BusinessMagazin

Blog

  • Încep să apară fisuri în imaginea strălucitoare a asistenţilor AI

    Mai exact, directorul de tehnologie al companiei ar fi susţinut că instrumentele bazate pe AI ale Microsoft au generat conţinut pentru prezentări de nivelul unor „powerpoint-uri create de un elev de liceu”. Preţul pentru aceste funcţii „este dublu” şi „nu considerăm că merită să plătim dublu pentru ceea ce primim”, conform reprezentantului companiei respective din industria farma.

    O mare companie americană din industria farmaceutică a anulat după şase luni de zile cele 500 de abonamente contractate pentru instrumentele de inteligenţă artificială încorporate în cadrul asistentului Microsoft Copilot, pe motiv că rezultatele generate sunt dezamăgitoare iar tarifele cerute de gigantul tech prea mari, scrie Business Insider, citând un raport de analiză al Morgan Stanley.

    Compania farma, al cărei nume nu este dezvăluit, a decis să achiziţioneze pachetul care oferă acces la Microsoft Office 365 Copilot pentru 500 de angajaţi, oferindu-le astfel acces la mult lăudatele funcţii bazate pe AI ale companiei.

    După şase luni, directorul de tehnologie al companiei farma a decis să anuleze abonamentele, pentru că instrumentele bazate pe AI nu ar fi fost suficient de bune pentru a merita sumele suplimentare.

    Mai exact, directorul de tehnologie al companiei ar fi susţinut că instrumentele bazate pe AI ale Microsoft au generat conţinut pentru prezentări de nivelul unor „powerpoint-uri create de un elev de liceu”. Preţul pentru aceste funcţii „este dublu” şi „nu considerăm că merită să plătim dublu pentru ceea ce primim”, conform reprezentantului companiei respective din industria farma.

    Versiunea E3 a suitei software Microsoft 365 costă 34 de dolari pe lună, iar adăugarea Copilot AI costă alţi 30 de dolari pe lună. Pentru 500 de oameni, costul ajunge la 180.000 de dolari pe an.

    Situaţia de această companie – unde una dintre cele mai lăudate platforme bazate pe AI a fost considerată inutilă – ar trebui să fie un avertisment şi pentru companiille de tehnologie dar şi pentru investitorii care au pariat masiv pe companiile care integrează AI, sperând că utilizatorii finali – companii sau persoane fizice – vor plăti pentru a le utiliza.

    „Dacă o companie farma nu vede valoare în aceste instrumente cu un preţ de 180.000 de dolari pe an atunci întreaga industrie tech ar trebui să fie îngrijorată”, notează Business Insider.

  • Nicu Covaci a murit

    Liderul Phoenix, Nicu Covaci, diagnosticat cu o tumoră pe creier şi operat în martie, a murit.

    „De azi ne-asteaptă, Dincolo, Cel Ce Ne-a Dat Nume. Prin TOT ce ne-a lăsat Mostenire, Nicu Covaci este, de azi, Pururi, NEMURITOR!”, este mesajul postat de colegii lui Nicu Covaci.

    În vârstă de 77 de ani, Nicu Covaci a fost diagnosticat cu o tumoră pe creier şi operat în martie.

    Recent, colegii lui Nicu Covaci anunţau că starea de sănătate a acestuia „nu se îndreaptă deloc spre bine”. Tratamentul postoperatoriu nu a putut fi terminat din cauza unor „complicaţii”.

    Nicu Covaci a fost fondatorul şi liderul formaţiei Phoenix.

  • Cine a fost supranumit „regele mezelurilor din Transilvania” şi cu ce afacere face acum milioane de euro, după ce a fost nevoit să îşi vândă afacerea care l-a consacrat

    I s-a spus „regele mezelurilor din Transilvania” după ce a reuşit să pună Elit Cugir pe harta celor mai mari jucători din domeniu. A trecut cu fabrica printr-o insolvenţă şi a ajuns să vândă businessul din sectorul mezelurilor către gigantul chinez Smithfield. Dorin Mateiu nu a repornit motoarele în sectorul alimentar cum ar fi făcut mulţi antreprenori, ci s-a implicat în imobiliare şi, în trei ani, a câştigat câteva milioane de euro. Doar dintr-o vânzare.

    Dorin Mateiu are aproape 55 de ani şi este originar dintr-o localitate din judeţul Alba, zonă în care şi-a dezvoltat majoritatea afacerilor, de la investiţii în zona centrelor comerciale până la industria alimentară. Este un om de afaceri discret, care de-a lungul timpului a avut puţine declaraţii în presă sau ieşiri la conferinţe de presă. Businessul care l-a consacrat la nivel naţional este producătorul de mezeluri Elit Cugir, pe care l-a antreprenorul l-a pus pe picioare în 2002.

    După câţiva ani, presa a ajuns să îl numească „regele mezelurilor din Transilvania” având în vedere că în 2008 businessul Elit se îndrepta spre 100 de milioane de euro, plasându-se între cei mai mari producători de mezeluri. Totodată, Elit a fost şi una dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale din judeţul Alba, dar în 2017 antreprenorul a făcut exit şi a vândut businessul către gigantul chinez Smithfield.

    Vânzarea către Smithfield a venit imediat după ce producătorul de mezeluri a ieşit din insolvenţă. Dacă înainte de insolvenţă, Dorin Mateiu vorbea de câteva ori pe an despre producătorul de carne şi de planurile de dezvoltare, insolvenţa a redus considerabil numărul de declaraţii ale antreprenorului. „Da, suntem în discuţii cu Smithfield”- a fost singura declaraţie a lui Dorin Mateiu pentru Ziarul Financiar atunci când tranzacţia a apărut în publicaţia New York Times, care cita datele de pe Bursa de Valori din Hong Kong, acolo unde este listată compania care controlează Smithfield.

    Conform estimărilor ZF, tranzacţia, care a implicat şi compania de distribuţie Vericom 2001, s-a ridicat la peste 30 de milioane de euro. Deşi mulţi antreprenori precum Jean Valvis, Raul Ciurtin sau Levente Bara au reinvestit o parte din banii câştigaţi după ce au vândut companiile tot în aceleaşi domenii sau în domenii asemănătoare din sectorul alimentar, fondatorul Elit a mizat pe imobiliare. La aproape doi ani după acest exit, în 2019, Dorin Mateiu a făcut o primă tranzacţie importantă în sectorul imobiliar din Bucureşti şi a cumpărat clădirea de birouri din piaţa Victoriei în care are sediul First Bank. Antreprenorul din Alba a bătut palma cu Piraeus Bank pentru clădire, valoarea tranzacţiei depăşind 20 de milioane de euro, conform surselor ZF de la acea vreme. Trei ani mai târziu, adică în iulie 2022, Dorin Mateiu vinde clădirea de birouri către One United Properties (simbol bursier ONE), valoarea tranzacţiei fiind de aproximativ 28 de milioane de euro.

    Astfel, omul de afaceri din Alba a câştigat, conform calculelor Business MAGAZIN, câteva milioane de euro din vânzarea unei singure clădiri. Clădirea de birouri are o suprafaţă închiriabilă totală de aproximativ 12.000 metri pătraţi şi este închiriată în totalitate către First Bank pentru o perioadă rămasă de aproximativ 12 ani, cu opţiune de întrerupere după 7 ani. Venitul anual din chirie generat de clădire este de aproximativ 1,9 milioane euro, conform unui raport One United Properties. Tot în 2019, Dorin Mateiu a cumpărat şi proiectul Rahmaninov Residence din zona Lacului Floreasca, dezvoltat de Gheorghe Stelian şi Dinu Pescariu. Ulterior, în decembrie 2020 One United a preluat administrarea proiectului şi l-a transformat în One Rahmaninov.

    De altfel, Dorin Mateiu este şi acţionar în cadrul One United Properties, ajungând recent la o deţinere de 6,63% din totalul acţiunilor. Însă, acestea nu sunt singurele afaceri din domeniul imobiliar pentru care este cunoscut Dorin Mateiu. Antreprenorul din Alba a dezvoltat o clădire de apartamente pe locul fostului cinema Griviţa, pe Calea Griviţei. Contactat de Business MAGAZIN, Dorin Mateiu nu a răspuns întrebărilor despre investiţiile din sectorul imobiliar. În plus, antreprenorul mai are afaceri în sectorul imobiliar prin intermediul societăţii MCM Plaza Center, unde are 50% din părţile sociale. De asemenea, Dorin Mateiu a intrat recent şi în sectorul industrial, fiind investitor prin intermediul companiei Mado Center într-un business dezvoltat de Ionuţ Dumitrescu şi Sacha Dragic. Revenind la judeţul Alba, una dintre cele mai importante afaceri pe care Dorin Mateiu a dezvoltat-o împreună cu alţi antreprenori şi pe care astăzi o deţine integral, conform platformei Confidas, este Alba Mall.

    În câteva businessuri, inclusiv cel cu centrul comercial din Alba – Iulia, mâna dreaptă a lui Dorin Mateiu este Voicu Vuşcan, managerul care conduce Elit Cugir şi care a stat la cârma producătorului şi în „era Mateiu”. Conform Confidas, Voicu Vuşcan este administrator al Alba Mall. De asemenea, Dorin Mateiu mai controlează prin intermediul companiei La Stejari, hotelul Golf Hotel Pianu, de patru stele, situat în localitatea Pianu de Jos, judeţul Alba, conform datelor publice. În plus, antreprenorul din judeţul Alba este proprietar al Mado SRL, companie care se ocupă cu transporturi rutiere de mărfuri. În total, Dorin Mateiu este acţionar în 17 companii, conform datelor de pe platforma Confidas, cu un total de peste 200 de milioane de lei cifră de afaceri.

    O altă zonă în care antreprenorul a investit este cea financiară, fiind asociat minoritar în Bankata, o platformă digitală de agregare a produselor financiare fondată de antreprenorii Diana Seredenciuc şi Andrei Perianu. Astfel, deşi a stat într-un con de umbră în ultimii ani, preferând să-şi dezvolte afacerile discret, cu puţine menţiuni despre planurile de viitor,  Dorin Mateiu continuă să fie unul dintre cei mai mari antreprenori din judeţul Alba, de unde mai vin nume precum Raul Ciurtin (cunoscut pentru Albalact, dar astăzi dezvoltă producătorul de alimente pe bază de proteină vegetală –Verdino), Levente Bara – omul care a pus bazele Supremia Group şi astăzi dezvoltă procesatorul de nuci Transilvania Nuts, Ioan Popa, fondatorul grupului din industria cărnii Transavia sau Ioan Tecar, antreprenorul care a pus bazele producătorului de hârtie Pehart-Tec, controlat în prezent de fondul de investiţii Abris. Pariul lui Dorin Mateiu pe imobiliare vine în contextul în care mulţi antreprenori aleg să se întoarcă în domeniile unde au acumulat experienţă, deşi investesc şi în alte businessuri precum cele din domeniul de imobiliare. Va fi pariul lui Dorin Mateiu pe imobiliare câştigător?

  • Peste 450 de localităţi, inclusiv oraşe precum Dorohoi, Târgu Neamţ şi Paşcani, se confruntă cu deficit de apă. În multe cazuri, fântânile au secat complet.

    Debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost în scădere având valoarea de 3300 mc/s şi va ajunge în jurul valorii 2900 mc/s fiind aproape la jumătate faţă de media multianuală a lunii august (4300 mc/s).

    În aval de Porţile de Fier, debitele au fost în scădere.

    În prezent, 453 de localităţi (din care 8 oraşe Dorohoi, Novaci, Târgu Neamţ, Târgu Ocna, Roman, Paşcani şi Hârlău, parţial municipiul Iaşi) care au sisteme centralizate de alimentare cu apă sunt afectate de deficitul rezervei de apă, dar alimentarea cu apă este asigurată cu restricţii în anumite intervale orare, potrivit Apele Române.

    Cele mai afectate judeţe sunt Botoşani -156 localităţi, Iaşi – 90 localităţi, Vrancea – 37 localităţi, Neamţ – 31 localităţi, Gorj – 28 localităţi, Bacău – 19 localităţi, Galaţi – 15 localităţi, Dolj 14 localităţi, Mehedinţi -11 localităţi, Hunedoara şi Vaslui – 10 localităţi, Olt – 8 localităţi, Argeş – 6 localităţi, Suceava şi Giurgiu – 5 localităţi.

    De asemenea, 266 de localităţi care nu au sisteme centralizate de alimentare cu apă, ci doar de surse individuale, sunt afectate de secetă cu fântâni secate (amplasate pe domeniul public al statului).
    Cele mai multe localităţi sunt judeţele Botoşani, Vaslui, Prahova, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Galaţi, Olt şi Gorj.

  • Bursa de la Bucureşti încheie săptămâna de tranzacţionare cu un declin de 0,7%, pe un fundal roşu la nivel global: Banca Transilvania pierde 2,1%, Electrica 2,5%

    Indicele de referinţă BET a pierdut 1,73% de la cel mai recent maxim, atins pe 18 iulie, după ce benchmark-ul Bursei de Valori Bucureşti a coborât vineri cu 1,07% sau circa 200 de puncte, într-o şedinţă cu mari scăderi pe pieţele internaţionale de capital.

    Măcel pe Wall Street: S&P500 scade cu 2,3%, Dow Jones cu 1,5%, Nasdaq cu 3,5% după vânzări agresive, vulturul Elliot atacă Nvidia şi o numeşte „bulă” şi tehnologia AI „exagerată”, iar încetinirea bruscă a angajărilor în SUA pune paie pe foc

    Astfel, indicele a încheiat săptămâna cu un declin de 0,7%, după o scădere de 0,6% în săptămâna precedentă, potrivit datelor agregate de ZF de pe bvb.ro.

    Toţi indicii Bursei locale au închis ziua de vineri în teritoriu negativ: BET-NG, unde sunt incluse companii de energie şi utilităţi, a pierdut 0,7%; BET-BK, de referinţă pentru administratorii de fonduri, a coborât cu 1,1%; BET-FI, care incluse fostele SIF-uri şi Fondul Proprietatea, a scăzut cu 0,4%.

    Doar două companii din structura BET au înregistrat creşteri vineri, Nuclearelectrica (0,6%) şi operatorul BVB (0,2%). În rest, scăderile au ajuns la 2,5% pe Electrica, 2,1% pentru Banca Transilvania, 1,9% pe Aquila, 1,8% în cazul BRD SocGen, 1,6% pentru MedLife şi 1,4% pe Transgaz.

    Scăderi abrupte pe marile burse din Europa: Minus 1% la Paris, 1,6% la Frankfurt şi 2% la Milano. BVB pierde 0,4% prin indicele BET după vânzările agresive de joi de pe Wall Street

    Înainte de şedinţa de vineri, BET a coborât cu 0,2% joi, a urcat cu 0,5% miercuri, a crescut cu 0,1% marţi şi a scăzut cu 0,3% luni. Benchmark-ul rămâne însă pe plus cu aproape 20% de la începutul anului încoace.

    Vineri, lichiditatea segmentului de acţiuni a fost mai mult decât dublă faţă de cea din şedinţa precedentă: 86 de milioane de lei pe piaţa principală şi AeRO vs. 38,4 milioane joi.

     

  • Măcel pe Wall Street: S&P500 scade cu 2,3%, Dow Jones cu 1,5%, Nasdaq cu 3,5% după vânzări agresive, vulturul Elliot atacă Nvidia şi o numeşte “bulă” şi tehnologia AI “exagerată”, iar încetinirea bruscă a angajărilor în SUA pune paie pe foc

    Acţiunile americane scad accelerat la debutul şedinţei de tranzacţionare de vineri, cu un S&P500 în scădere cu 2,3%, Dow Jones cu 1,5% iar Nasdaq cu nu mai puţin de 3,5%, în contextul în care episodul agresiv de vânzări de joi continuă, dar de data aceasta accentuat şi de câteva rapoarte şi comentarii negative.

    Astfel, vânzarea de acţiuni la nivel mondial s-a accentuat vineri, pe măsură ce o încetinire bruscă a angajărilor în SUA a pus presiune pe o piaţă a acţiunilor deja afectată de o scădere abruptă a acţiunilor din sectorul semiconductorilor, scrie Financial Times.

    Tot vineri fondul de hedging Elliott Management a spus investitorilor că Nvidia se află într-o “bulă”, iar tehnologia inteligenţei artificiale care determină preţul acţiunilor gigantului producător de cipuri este “exagerată”. Acţiunile Nvidia scad cu 6% la 103 dolari.

    Randamentele obligaţiunilor americane au scăzut în urma datelor privind locurile de muncă, deoarece investitorii s-au îndreptat către siguranţa titlurilor de Trezorerie şi au pariat că Rezerva Federală – care a menţinut ratele dobânzilor constante miercuri – va fi nevoită să răspundă la slăbirea economiei prin reduceri rapide ale costurilor de împrumut.

    Randamentul dobânzii pe 10 ani în SUA a scăzut cu 0,18 puncte procentuale, până la 3,79%, cel mai scăzut nivel din decembrie. Investitorii se aşteaptă acum ca Fed să reducă costurile de împrumut cu un punct procentual complet până la sfârşitul anului, ceea ce implică faptul că va trebui să efectueze o reducere extra-large de jumătate de punct la una dintre cele trei reuniuni rămase.

    “Fed a aruncat zarurile încă o dată miercuri şi s-a dovedit că s-a înşelat”, a declarat Steven Blitz, economist şef pentru SUA la TS Lombard.

    Numărul locurilor de muncă de vineri “nu înseamnă recesiune, dar Fed trebuie să acţioneze, iar o reducere de 0,5 puncte procentuale în septembrie este acum ferm pe masă. Ar putea chiar să acţioneze mai devreme, înainte de reuniune”, a adăugat el.

    Elliot a adăugat că este “sceptic” că marile companii din domeniul tehnologiei vor continua să cumpere unităţile de procesare grafică ale producătorului de cipuri în cantităţi atât de mari şi că inteligenţa artificială este “exagerată, multe aplicaţii nefiind pregătite pentru prime time”.

    Multe dintre presupusele utilizări ale IA “nu vor fi niciodată eficiente din punct de vedere al costurilor, nu vor funcţiona niciodată corect, vor consuma prea multă energie sau se vor dovedi a fi nedemne de încredere”, a declarat acesta.

    Avertismentul fondului speculativ vine în contextul în care acţiunile de cipuri, care s-au bucurat de o creştere uriaşă determinată de fervoarea investitorilor cu privire la potenţialul inteligenţei artificiale generative, se prăbuşesc din cauza îngrijorărilor cu privire la faptul că marile companii vor continua să cheltuiască masiv pe inteligenţa artificială.

    Acţiunile Intel au scăzut cu 20 % după închiderea pieţei americane de joi, după ce producătorul de cipuri a dezvăluit planurile de a reduce aproximativ 15 000 de locuri de muncă.

    Nvidia domină piaţa procesoarelor puternice necesare pentru a construi şi implementa sisteme mari de inteligenţă artificială, cum ar fi tehnologia din spatele ChatGPT al OpenAI.

    În ultimele luni, companii precum Microsoft, Meta şi Amazon au cheltuit zeci de miliarde de dolari pentru a dezvolta infrastructura de inteligenţă artificială, o mare parte din acest capital revenind Nvidia. În acelaşi timp, mulţi dintre cei mai mari clienţi ai săi îşi dezvoltă propriile cipuri rivale.

    Acţiunile sale au scăzut cu peste 20% de la sfârşitul lunii iunie, când a devenit pentru scurt timp cea mai mare companie din lume, cu o capitalizare de piaţă de peste 3,3 miliarde de dolari, pe măsură ce îngrijorarea cu privire la durabilitatea investiţiilor în inteligenţă artificială a cuprins Wall Street.

  • Dezastru pentru una dintre cele mai mari companii din lume, după ce a anuţat că plănuieşte să concedieze 15.000 de angajaţi. Acţiunile se prăbuşesc cu 20%

     
     
    Intel a dezvăluit joi planuri drastice de reducere a numărului de angajaţi şi a cheltuielilor de capital în încercarea de a-şi readuce afacerea pe o bază financiară stabilă, în condiţiile în care a suferit cel mai recent eşec în planurile sale lente de redresare, scrie Financial Times.
     
    Măsurile urgente de economisire a costurilor includ o reducere cu 15% a forţei de muncă, adică aproximativ 15 000 de locuri de muncă, majoritatea posturilor urmând să dispară în acest an. Pentru a-şi consolida finanţele slăbite, Intel a renunţat, de asemenea, la dividende şi a anunţat o inversare neaşteptată a creşterii cheltuielilor de capital, investiţiile din acest an urmând să fie cu 20% mai mici decât cele prevăzute.
     
    Acţiunile producătorului american de cipuri s-au prăbuşit cu până la 20 % în urma acestei ştiri în tranzacţiile de după închiderea pieţei, depăşind declinul de 10 % înregistrat după ultimul raport privind profiturile şi reflectând o nouă lovitură puternică adusă încrederii Wall Street-ului în capacitatea directorului general Pat Gelsinger de a-şi duce la bun sfârşit ambiţiosul plan de redresare.
     
    În timp ce majoritatea analiştilor i-au acordat note mari pentru faptul că a condus Intel dincolo de slăbiciunile de lungă durată ale tehnologiei proceselor sale de fabricaţie, el a avut mai puţin succes în recâştigarea cotei de piaţă pierdute în faţa rivalului AMD sau în valorificarea cererii în plină expansiune de cipuri AI.
     
    “Tendinţele din a doua jumătate a anului sunt mai dificile decât ne aşteptam”, a declarat Gelsinger într-o declaraţie înainte de conferinţa telefonică cu analiştii. Prin reducerea numărului de angajaţi, a investiţiilor şi a altor costuri în acest an, compania a declarat că crede că va “obţine o linie de vizibilitate clară către un model de afaceri durabil”.
     
    Intel a dat vina pe cel mai recent eşec parţial pe problemele de producţie legate de procesoarele Meteor Lake, prima generaţie de cipuri fabricate folosind noua tehnologie de litografie ultra-violet pe care a mizat pentru redresarea sa.
     
     
     
     
     

  • Povestea micului geniu român care la doar 10 ani rezolvă un exerciţiu format din 70 de termeni în doar 0,5 secunde. El a fost părăsit de mamă la vârsta de doi ani

    Karlos Tănăsucă, un băiat de doar 10 ani din Iaşi, a uimit întreaga ţară cu abilităţile sale matematice extraordinare.

    Karlos este un exemplu de geniu precoce şi dedicaţie. De la o vârstă fragedă, el a demonstrat o capacitate remarcabilă de a rezolva calcule complexe într-un timp record. Astăzi, Karlos poate rezolva un exerciţiu format din 70 de termeni într-un timp record de doar 0,5 secunde.
    Mai mult, micul geniu din Iaşi poate efectua două calcule complicate simultan, în timp ce recită poezii. Această abilitate excepţională l-a propulsat în fruntea competiţiilor internaţionale de matematică.

    La Olimpiada Internaţională „Arithmetic Cup 2023”, Karlos a realizat 200 de calcule cu adunări, scăderi, înmulţiri, împărţiri, procente şi radicali cu mai mulţi termeni în doar 30 de minute.
    Rapiditatea şi precizia sa l-au adus pe primul loc la Olimpiada Internaţională de Matematică Mentală, HORUS 8, organizată de World Mathematics League la Barcelona.

    Visul lui Karlos este să devină un specialist IT şi să revoluţioneze domeniul tehnologic. El îşi doreşte să creeze inovaţii care să schimbe lumea şi, în acelaşi timp, să-l sprijine pe tatăl său, care a fost alături de el încă de la început.
    Va participa la show-ul „Britain’s Got Talent”
    Mama lui Karlos l-a părăsit când avea doar doi ani, iar tatăl său a făcut sacrificii enorme pentru a se asigura că fiului său nu îi lipseşte nimic.

    Karlos se antrenează zilnic, dedicandu-ţi timpul perfecţionării abilităţilor sale matematice şi pregătindu-se pentru noi provocări. Perseverenţa şi disciplina sunt esenţiale în viaţa acestui tânăr talentat, iar rezultatele sunt pe măsură.
    Anul acesta, Karlos va participa la celebrul show „Britain’s Got Talent”, unde îşi va demonstra abilităţile în faţa unei audienţe internaţionale. Este o oportunitate extraordinară de a-şi prezenta talentul pe o scenă mondială şi de a inspira alţi tineri să îşi urmeze pasiunile şi să îşi atingă potenţialul maxim.
    Povestea lui Karlos Tănăsucă este o sursă de inspiraţie pentru toţi cei care cred în puterea educaţiei şi a determinării. Cu sprijinul potrivit şi o voinţă de fier, orice vis poate deveni realitate.
    Karlos demonstrează că, indiferent de provocările vieţii, excelenţa şi succesul sunt la îndemâna celor care muncesc din greu şi nu renunţă niciodată.
    Campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României” a fost lansată în spiritul sărbătoririi unităţii şi identităţii naţionale şi îşi propune să aducă în prim-plan poveştile şi realizările celor mai remarcabili copii şi tineri din România, care, prin pasiunea, dedicarea şi talentul lor, au reuşit să se facă remarcaţi la nivel naţional şi internaţional.

  • Visul românesc al Biancăi Ghinoiu, cercetătoarea căreia nimic nu-i stă în cale

    Bianca Ghinoiu este un exemplu de ambiţie şi determinare, visa să devină inginer şi să îşi realizeze visul de a contribui la dezvoltarea României, fiind primul inginer din familia sa şi o tânără care îşi împlineşte visurile prin muncă şi perseverenţă.

    Absolventă a unui program de masterat în Inteligenţă Artificială, Bianca Ghinoiu este în prezent doctorand în cadrul Institutului de Mecanica Solidelor al Academiei Române. În această instituţie de prestigiu, tânăra desfăşoară activităţi de cercetare de vârf în domeniile Ingineriei Mecanice, Roboticii şi Mecatronicii.
    Anul acesta, Bianca a avut oportunitatea de a participa într-un proiect internaţional în China, unde a fost apreciată pentru aplicaţia sa inovatoare „Controlul Roboţilor Aerieni utilizând Electroencefalograme”. Această realizare nu doar că i-a adus recunoaştere internaţională, dar a şi demonstrat potenţialul tinerilor cercetători români de a contribui la avansarea tehnologică globală.

    Bianca Ghinoiu este convinsă că ţara noastră oferă oportunităţi deosebite pentru tinerii talentaţi şi ambiţioşi care îşi doresc să facă o diferenţă. „Nimic nu ne stă în cale să fim de succes în România,” spune Bianca.
    Povestea Biancăi Ghinoiu este una de inspiraţie, un exemplu că prin educaţie, muncă şi determinare, tinerii din România pot atinge performanţe deosebite şi pot contribui la dezvoltarea ţării lor.

    Înscrierea sa în campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României” este doar începutul unui drum plin de realizări şi inovaţii. Bianca ne arată că succesul nu cunoaşte limite atunci când există pasiune şi dorinţă de a excela.
    Campania a fost lansată în spiritul sărbătoririi unităţii şi identităţii naţionale şi îşi propune să aducă în prim-plan poveştile şi realizările celor mai remarcabili copii şi tineri din România, care, prin pasiunea, dedicarea şi talentul lor, au reuşit să se facă remarcaţi la nivel naţional şi internaţional.

    Cei 100 de tineri care ne fac mândri că suntem români şi care s-au remarcat prin performanţe deosebite vor fi incluşi în primul catalog al excelenţei româneşti, ce va fi lansat de Fundaţia Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României la finalul acestui an.

  • Profitul Alpha Bank România a stagnat la 23 mil. euro în S1/2024. Activele totale au crescut cu 6% an/an, depăşind 4,6 miliarde euro

    Alpha Bank România, prezentă în top 10 al celor mai mari bănci după active pe piaţa românească, a înregistrat în primul semestru (S1) din 2024 un profit net de 23 mil. euro, nivel similar cu cel obţinut în S1/2023, în timp ce activele totale s-au majorat cu 6%, depăşind 4,6 miliarde euro.

    Volumul creditelor de consum acordate de banca românească cu capital elen a înregistrat un salt de 9% an/an, atingând valoarea de 3,3 miliarde de euro. Evoluţia a fost impulsionată de o cerere crescută pentru finanţare personală, conform informaţiilor transmise de bancă.

    Totodată, depozitele clientilor au atins 3,5 miliarde euro, în creştere cu 15%, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    În ceea ce priveşte tranzacţiile comerciale procesate de către bancă prin soluţiile de tip POS, Alpha phonePOS şi e-commerce oferite comercianţilor din zona de retail, s-a înregistrat o creştere anuală robustă de 24%.

    Raportat la digitalizarea serviciilor, începând cu luna mai, Alpha Bank a lansat o nouă opţiune prin oferirea Asigurării Opţionale Plan de Protecţie, pentru credite şi carduri de credit, într-un proces 100% digital. Aceasta vine în completarea ofertei existente de credite de consum negarantate şi carduri de credit, care pot fi obţinute complet online.

    Pe segmentul colaborărilor instituţionale, Alpha Bank s-a alăturat programului IMM Plus, care include şase sub-componente: IMM România Plus, AGRO Plus, IMM Prod Plus, Construct Plus, Rural Plus şi Innovation, şi care oferă garanţii şi granturi pentru capital de lucru şi investiţii, sprijinind start-up-uri, întreprinderi mici, mijlocii, companii mici cu capitalizare de piaţă medie şi companiile mari.

    În paralel, Alpha Bank a continuat parteneriatul strategic cu Fondul European de Investiţii (FEI), oferind solutii de finantare flexibile şi competitive susţinute de garanţii FEI de 30% şi 70%. Finanţările vizează creşterea valorii adăugate în mediul de afaceri şi tranziţia către o economie verde.

    Ca parte a unui consorţiu, alături de alte bănci sistemice, Alpha Bank a intermediat o facilitate de credit sindicalizat în valoare de 200 mil. euro pentru a sprijini refinanţarea dezvoltării a 40 de clădiri logistice şi industriale verzi (Green buildings) de clasa A, deţinute de CTP, cel mai mare dezvoltator şi administrator listat de spaţii industriale şi logistice din Europa continentală.

    Alpha Bank România este membră a Alpha Bank Group, unul dintre cele mai mari grupuri bancare şi financiare din Grecia. Activităţile internaţionale ale Grupului se extind pe lângă România, şi în Regatul Unit, Luxemburg şi Cipru.