lucru pe care l-aş auzi într-o încăpere cu toate celelalte generaţii ar fi: „Tinerii ăştia… doar pe telefoane ştiu să stea” – lucru cu care nu putem fi de acord. So hear me out. Desigur, social media are părţile ei negative, despre care s-a scris (şi încă se scrie) atâta timp, dar poate că ar fi cazul să vedem că există tot pe atâtea şi lucruri pozitive. În ultimii doi ani, am observat poate două dintre cele mai importante aspecte la care social media şi gen Z excelează mai mult decât orice altă formă de media acum (ziare, TV, radio), şi anume – poate să aducă awareness (trad. conştientizare) şi să deschidă discuţii asupra unor subiecte despre care s-a vorbit cu greu şi cu „perdea” până acum, care mai departe educă publicul tânăr.

    Informaţiile se răspândesc rapid online şi poate dura doar câteva minute pentru ca o postare să devină virală sau e nevoie de un singur influencer ca o problemă să ajungă la o generaţie întreagă. Acest lucru se aplică în toată lumea, dar aş vrea să ne uităm doar la România acum şi la câteva lucruri care au fost aduse pe ecranele noastre tocmai de generaţia Z şi tocmai pentru că ştiu cum să folosească atât de mult în avantajul lor un smartphone.

    Cred că cel mai bun exemplu pentru puterea pe care o are social media de a creşte gradul de conştientizare a fost văzut în timpul alegerilor europarlamentare din 2024. De ce? Un candidat independent, Nicu Ştefănuţă, al cărui nume îl ştie toată lumea acum, a trecut pragul de 3% şi a primit un nou mandat în Parlamentul European. Acum câteva zile, a fost ales vicepreşedinte în PE. Nicu Ştefănuţă s-a adresat în special tinerilor şi a folosit social media drept canal principal. A dus o campanie lungă şi i-a ascultat pe tineri, s-a întâlnit cu ei şi au dezbătut împreună ce e nevoie pentru ca România să treacă peste problemele care îi îngrijorează – criza socială, inegalitatea, discriminarea. Ce a făcut generaţia Z? A arătat că îl susţine, atât în stradă, cât şi pe Instagram, TikTok, în live-uri şi story-uri. Pare banal şi superficial, dar tocmai asta a fost reţeta succesului. Influenceri precum Silviu Faiăr, Zlăvog, Maria Carusi, Aluziva, Maria Zvinca au ieşit în stradă şi au strâns semnături, au distribuit pe conturile lor postările de campanie ale lui Ştefănuţă şi au informat comunităţile lor despre tot procesul de votare, drepturile lor, unde o pot face, care sunt ilegalităţile care se pot întâmpla într-o secţie de vot şi multe altele. Instagram şi TikTok au fost pline în ziua de votare de numărul 15 (poziţia candidatului de pe buletinele de vot) şi de poze cu spatele actelor de identitate cu ştampila de votat. Şi nu numai asta: story-urile erau pline de ce nereguli s-au găsit în centrele de votare şi unde anume, cum să votezi corect, până la ce oră se mai poate vota – generaţia Z a vorbit despre toate astea pe internet şi i-a informat pe ceilalţi, a adus awareness şi a deschis discuţii exprimându-şi propriile păreri. Video-uri cu de ce îl aleg pe candidatul independent au avut mii de aprecieri şi distribuiri. Mulţi au recunoscut că nu ştiau cine e Nicu Ştefănuţă şi că nu voiau să meargă la vot până atunci, dar după ce au auzit din această campanie din social media şi de la influenceri ce vor să schimbe în ţara noastră, au simţit speranţă şi au votat. S-a văzut.

    Săptămânile trecute internetul a fost plin de postări de la festivalul Beach, Please! organizat de influencerul Selly. În ultima seară, artistul French Montana l-a invitat pe scenă pe Andrew Tate, milionarul britanic, judecat pentru viol, trafic de persoane şi grup infracţional, care a fost aplaudat de public. Video-ul a umplut feedurile tuturor şi reacţiile au apărut şi au taxat alegerea organizatorilor de a-i permite prezenţa pe scenă în faţa atâtor minori uşor de influenţat. Întâmplarea a intrat rapid în categoria de „iresponsabilitate socială a influencerilor” a influencerilor şi ONG-urilor care militează pentru drepturile femeilor. Centrul FILIA a scris o postare despre asocierea festivalului cu abuzatori şi a primit peste 13.000 de like-uri şi zeci de distribuiri. Postarea a adus (din nou) conştientizare asupra problemei celebrării violatorilor şi traficanţilor, fapt ce normalizează şi justifică violenţa împotriva femeilor şi fetelor. S-au deschis din nou discuţii despre asocierea cu un traficant de persoane, care transmite un semnal de toleranţă faţă de viol şi violenţă de gen şi le descurajează pe victime să ceară ajutor şi să se elibereze de agresorii lor. După valul de reacţii din social media, şi presa a început să scrie despre întâmplare. O situaţie puţin mai veche, dar care şi ea a făcut generaţia Z să deschidă discuţii în online a fost momentul artistului Babasha de la concertul Coldplay din iunie. De la huiduielile din prima seară, poziţia fermă pe care a luat-o gen Z pe internet asupra întâmplării a făcut ca în a doua seară să se audă aplauze. De ce? Tinerii au viralizat momentul huiduielilor şi au avut ceva de spus – au vorbit despre rasism şi minorităţi, dar şi despre ipocrizia claselor sociale din România.

    Şi sunt multe alte subiecte care mai pot fi menţionate: conflictul dintre Israel şi Fâşia Gaza, despre care se vorbeşte foarte mult pe internetul românesc şi sunt mulţi influenceri care informează asupra situaţiei de acolo, asupra protestelor pro-Palestina de la Universitatea Bucureşti; despre abuzurile psihologice dintr-o emisiune TV şi despre cum aceste cazuri nu trebuie să fie tratate ca o sursă de divertisment; derapajele reprezentanţilor bisericii în legătură cu violenţa împotriva femeilor care s-au viralizat pe reţelele sociale sau despre Neptun Deep şi industria petrolului. Social media e instrumentul preferat al generaţiei Z şi e locul din care totul pleacă pentru noi. Discuţiile pornesc pe platforme ca Instagram şi TikTok, deşi de multe ori şi noi ne dorim să trăim într-o lume fără telefoane, oricât de paradoxal ar putea suna. Ca generaţie, gen Z s-a dovedit a fi mai conştientă din punct de vedere social şi mai activă politic decât generaţiile anterioare. Îşi folosesc vocile şi influenţa de pe reţelele sociale pentru a atrage atenţia asupra problemelor importante pentru ei, asta fără să excludă postările estetice şi distribuirea de meme. Într-o ţară în care discuţiile despre politică au fost purtate doar de „oameni mari”, în care educaţia sexuală e încă un subiect tabu care ne clasează pe primul loc în UE la cele mai multe mame minore, unde feminismul încă îşi face loc în vocabularul nostru (o altă discuţie din online – femeile sunt subreprezentate în politică), în care sistemul de sănătate dezamăgeşte în fiecare zi, iar schimbările climatice par să nu îngrijoreze niciun politician, generaţia Z vorbeşte despre toate lucrurile astea pe internet, nu prin fake newsuri, ci prin informaţii pe care le caută la specialişti, pe care le confirmă prin mai multe surse, din studii, toate aduse la lumină de influenceri şi tineri obişnuiţi, fără comunităţi. De la o simplă distribuire pe story. Poate nu e suficient, dar e un început.

    Da, 7 ore de screen time sunt îngrijorătoare, dar avem probleme mai mari.   ■

     

    Oana Ioniţă este Social Media Manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, DA Premium

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Monica Eftimie, Chief marketing officer, Sphera Franchise Group

    Vânzări (2023): 1,47 mld. lei

    Profit net normalizat: 79,8 mil. lei

    Număr de angajaţi (la 31 dec. 2023): 5.152

    Biografie:
    Monica Eftimie ocupă funcţia de chief marketing officer în cadrul Sphera Franchise Group din anul 2012 şi coordonează activităţile de marketing pentru brandurile KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery şi Taco Bell în România şi KFC în Republica Moldova şi Italia. Este absolventă a Northwestern University (1998-2002) şi deţine un MBA în administrarea afacerilor de la Georgetown University (2004-2006).

    ► În urmă cu 20 de ani, urmam un program MBA centrat pe marketing, ştiind clar că vreau să îmi construiesc o carieră în această direcţie. Am avut oportunitatea să studiez în Statele Unite, unde internshipurile în timpul vacanţelor reprezintă o pratică uzuală. Aşa am luat contact iniţial cu marketingul şi am realizat că este ceea ce îmi doresc să fac.

    ► Realitatea a coincis cu planurile de atunci. E un privilegiu să faci ce îţi place şi să ştii de la început ce îţi place. Iar când ştii unde vrei să ajungi, drumul e mai puţin sinuos. Desigur, schimbările sunt inevitabile, însă te poţi adapta învăţând continuu – atât profesional, cât şi din experienţe interpersonale. În cei 20 de ani, am avut şansa de a lucra alături de profesionişti excelenţi, unii adevăraţi mentori, de la care am învăţat şi
    mi-am luat inspiraţia.

    ► Schimbările vor fi mult mai rapide decât în ultimii 20 de ani şi, oricât de multă imaginaţie am avea, nu cred că putem şti cum va arăta viitorul. Dar sunt sigură că, indiferent de domeniu, tehnologia va fi cea care va aduce cea mai mare schimbare. Sectorul restaurantelor nu face excepţie, însă cred că acesta va continua să aiba în centru oamenii, pentru că, dincolo de tehnologie, a lua masa în oraş este un obicei social, iar interacţiunea umană aduce un plus în experienţa consumatorului.


     

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Carmen Sebe, CEO, SeedBlink

    Cifră de afaceri (2023): 1,1  mil. euro

    Număr de angajaţi: 48

    Biografie:
    Carmen Sebe este un executiv al industriei hi-tech, cu o vastă experienţă internaţională operaţională şi de conducere la nivel înalt. Ea a supravegheat dezvoltarea companiilor din etapele lor incipiente – până la realizarea de sute de milioane de euro în tranzacţii online la nivel mondial (de exemplu, a condus Gecad ePayments şi Avangate la exiturile de succes). Ea este implicată intens în lumea antreprenorială ca investitor, consilier şi mentor/advisor, lucrând cu start-up-uri tehnologice spre succes.

    ► Acum 20 de ani tocmai avusesem primul success din viaţa profesionala şi totodată cea mai cuprinzătoare experienţă – prima tranzacţie a unei companii software din ţară. Mă simţeam plină de avânt, tocmai descoperisem că se poate, în România anilor de început de secol XXI, să reuşeşti prin forţe proprii. Am avut ocazia atunci să îl cunosc pe Bill Gates, ceea ce m-a făcut să fiu mândră de ceea ce am realizat şi să privesc cu mare încredere la următoarele proiecte. La acel moment ceea ce îmi doream era să o iau de la capăt, să devin un antreprenor de succes şi să contribui la transformarea peisajului financiar prin technologie.

    ► Am mai dezvoltat încă două companii de succes şi cumva de pionierat, acum fiind parte din a treia. Am pus bazele, alături de colegii mei, primei platforme de plăţi online din ţară – asta când încă plăţile cu cardul erau ele în sine într-un număr foarte mic, nu mai vorbim de plăţi online. Cum însă visul meu era o companie internaţională, am reuşit cu Avangate/2checkout/Verifone – în prezent una dintre cele mai mari platforme de plăţi digitale pentru compani de soft­ware. Mai mult, saga am continuat-o cu SeedBlink, platforma de finanţare şi managementul investiţiilor la care sunt cofondatoare şi CEO de 4 ani.

    ► Următorii 20 de ani vor aduce, fără îndoială, transformări semnificative în peisajul fintech. Mă aştept la o accentuare a digitalizării, cu inovaţii tehnologice precum block­chain şi inteligenţa artificială modelând modul în care gestionăm finanţările. Vom asista la o evoluţie accelerată a modului în care se vor face investiţiile, la democratizarea acestora, cu accent sporit pe accesibilitate. În ceea ce priveşte Seedblink a mea, văd o creştere continuă şi consolidare a poziţiei noastre în piaţă. Cu o echipă dedicată şi orientată către rezultate, vom rămâne agili în faţa provocărilor şi vom valorifica oportunităţile emergente.


     

  • Încetinirea pieţei muncii alimentează temerile privind o nouă recesiune în SUA. Decizia băncii centrale a SUA de a menţine ratele dobânzilor la cel mai ridicat nivel din ultimii 23 de ani este criticată dur de economişti şi politicieni

    O scădere mai accentuată decât se preconiza a creşterii numărului de locuri de muncă în SUA în luna iulie a stârnit îngrijorări cu privire la faptul că Rezerva Federală se mişcă prea lent pentru a reduce costurile de împrumut pentru americani, riscând chiar recesiunea pe care a încercat să o evite, scrie FT. 

    Raportul privind ocuparea forţei de muncă publicat vineri a arătat că luna trecută companiile au creat 114 000 de locuri de muncă în cea mai mare economie a lumii, cu mult sub câştigul mediu de 215 000 din ultimele 12 luni.

    Rata şomajului a crescut cu 0,2 puncte procentuale, ajungând la 4,3 %, ceea ce a declanşat regula Sahm, care leagă începutul unei recesiuni de momentul în care media mobilă pe trei luni a ratei şomajului creşte cu cel puţin o jumătate de punct procentual peste nivelul minim înregistrat în ultimele 12 luni.

    Datele vin la două zile după ce banca centrală a SUA a optat să nu reducă rata dobânzii de referinţă, care a rămas între 5,25 % şi 5,5 %, maximul ultimilor 23 de ani, începând din iulie anul trecut.

    În justificarea deciziei, preşedintele Jay Powell a declarat că Comitetul Federal pentru Piaţa Deschisă doreşte să vadă mai multe dovezi că inflaţia se îndreaptă din nou spre ţinta sa de 2 % înainte de a continua cu orice pivot de politică monetară. În mod important, el a subliniat că “nu ar dori să vadă o răcire suplimentară semnificativă a pieţei muncii”.

    Powell a spus clar că o reducere a ratei este pe masă la următoarea întâlnire din septembrie – iar raportul privind locurile de muncă din iulie confirmă aproape în totalitate că FOMC va oferi una – dar economiştii spun că Fed va fi forţată să acţioneze mai agresiv decât ar fi fost cazul dacă ar fi început să reducă ratele mai devreme.

    “Au făcut o greşeală. Ar fi trebuit să reducă ratele cu luni în urmă”, a declarat Mark Zandi, economist şef la Moody’s. “Se pare că o reducere de un sfert de punct în septembrie nu va fi suficientă. Trebuie să fie o reducere de jumătate de punct, cu un semnal clar că vor fi mult mai agresivi în normalizarea ratelor decât au indicat”.

    Gregory Daco, economist şef la EY Parthenon, a fost de acord că reuniunea din iulie a fost o “oportunitate ratată” pentru Fed, spunând că ar fi fost mai “optim” dacă banca centrală ar fi livrat prima sa reducere a ratei în iunie.

    “Dacă aveai o perspectivă de viitor, vedeai că totalitatea datelor indicau o încetinire a activităţii economice, o încetinire a dinamicii pieţei muncii şi o dezinflaţie continuă, ceea ce Fed a urmărit cu adevărat.”
     

  • O companie germană promite că îi poate îngheţa pe cei morţi şi îi poate readuce la viaţă. Cât plăteşti pentru a învia?

    Prima companie europeană de criogenie are deja 650 de clienţi. Clienţii plătesc 200 de mii de euro pentru a fi criogenizaţi.
    Criogenia promite o a doua şansă la viaţă în viitor.

    Moartea nu mai este un sfârşit pentru toată lumea. O companie germană promite că îi poate îngheţa pe cei morţi şi îi poate readuce la viaţă. Sute de oameni s-au înscris deja pentru a avea această şansă.

    Cum funcţionează procesul de criogenie?
    Procesul începe imediat după ce o persoană este declarată legal decedată. O echipă specializată de la Tomorrow Bio colectează corpul şi îl răceşte rapid, folosind ambulanţe echipate special. În timpul transportului, corpul este răcit la -80°C şi fluidele corporale sunt înlocuite cu crioprotectanţi, un fel de „antigel” medical. Odată ajuns la centrul de stocare din Elveţia, corpul este răcit treptat la -196°C şi depozitat într-un container cu azot lichid, unde poate rămâne timp de secole, aşteptând avansuri tehnologice care să permită reanimarea.

    Cât de populare sunt aceste servicii şi cine sunt clienţii?
    Deşi costul este ridicat—170,000 de lire pentru corpul întreg sau 63,000 de lire doar pentru creier—650 de oameni s-au înscris deja pentru această procedură. Majoritatea clienţilor au în jur de 36 de ani şi sunt atraşi de posibilităţile viitoare pe care le-ar putea oferi tehnologia. Unii sunt motivaţi de dorinţa de a trăi mai mult şi de a explora noi tehnologii şi experienţe, cum ar fi călătoriile spaţiale. Alţii văd criogenia ca pe o ultimă şansă de a scăpa de frica morţii.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Cod portocaliu de caniculă în sudul ţării

    Cod portocaliu de caniculă în sudul ţării, sâmbătă. Temperaturile vor ajunge la 38 de grade, iar disconfortul termic va fi accentuat.

    Astfel, în judeţele Călăraşi, Ialomiţa, Brăila şi în partea continentală a judeţului Constanţa va fi caniculă, iar temperaturile maxime vor fi de 38…39 de grade. Disconfortul termic va fi accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi.

    De asemenea, sâmbătă, sud-vestul, centrul şi nordul Munteniei, sudul şi centrul Moldovei şi în cea mai mare parte a Dobrogei vor fi sub avertizare Cod galben.

    În aceste zone va fi caniculă şi disconfort termic, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi. Temperaturile maxime vor fi în general de 35…36 de grade, iar minimele se vor situa în jurul a 20 de grade.

    Pe parcursul zilei de sâmbătă instabilitatea atmosferică va fi accentuată în sud-vestul, centrul şi nordul ţării, precum şi la munte, iar seara şi noaptea, în special în est şi sud-est.