Previziunile analistilor in privinta deficitului de cont curent al Romaniei in 2007 arata in unanimitate o majorare fata de anul trecut, cand deficitul a fost de 10,3% din PIB.
| Comisia Nationala de Prognoza | 10,4% |
| Raiffeisen Bank | 11% |
| OTP Bank | 11% |
| UniCredit | 11,5% |
| FMI | 12% |
| Deutsche Bank | 12,5% |
Contrar tuturor previziunilor, lohn-ul nu moare, ci se transforma: marii producatori de confectii le subinchiriaza comenzi celor mici. Lohn-ul nu e insa o solutie pe termen lung, adevaratii castigatori ramanand tot producatorii capabili sa investeasca in marci proprii.
Cu siguranta ca zilele lohn-ului nu s-au sfarsit, spune Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS). Toata lumea prevedea ca lohn-ul dispare. Ei bine, nu e asa! Avem solicitari de lohn pe care nu le putem onora. De ce? Pentru ca multe din firmele romanesti nu pot sa lucreze comenzi de zeci de mii de bucati. Asa incat se va ajunge, dupa Grapini, ca multe dintre firmele mici si microintreprinderile din industria textila, care acum lucreaza in sistem lohn, sa devina subcontractori pentru companiile mari romanesti care vor reusi sa reziste pe piata.
La ora actuala, piata textilelor, estimata la 9,5 miliarde de euro, se imparte in trei categorii de producatori: cei care produc exclusiv in lohn (de departe majoritari), cei care incearca sa iasa de sub tutela lohn-ului si au inceput sa lucreze in paralel la colectii proprii, respectiv companiile autohtone care si-au promovat de la inceput propriile marci, asa cum au facut clujenii de la Jolidon si compania ID Sarrieri.
Industria confectiilor a simtit printre cele dintai efectele integrarii Romaniei in Uniunea Europeana. Producatorii in lohn isi calculeaza costurile intr-un leu din ce in ce mai puternic, dar isi vand marfa in euro; marjele de profit s-au redus si mai mult de jumatate din cele peste 5.000 de firme de confectii existente la ora actuala sunt pe zero sau pe pierdere. Declinul a inceput in 2005, odata cu intarirea brusca a monedei nationale si scumpirea utilitatilor cu 42%, aminteste presedintele FEPAIUS. Producatorii de textile acuza si importurile de marfuri ieftine din
Anul trecut s-a accentuat criza inceputa in 2005: productia industriala a scazut cu circa 13% si aproape 30.000 de salariati au fost trecuti pe lista disponibilizarilor. In aceste conditii, numeroase voci din indus-tria textila se asteptau ca 2007 sa adanceasca declinul. Dar cei mai multi dintre managerii contactati de BUSINESS Magazin cred ca era lohn-ului inca nu s-a incheiat, pentru ca firmele straine care au venit sa-si coasa textilele in
O parte dintre straini vor fi tentati sa renunte la «atelierul mestesugaresc
De partea cealalta a baricadei sunt firmele care cauta solutii de avarie pentru a supravietui sau pentru a-si pastra clientii. Intrebat de BUSINESS Magazin daca lohn-ul are viitor in Romania, Manuel Popa, directorul general de la Conted, companie care produce pentru Zara, Esprit sau Benetton, da un categoric raspuns negativ. Popa sustine ca aderarea la UE inseamna restrangerea neta a productiei, iar piata interna e oricum redusa, din cauza puterii de cum-parare mici. La o cifra de afaceri de 4,5 mil. euro anul trecut, compania, care lucreaza 100% pentru export, a avut un profit brut de 635.000 de euro, iar pentru anul in curs se asteapta ca si cifra de afaceri sa scada pana la 4 milioane de euro.
Indiferent de cat de optimisti sau pesimisti sunt in ceea ce priveste viitorul afacerii lor, producatorii de textile par de acord ca amenintarea principala din acest an este criza de forta de munca. Toti pleaca sa munceasca in strainatate sau in alte domenii. Suntem intr-o situatie paradoxala: desi s-au desfiintat locuri de munca, cei care inca lucram in domeniu nu avem suficienti angajati, constata Grapini.
La aceasta, Stefan Fufezan, directorul comercial de la Moda Arad, una din companiile care au inceput deja sa externalizeze comenzi catre firmele mai mici, mai adauga cursul valutar nefavorabil exportatorilor si da verdictul: exporturile in lohn vor scadea semnificativ in 2007.
Compania, care are printre clienti nume ca Betty Barclay, Marc Cain sau Hauber, sta bine totusi: a semnat pentru anul acesta contracte de productie in lohn de 4,2 milioane de euro si a inceput lucrarile la construirea unei fabrici care va angaja 1.000 de oameni. Vom achizitiona anul acesta si utilaje noi, care sa duca la cresterea productivitatii, spune Fufezan. Firma, care are in proprietate doar doua magazine de desfacere, a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 3,8 milioane de euro, cu un profit de 0,1 milioane de euro. Pentru 2007, Fufezan estimeaza o crestere de pana la 4,2 milioane de euro.
In tabara pesimistilor se plaseaza si directorul general de la Secuiana. Lohn-ul va scadea in continuare, concomitent cu o restrangere pe segmentul clientilor mai valorosi, precizeaza Dobra Laszlo. Societatea, care lucreaza pentru branduri ca Brax, Bruno sau Vanilla, are pentru anul in curs contracte de productie in lohn de 7 milioane de euro – mai putin decat in 2005, cand a facut lohn de 7,4 milioane de euro. Firma, care are 16 magazine si va mai deschide inca zece sau 12 anul acesta, detine si o marca proprie, Adams by Secuiana, pe care a dezvoltat-o de cativa ani. Conducerea companiei, care produce 95% in lohn, estimeaza pentru anul acesta o cifra de afaceri de circa 13 milioane de euro.
Viitorul apartine celor mari si puternici, comenteaza Mircea Vasiu, brand manager al firmei sibiene Mondostar. Depinde insa de semnificatia cuvantului puternic pentru fiecare producator: pentru unii primeaza cifrele de afaceri cat mai mari, pentru altii puterea echivaleaza cu definirea identitatii produselor. Aderarea a lasat
Olivera Mihet, directorul general al companiei Staff Colection, care detine marca House of Art si opereaza lantul de magazine cu acelasi nume, crede ca singurul mod in care firmele interne pot rezista in fata concurentei din Europa este sa faca investitii serioase in dezvoltarea productiei proprii. Cu o cifra de afaceri de 56 de milioane de lei (16,5 milioane de euro) realizata anul trecut, Staff Collection detine trei unitati de productie in judetul Alba, iar acum are in curs de amenajare a patra fabrica, la Blaj. Pentru 2007, compania are ca obiective cresterea cifrei de afaceri pana la 19 milioane de euro si deschiderea a inca zece magazine, pe langa cele 50 detinute. Extinderea va costa pana la cinci milioane de euro, in functie de suprafata si de amplasamentul magazinelor.
Concurenta brandurilor internationale e vazuta dintr-un unghi oarecum diferit de directorul de retail de la Steilmann
In
In curs de realizare este proiectul pentru o platforma industriala textila, la Satu Mare, ce va deservi toti clientii care fac parte din grupul Radici, spune Flori Panescu. Platforma va functiona ca un centru ce va coordona activitatea de productie din fabricile din
Producatorii de textile care iau in calcul si varianta intaririi marcilor proprii au inteles ca trebuie sa ofere produse mai bune decat chinezismele actuale, dar mai ieftine decat brandurile straine. Chiar daca nu intentionam sa renuntam la activitatea de lohn, atat timp cat ramane profitabila, ne concentram in paralel si pe dezvoltarea propriilor marci, spune Mircea Vasiu, brand manager Mondostar Sibiu. Companiile mari vor deveni ceva mai mici si mai eficiente, accentul va fi pus foarte mult pe colectiile proprii, iar brandurile nationale se vor extinde, crede Vasiu.
La o cifra de afaceri de 19,7 milioane de lei (5,8 milioane de euro), Mondostar, care exporta peste 80% din productie in Germania si Elvetia, a avut in 2006 un profit de 400.000 de lei (aproape 120.000 de euro). Pe segmentul de sacouri si costume barbatesti, producatorul sibian lucreaza pentru firmele Strellson (care detine licenta pentru brandul Tommy Hilfiger in Europa) si Digel, iar pe partea de pantaloni de dama productia este realizata sub marcile Basler si Leineweber. Mondostar a semnat anul trecut contracte de productie in lohn de 5,8 milioane de euro, dar pentru 2007, valoarea lor a scazut la 4 milioane de euro.
In aceste conditii, o marca proprie ramane o necesitate. Mondostar are doua: Boulevard si Status, pe care vrea sa le consolideze pe piata interna, iar cu prima din ele are intentia sa patrunda si pe piata externa. Suntem in discutii cu firme atat din tarile vestice, cat si din Rusia. Intr-o prima faza vrem sa exportam marca Boulevard prin intermediul retelelor de distributie, iar mai tarziu prin magazine proprii, sustine Mircea Vasiu. Cu cinci magazine proprii, Mondostar urmeaza sa deschida inca doua pana la sfarsitul anului.
In fine, investitia intr-o marca proprie este vazuta de Gabriel Muraru de la Dinasty ca o urgenta, avand in vedere ca
2007 se anunta extrem de greu. Cine rezista are garantia ca poate sa isi duca businessul mai departe, spune Maria Grapini, presedinta FEPAIUS.
FORTA
UTILITATI: Cresterea preturilor la electricitate, gaz si energie termica a dus la majorarea costurilor de productie cu 30% din 2005 pana in prezent.
EURO: Aprecierea leului continua sa diminueze veniturile exportatorilor.
MATERII PRIME: Filaturile si tesatoriile produc 20% din cat produceau in 1989.
MEDIU: Industria usoara mai are de trecut inca un examen, pentru ca producatorii trebuie sa-si alinieze tehnologia la standardele UE in materie de limitare a poluarii.
CONCURENTA: Marfurile romanesti intra de-acum in concurenta cu marile branduri, dupa ce s-au luptat in ultimii ani mai ales cu marfurile din
Productie mai mica…
Productia de textile-pielarie va scadea cu 20% in 2007, previzioneaza presedintele Federatiei Patronale a Industriei Usoare. Scaderea va avea un ritm de trei ori mai alert decat cel din 2006.
| An | 2005 (mil. lei) | 2006 (mil. lei) | Variatie 2006/2005 |
| Total productie industriala | 10.433 | 9.735 | -6,7% |
| Textile | 2.257 | 1.987 | -12,0% |
| Imbracaminte | 6.220 | 5.728 | -7,9% |
| Pielarie-incaltaminte | 1.955 | 2.020 | A3,3% |
…dar mai valoroasa
Pe hartie, valoarea exporturilor de textile si pielarie-incaltaminte a crescut anul trecut fata de 2005, in timp ce exportul de imbracaminte a scazut. Practic, mare parte din marfurile vandute afara sunt doar cusute in
| An | 2005 (mil. lei) | 2006 (mil. lei) | Variatie 2006/2005 |
| Total export | 5.668 | 5.718 | A0,8% |
| Textile | 909 | 1.017 | A11,9% |
| Imbracaminte | 3.332 | 3.179 | -4,6% |
| Pielarie-incaltaminte | 1.426 | 1.522 | A6,7% |
Sursa: FEPAIUS
Valoarea cumulata a tranzactiilor derulate in 2006 pe piata locala a trecut de 4 mld. euro, iar dintre acestea cele mai multe au fost facute de investitori straini, arata ZF Top Tranzactii, un supliment special al Ziarului Financiar lansat saptamana trecuta.
Top Tranzactii prezinta in detaliu 68 de fuziuni si achizitii desfasurate anul trecut si in primele luni din 2007. Descriind fiecare tranzactie, Topul identifica partenerii si consultantii, atat ai vanzatorilor cat si ai cumparatorilor. Astfel, pentru prima data pe piata romaneasca, devin vizibili si actorii din umbra ai tranzactiilor, adica avocatii si bancile de investitii.
Printre cele mai active case de avocatura de anul trecut se afla Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), Popovici si Asociatii, Musat si Asociatii, Salans, Schoenherr, Tuca Zbarcea si Asociatii, Voicu Filipescu si Asociatii, Bostina si Asociatii, precum si Radu Taracila Padurari Retevoescu. De asemenea, dupa cum era de asteptat, marile companii de consultanta si audit din Big Four, si anume Ernst & Young, PwC, KPMG si Deloitte au fost implicate in patru-cinci tranzactii. Topul mai contine si 25 de interviuri cu actori ai tranzactiilor sau consultanti.
Cea mai mare tranzactie a anului trecut o reprezinta preluarea pachetului majoritar la Electrica Muntenia Sud de catre Enel, care urmeaza sa plateasca statului roman 820 mil. euro. Tranzactia nu a fost inca finalizata.
Gigantul austriac Erste Bank si-a majorat participatia la BCR platind 410 mil. euro pentru 7,2% din titlurile bancii salariatilor institutiei in a doua tranzactie de pe piata locala. Pe locul trei in clasamentul ZF se afla preluarea de catre Cuprom a RTB Bor, urmata de exit-ul realizat de fondul de investitii Advent International.
Anul 2006 a fost unul plin la capitolul de fuziuni si achizitii pe piata romaneasca, insa abia acum, cand toate informatiile sunt adunate intr-o singura lucrare, se vede cu adevarat cat de fierbinte a fost segmentul de M&A (merger & acquisitions – fuziuni si achizitii).
Ma astept ca zona de M&A sa fie din ce in ce mai dinamica pe piata locala, a declarat Misu Negritoiu, director general al ING Bank Romania, prezent la evenimentul de lansare a Top Tranzactii organizat saptamana trecuta de Ziarul Financiar si ING.
Cei mai activi investitori in real estate-ul local s-au dovedit a fi austriecii si britanicii, carora cu greu le-au scapat printre degete deal-uri de amploare. In aceste conditii tranzactiile de zeci si chiar sute de milioane de euro au incins real estate-ul autohton, randamentele ridicate atragand un numar tot mai mare de jucatori. Pentru acest an se intrevede un numar similar de tranzactii pe acest segment, dezvoltarea pietei imobiliare fiind departe de maturitate.
Dupa achizitii de aproape jumatate de miliard de euro in primul trimestru, in piata sunt asteptate primele tranzactii de portofolii. Totodata, imobile de birouri precum America House,
Segmentul local de M&A a lasat loc si la surprize. Doua dintre ele s-au consumat in energie, care, dincolo de cifre, au lansat un mesaj foarte puternic. Grupul Rompetrol a cumparat cel mai mare operator petrolier independent francez Dyneff, dovedind prin acest lucru ca firmele cu nucleu romanesc au puterea de a intra in Vest, iar Petrom a intrat anul trecut in Rusia, adevaratul
In ceea ce priveste perspectivele din energie, acestea ar putea fi reprezentate in primul rand de startul privatizarilor complexurilor energetice, dar si de alegerea echipei de consortiu pentru reactoarele 3 si 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda si, poate, continuarea privatizarilor in segmentul de distributie si furnizare a energiei.
Un alt eveniment, care ar fi putut fi unul dintre cele mai importante ale anului trecut, va fi transferul pachetului de actiuni al Electrica Muntenia Sud catre italienii de la Enel.
Printre cele mai asteptate tranzactii din domeniul energiei se numara si listarea la
In sectorul metalurgic, deal-urile sunt destul de rare in ultimii ani, una din posibilele tranzactii din acest an fiind preluarea de catre Cuprom a exploatarii minelor Cuprumin Abrud si Moldomin Moldova Noua.
Pe de alta parte, dezvoltarea consumului si explozia retailului modern au impulsionat vanzarile in sectorul bunurilor de larg consum. Branduri puternice create in timp de investitori locali, precum Aldis sau Caroli, pe piata mezelurilor, Borsec sau Biborteni, pe piata apelor minerale, La Dorna, Zuzu si Fulga, pe lactate, chiar si ciocolatele Primola sau Kandia, ar putea fi tinta preluarilor de catre multinationale in cautarea unor pozitii mai solide pe piata sau a unor noi segmente.
Un domeniu la fel de antrenant a fost cel farmaceutic, unde valoarea cumulata a tranzactiilor a atins 500 mil. euro. Despre 2006 pe aceasta piata se poate spune clar ca a fost anul producatorilor, iar despre 2007 oamenii din farma spun ca va fi cu siguranta anul marilor exit-uri pe distributie. Dintre producatori merita amintita privatizarea
Anul 2006 a marcat si debutul primei companii farmaceutice romanesti pe o bursa straina. Astfel, grupul A&D Pharma, care reuneste distribuitorul Mediplus si lantul de farmacii Sensiblu, se tranzactioneaza din octombrie la
Cu toate ca industria de IT&C a fost lipsita in 2006 de tranzactii de anvergura, numele implicate in deal-uri si tendintele care au generat aceste miscari n-au fost mai putin spectaculoase.
Doi giganti IT au intrat in
De la tranzactiile asteptate de ani de zile in telecom (precum RCS&RDS si mai nou Telemobil Zapp), anul acesta ar putea aduce primele achizitii ale unor companii care activeaza exclusiv online, precum Neogen.
Furnizorii de servicii IT si producatorii de soft vor fi o tinta preferata a ofertelor de preluare, atat din partea jucatorilor locali, cat si din partea unor jucatori mari internationali care sunt asteptati sa intre pe piata locala (precum Cap Gemini cel mai mare furnizor de servicii IT din Europa).
De altfel, majoritatea proprietarilor de companii IT&C cu afaceri de peste cateva milioane de euro recunosteau anul trecut ca li s-a propus sa-si vanda afacerea. Intrebarea este cine va spune da anul acesta.
Freamatul de anul trecut a venit si pe piata serviciilor financiare dupa o serie de mai multi ani in care jucatorii din sistem s-au dezvoltat organic, in liniste, dupa socul falimentelor de la sfarsitul anilor ’90. Noi tranzactii se anunta in 2007, in conditiile in care un sir lung de nume grele au facut un prim pas pe piata locala. Companii de asigurari precum Asiban sau Asirom sunt tinte probabile de preluare, in timp ce pe piata bancara nume precum Banca Transilvania sau Carpatica sunt cel mai des vehiculate.
Cu toate acestea abia intrarea in UE va aduce marele val al fuziunilor si achizitiilor. Vor depasi acestea 4 mld. euro? Urmatorul anuar ZF va spune acest lucru.
In si in Cu patru ani in urma, Vlad Seitan, proaspat angajat la OMV, a plecat cu un buget de 24 de milioane de dolari in Dat fiind ca, odata cu achizitia retelei OMV de catre Petrom, cresterea numarului de statii OMV in Romania a fost sistata, Vlad Seitan se va ocupa si in acest an de dezvoltarea retelei din Serbia, unde vor fi deschise 12 statii in acest an (care se vor alatura celor 31 existente), dar si a celei din Bulgaria, unde vor fi deschise cinci statii (pe langa cele 74 existente). Deschiderea celor 17 statii in cele doua tari vecine reprezinta o investitie a Petrom Group de 25 de milioane de euro, tinand cont ca bugetul aproximativ pentru deschiderea unei statii este de 1,5 milioane euro, dupa cum spune Vlad Seitan. Petrom nu va mai extinde reteaua OMV, mai ales ca are pentru brandul Petrom planuri mai mari de extindere, grupul intentionand ca in acest an 119 statii Petrom sa fie construite sau reconstruite. Daca Petrom Group, prin brandul OMV, va ajunge la inceputul lui 2008 la o retea de 43 de statii in In urma investitiilor care se vor face in urmatorii doi ani, Rompetrol isi propune sa atinga o cota de piata de 20%, devenind astfel unul dintre principalii trei jucatori din piata, comunica oficialii Rompetrol, companie ale carei planuri de investitii in 2007 pentru Bulgaria, Serbia sau Ucraina sunt mai ambitioase decat cele pentru Romania. Aici, numarul de statii prognozate sa fie deschise este de 30 (plus 600 statii mobile), cele mai importante proiecte pentru deschideri fiind in zone cat mai centrale din Bucuresti, dupa cum spune Adrian Volintiru, directorul financiar al Rompetrol Downstream. Nu putem vorbi despre investitii preferentiale, ci de o extindere a retelei de statii pe care le operam si in afara tarii, afirma oficialii Rompetrol. Acestia precizeaza ca in Oficialii Rompetrol spun ca dezvoltarea retelei de benzinarii in Bulgaria este cu atat mai usoara cu cat aceasta piata este foarte asemanatoare cu cea romaneasca: Cele doua piete sunt relativ similare, dat fiind ca si in Romania, si in Bulgaria, Rompetrol intalneste doi concurenti clasici precum OMV si Lukoil si pe ambele piete este foarte apreciata o oferta bogata in servicii cu valoare adaugata (benzinariile cu magazin, restaurant etc. – n.red.). Pe piata bulgara, Rompetrol doreste sa castige o cota cat mai mare din piata de GPL, dat fiind ca in Daca in Bulgaria Rompetrol va intra mai mult cu investitii proprii, in Serbia, grupul este mai interesat de operarea statiilor in franciza, vrand sa ajunga la o retea de 100 de statii la sfarsitul lui 2008, dintre care 50 sa fie deja francizate la sfarsitul acestui an. Ca si Bulgaria, si piata sarbeasca are un punct in plus de atractie, dincolo de potentialul de dezvoltare economica: Serbia se afla in zona noastra de interes strategic, iar intentiile noastre de a investi in Serbia nu vizeaza doar operarea de benzinarii. The Rompetrol Group NV (TRG) a inaintat recent autoritatilor sarbe o scrisoare in care isi exprima intentia de a participa la privatizarea companiei Naftna Industrija Srbije (NIS). Daca vom castiga licitatia pentru O alta
Piata de retail de carburanti din Romania (de aproximativ 2.000 de benzinarii) se imparte intre Petrom Group, Rompetrol Downstream, MOL, Lukoil si Agip, respectiv benzinariile private.
CEA MAI MARE. Petrom Group are cea mai mare retea de distributie de carburanti, de 510 benzinarii, carora li se alatura si cele 74 de benzinarii OMV. Cota de piata: 30%
LOCUL AL DOILEA. O cota de piata de 24% este ocupata de benzinarii particulari, care insa nu pot concura la capitolul venituri sau volum vandut. Pe al doilea loc, dupa dimensiunea retelei, se afla Lukoil (cu 300 de statii in portofoliu – 15% din piata), iar in functie de volumul vandut se afla reteaua MOL cu 131 statii – 6,5% din piata.
ROMPETROL. Cu o cota de piata de 14%, grupul lui Dinu Patriciu are in Romania 102 statii proprii si 178 Partener Rompetrol. Reteaua Rompetrol este mai extinsa in afara tarii – cea mai extinsa retea fiind in Franta (260 de benzinarii) si 4% cota de piata.
IN DEZVOLTARE. Italienii de la Agip (cu 26 de statii) intentioneaza ca, la sfarsitul acestui an si dupa investitii de 38 de milioane de euro, sa atinga 2% cota de piata.
Pe piata bulgara activeaza in jur de 1.770 de benzinarii, principalii concurenti fiind Petrol, Lukoil, Shell, OMV si Rompetrol.
LIDERUL. Cea mai mare retea din Bulgaria apartine companiei bulgare Petrol (cu actionariat majoritar de stat), care detine 400 de statii pe intreg teritoriul.
SECUNDUL. Ca si in Romania, unde este cel mai mare lant de benzinarii dupa fosta companie nationala (Petrom), in Bulgaria Lukoil detine 150 de statii, dar si cea mai mare rafinarie din Balcani.
URMATORII. Cu pana la 100 de benzinarii, pe piata bulgara functioneaza urmatoarele retele: OMV (69), Shell (82) si Rompetrol (35).
IN CRESTERE. Pe piata bulgara au aparut in ultimii ani si retele mai noi: Ecopetrolium (23 de statii), Ecoelda (15) si Opet (7). Restul pietei se imparte intre statiile independente.
Grupul francez de media Lagardcre si-a facut intrarea pe piata slovaca prin achizitionarea pachetului majoritar de actiuni al postului privat de radio Okey Rádio. Detaliile financiare ale tranzactiei nu au fost date publicitatii.
Michel Fleischmann, presedintele filialei poloneze a grupului, citat de Czech Business Weekly, spune ca acesta este abia primul pas, iar pe termen lung, Lagardcre isi propune sa construiasca in Slovacia o afacere cel putin la fel de solida cum este cea din Cehia. Aici, grupul francez detine posturile de radio Evropa 2 si Frekvence 1, situate pe locurile al doilea si al treilea in termeni de audienta. In Praga, Lagardcre controleaza posturile locale Radio Bonton si Info radio. Grupul francez opereaza si compania de vanzari de publicitate Regie Radio Music, a doua din
In domeniul financiar, bancile au atacat segmentul de mass-market inca de acum trei-patru ani, indreptandu-si din ce in ce mai mult atentia catre clientii de retail.
Dupa un prim avant, restrictiile impuse de BNR au fortat bancherii sa gaseasca drumuri ocolite pentru a-si continua afacerile. Dupa o perioada de inertie aproape totala in fata primelor miscari ale BNR, 2005 a adus primele scaderi importante de dobanzi in piata: in ofertele bancherilor au aparut atunci dobanzi la lei undeva sub nivelul de 10% si credite ipotecare in lei cu dobanzi de 13-14%. Dobanzile au continuat sa scada, pe anumite produse si in principal la creditele in lei. Asa se face ca, cel putin la nivel promotional, pe piata romaneasca exista acum oferte de credite chiar si sub 6%.
Totusi, astfel de oferte vin pe o piata in care, ca tendinta generala, bancile au majorat in mai multe randuri dobanzile la credite in ultimele luni, atat pentru imprumuturile in lei, cat si pentru cele in valuta. Si totusi, romanii au prins gustul creditului, invatand pe masura lectia vietii pe datorie. Un pas in plus a fost facut atunci cand bancile si marii comercianti au decis sa lucreze impreuna pentru a creste si mai mult apetitul de credite al romanilor. Dupa mai multi ani in care romanii si-au folosit cardurile din portofel doar pentru a-si extrage, de doua ori pe luna, salariile de la bancomat, explozia cardurilor de credit co-branded (in 2005) a schimbat semnificativ lucrurile si la acest capitol.
Nu in ultimul rand, finantarea la locul vanzarii (prin companiile de consumer finance) a facut ca, dintr-un produs greu accesibil, creditul sa ajunga la indemana oricui. Iar vestea buna de abia acum vine: odata scapati de restrictiile BNR privind impunerea unui avans minim si a gradului maxim de indatorare, bancherii isi pregatesc deja noile strategii.
Compania
Compania vizeaza dezvoltarea unor proiecte de mari dimensiuni in