BusinessMagazin

Blog

  • Fără un program Rabla funcţional, mărcile de volum scad cu două cifre în primele cinci luni din 2025

    ♦ În mai, înmatriculările de autoturisme noi sunt în scădere cu 32.4% faţă de mai 2024, ajungând la un volum de 10.456 unităţi ♦ Autoturismele pur electrice înregistrează o scădere de 42.4% faţă de mai 2024, realizând o cotă de piaţă de 4,1% ♦ Pe primele 5 luni din 2025, înmatriculările de autoturisme noi au atins 53.817 unităţi, cu o scădere de -12% faţă de perioada similară a anului 2024.

    Întârzierea cu trei luni a lansării Programului Rabla în 2025 a generat o frână abruptă în dinamica pieţei auto din România. În primele cinci luni ale anului, înmatriculările de autoturisme noi au ajuns la 53.745 de unităţi, în scădere cu 12,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2024, conform datelor centralizate de DRPCIV de către APIA şi ACAROM. În luna mai s-a înre­gistrat cea mai puternică contracţie, cu un declin de peste 32% faţă de anul anterior.

    În paralel, piaţa de autoturisme second-hand înmatriculate pentru prima dată în România a crescut spectaculos, cu 34,3% doar în luna mai şi cu peste 30% pe ansamblul primului trimestru, ajungând la aproape 164.000 de unităţi. Acest dezechi­libru accentuează dependenţa pieţei auto de politicile de subvenţionare şi lipsa de predictibilitate a acestora.

     

    „Toată lumea aşteaptă Rabla“

    Potrivit Roxanei Capătă, managing director al Ford România Services, întâr­zie­rea activării Rabla a afectat nu doar vânzările de vehicule electrice, ci şi cele de modele convenţionale. „Clienţii sunt deja familiarizaţi cu mecanismul Rabla şi preferă să aştepte subvenţia, mai ales în cazul ecotichetului de 7.400 de euro pentru electrice. Întârzierea bugetului creează blocaje şi generează costuri suplimentare pentru dealeri, care au deja maşinile în stoc“, explica aceasta anterior într-un interviu pentru ZF.

    Pentru persoane juridice, presiunea este chiar mai mare: cererea e ridicată, iar fondurile disponibile se consumă rapid. În primele două ore de la deschiderea sesiunii Rabla pentru companii, pe 29 mai 2025, au fost depuse peste 4.200 de cereri, dintre care 2.243 pentru maşini electrice şi 2.010 pentru modele termice sau hibride. Bugetul total alocat este de 670 milioane lei, din care peste 90% este direcţionat către vehicule electrificate.

     

    Scăderi puternice pentru Dacia şi Renault

    Cele mai afectate mărci au fost chiar cele cu tradiţie în piaţă. Dacia, liderul tradiţional al pieţei, a înregistrat o scădere de peste 22%, cu 14.875 de unităţi înmatriculate în primele cinci luni, faţă de 19.071 în aceeaşi perioadă din 2024. Renault a avut un recul similar, de -22,5%.

    Alte mărci care au pierdut teren sunt Suzuki (-21,9%), Opel (-18,3%) şi Hyundai (-15,5%). În schimb, câteva branduri au reuşit să înregistreze creşteri, semn că adaptarea ofertei şi marketingul agresiv pot contracara parţial blocajele administrative. Volkswagen, spre exemplu, a crescut cu 11,4%, BMW cu aproape 7%, iar Mercedes-Benz cu 3%.

     

    Piaţa second-hand profită şi creşte

    În timp ce piaţa maşinilor noi aşteaptă Rabla, românii se orientează către second-hand. În mai 2025, s-au înmatriculat peste 33.000 de autoturisme rulate aduse din străinătate, cu 34% mai multe decât în mai 2024. Este o tendinţă care riscă să se accen­tueze în lipsa unor măsuri clare şi rapide de susţinere a pieţei de autoturisme noi.

    Această migraţie accentuează problema poluării, întrucât multe dintre vehiculele second-hand nu respectă cele mai recente standarde de emisii. Astfel, obiectivul tranziţiei către mobilitate curată este compromis tocmai de întârzierile din politicile guvernamentale care ar fi trebuit să o sprijine.

    Cazul Rabla 2025 evidenţiază din nou cât de dependentă este piaţa auto de România de politicile publice şi cât de fragil este echilibrul între ofertă, cerere şi intervenţia statului. Lipsa unui calendar clar şi predictibil pentru programele de subvenţionare afectează în mod direct comportamentul consumatorilor şi sustenabilitatea businessului auto.

    Într-un an în care electrificarea ar fi trebuit să accelereze, România se confruntă cu o frână administrativă care încetineşte întreaga piaţă. Fără măsuri corective rapide şi transparente, riscul este ca întreaga strategie de mobilitate verde să piardă din dinamism.

  • Aproape 40% din gheţarii de pe planetă vor dispărea, spun oamenii de ştiinţă

    Cercetătorii estimează că gheţarii îşi vor pierde în cele din urmă 39% din masă în raport cu anul 2020, o tendinţă care este deja ireversibilă, indiferent ce se va întâmpla în continuare. Acest lucru va contribui, probabil, la o creştere de 113 milimetri a nivelului global al mării, informează CNN.

    Pierderea creşte la 76% dacă lumea continuă să aplice politicile climatice actuale, care nu vor reuşi să menţină încălzirea globală sub 1,5 grade Celsius, potrivit unui articol publicat în revista Science. Acest scenariu s-ar putea dovedi dezastruos pentru ţările care depind de apa rezultată din topirea gheţarilor pentru irigaţii, energie şi apă potabilă.

    Autorii studiului au declarat că încearcă „să transmită un mesaj de speranţă”. „Prin acest studiu, vrem să arătăm că, cu fiecare zecime de grad în minus de încălzire globală, ne putem păstra gheţarii”, a declarat Lilian Schuster, cercetător la Universitatea din Innsbruck, Austria şi co-autor al studiului.

    Aproape 200 de naţiuni s-au angajat să colaboreze în cadrul Acordului de la Paris din 2015 pentru a limita încălzirea globală. Statele s-au angajat să menţină încălzirea globală sub 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale şi, dacă este posibil, sub 1,5 grade. Fiecare ţară este responsabilă de elaborarea propriilor planuri pentru atingerea acestor obiective.

  • Din faliment, în topul mondial, apoi în insolvenţă, iar acum din nou în faliment: Cum a ajuns businessul Te-Rox Prod din Paşcani dintr-o afacere antreprenorială cu exporturi în toată lumea în faliment sub acţionariat suedez?

    Producătorul de sisteme de siguranţă pentru scaunele auto pentru copii Holmbergs Safety System SRL (fosta Te-Rox Prod), din Paşcani, judeţul Iaşi, a intrat în faliment la un an după ce ş-a cerut insolvenţa.

    „În temeiul dispoziţiilor art. 145 alin. 1 lit. A pct.b şi lit. D din Legea nr. 85/2014, dispune intrarea în procedura generală a falimentului a debitoarei HOLMBERGS SAFETY SYSTEM SRL. (…) Dispune notificarea deschiderii procedurii de faliment debitorului, creditorului şi Oficiului registrului comerţului de pe lângă Tribunalul Iaşi pentru efectuarea menţiunii, precum şi publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă. (…)”, potrivit portal.just.ro.

    În urmă cu un an, ZF scria că firma a intrat în insolvenţă la propria cerere după ce cel mai mare client al fabricilor autohtone, un grup din Franţa, a intrat la rândul său în incapacitate de plată, declanşând probleme de cashflow şi de încasări pentru businessul local. Businessul, controlat de suedezii de la Holmbergs, merge acum în faliment.

    Grupul suedez Holmbergs a preluat afacerea românească de la antreprenoarea Doina Cepalis, în 2020.

    Compania Holmbergs Safety System SRL, fosta Te-Rox Prod, a obţinut în 2023 afaceri de 49 de milioane de lei, cu circa 35% mai mici decât în anul anterior. Faţă de maximele din 2016, cifra de afaceri e la jumătate. Numărul de salariaţi a scăzut şi el în consecinţă, de la aproape 800 la 430. Doar în 2023, firma a renunţat la circa 150 de oameni.

     

    Din faliment, în topul mondial, iar acum în insolvenţă

    Pentru producătorul din România, aceasta nu este prima perioadă dificilă însă, antreprenoarea Doina Cepalis, cea care a vândut businessul în 2020, povestind anterior pentru ZF cum a reuşit să redreseze situaţia.

    După absolvirea Facultăţii de Ştiinţe Economice din Iaşi, Doina Cepalis a lucrat mai mulţi ani în contabilitate. Ulterior, în 1990, a devenit directorul economic al retailerului Moldova SA, care avea circa 200 de angajaţi şi 37 de magazine. Lanţul de magazine a fost privatizat prin metoda MEBO în 1994, iar antreprenoarea a devenit acţionar, cumpărând un pachet majoritar. În 2000, cumpără 93% din acţiunile fabricii Integrata Paşcani, specializată în realizarea de produse din in şi cânepă.

    După şapte ani de activitate la limita rezistenţei pe piaţa firelor de in şi cânepă, ofensiva chinezilor pe piaţa europeană a dus-o la faliment. A reorganizat activitatea fabricii în trei luni, iar în mai puţin de cinci ani, a devenit lider european pe o nişă la care puţini s-au gândit atunci – scaunul auto pentru copii. Cu acest nou tip de business, compania Te-Rox a ajuns să exporte în toată lumea.

     

    De ce România?

    De altfel, tocmai poziţia puternică a fabricilor româneşti (conform celor mai recente date ZF, grupul opera patru fabrici) i-a convins pe cei de la Holmbergs să cumpere integral afacerea în 2020.

    Totuşi, ascensiunea tot mai rapidă a afacerilor asiatice, care vin în piaţă cu preţuri mici, precum şi pandemia şi, mai recent, insolvenţa unui mare client, au dus businessul autothon în punctul actual.

    Cu toate acestea, Doina Cepalis declara anterior că România are un avantaj faţă de China şi, în general, faţă de Asia. Datorită poziţiei geografice, timpul de livrare este mai scurt şi asta poate reprezenta un avantaj competitiv pentru companiile locale care îşi trimit produsele la export.

    În acest context, în momentul în care a preluat grupul Te-Rox Prod, cu fabrici în Paşcani, Roman şi Ruginoasa, Holmbergs a anunţat planuri majore pentru afacerea românească.

    Mai mult, spunea că va reloca aici o parte din producţia Holmbergs din Ungaria şi Lituania, transformând România în hub central de producţie de scaune auto pentru copii.

     

    Cine e Holmbergs?

    Grupul suedez avea un plan de dezvoltare pe termen lung în România, care se întindea pe o perioadă de 10 ani sau mai bine.

    „În momentul în care te gândeşti la o dezvoltare pe termen lung şi faci o proiecţie pe 5-10 sau chiar 15 ani, iei în calcul şi faptul că pot interveni situaţii de criză, pe care trebuie să le depăşeşti”, spunea Doina Cepalis în 2022, când era membră în board-ul grupului Holmbergs. Ea a fost o perioadă, după vânzarea businessului, la conducerea afacerii locale, însă momentan nu mai deţine nicio funcţie, conform datelor ZF.

    Grupul suedez Holmbergs a fost înfiinţat în urmă cu 85 de ani la Halmstad, iar în 2022 a avut afaceri de 69 mil. euro. Faţă de 2017, când în acţionariat a intrat fondul de investiţii FSN, businessul s-a dublat.

    FSN este un fond înfiinţat în 1999, iar pe site-ul propriu apare informaţia conform căreia este un fond de private equity important în Europa de Nord, având sub administrare active de 4 mld. euro. În Holmbergs Safety System, fondul a investit în 2017, deţinând 65% din acţiuni.

    Doina Cepalis a declarat anterior pentru ZF că o parte din suma pe care a negociat să o primească în schimbul Te-Rox Prod a reinvestit-o în FSN Capital.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • BREAKING Bursa de la Bucureşti, la maxim istoric prin prisma indicelui care măsoară randamentele dividendelor

    Bursa de Valori de la Bucureşti a închis pe 2 iunie 2025 la un maxim istoric prin prisma evoluţie indicelui BET-TR, care reflectă evoluţia randamentelor acordate de cele mai mari companii listate, evoluţie susţinută de acţiunile Băncii Transilvania, OMV Petrom, BRD şi Antibiotice Iaşi. Indicele BET-TR a închis la 41.767 de puncte, plus 10,5% în ultima lună şi plus 13% de la începutul lui 2025.

    Acţiunile Băncii Transilvania (TLV), cea mai mare instituţie de credit din România, au urcat luni la un nou maxim istoric după o apreciere de 3%, ceea ce a dus indicele principal BET la cel mai ridicat din vara lui 2024 încoace, potrivit datelor bvb.ro. Acţiunile au închis la 30,9 lei după o apreciere de 3%.

    “Urmează data de înregistrare pentru dividende şi investitorii trec pe TLV. A şi rămas în urmă faţă de retul din energie şi acum recuprerează”, spune Dragoş Mesaroş, broker al Goldring.

    Indicele, din structura căruia TLV are 20%, a urcat luni cu 1,3%, la 18.537 de puncte. Maximul istoric atins de BET a fost pe 18 iulie 2024 de 18.750 de puncte, deci mai are nevoie de circa 1,2% pentru a depăşi acest nivel. Pe partea de BET-TR, Bursa este deja la maxim istoric.

    Capitalizarea băncii de la Cluj a urcat astfel cu aproximativ 800 mil. lei, la 28,3 mld. lei, ceea ce înseamnă un raport între capitalizare şi profitul net de aproximativ 6,3 ori. Banca îşi va remunera investitorii pe 30 iunie cu dividende cu un randament de 5,8%, iar ulterior cu acţiuni gratuite. Ex-date pentru dividende este 13 iunie. De la începutul lui 2025 acţiunile TLV au plus 14% din care plus 10% doar în ultima lună.

    Tranzacţiile cu acţiuni TLV au fost luni de 36 mil. lei. Pe locul doi s-a poziţionat Hidroelectrica (34 mil. lei şi o apreciere de 0,9%) şi pe trei Petrom (5,35 mil. lei şi o apreciere de 2,65%).

  • Norvegia, bastionul Tesla în Europa: Vânzările au crescut cu 213% faţă de anul trecut. „Tesla Model Y s-a vândut bine şi este popular în Norvegia deoarece oferă un raport calitate-preţ foarte bun”

    Vânzările de maşini noi Tesla în Norvegia au explodat în luna mai, înregistrând o creştere de 213% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor oficiale privind înmatriculările, sfidând scăderile din restul Europei, arată CNBC.

    Vânzările de autoturisme Tesla în Norvegia au urcat luna trecută la 2.600 de unităţi, arată datele publicate luni de Federaţia Rutieră Norvegiană (OFV), faţă de 832 în aceeaşi lună a anului precedent.

    Creşterea a fost determinată în principal de vânzările vehiculului actualizat Model Y, un SUV compact.

    Vânzările în Europa ale producătorului american de vehicule electrice au fost afectate recent de o scădere accentuată, în mare parte din cauza deteriorării imaginii companiei, cauzată de retorica agresivă şi activităţile politice ale CEO-ului Elon Musk.

    „Tesla Model Y s-a vândut bine şi este popular în Norvegia deoarece oferă un raport calitate-preţ foarte bun şi pentru că răspunde nevoilor norvegienilor, spaţiu mare pentru bagaje, gardă la sol ridicată, tracţiune integrală şi cârlig de remorcare”, a declarat Christina Bu, secretar general al Asociaţiei Norvegiene pentru Vehicule Electrice (NEVA).

  • Uniunea Europeană aprobă un proiect major în apărare: Un avion de luptă de nouă generaţie construit în parteneriat de Marea Britanie, Japonia şi Italia

    Comisia Europeană a aprobat luni un acord între compania britanică BAE Systems, compania italiană Leonardo şi Japan Aircraft Industrial Enhancement Co privind gestionarea producţiei unui avion de luptă de generaţie următoare, scrie FT.

    Bruxelles-ul a concluzionat că acordul nu ridică probleme de concurenţă în cadrul blocului comunitar.

    Programul Joint-venture, care va avea sediul în Regatul Unit, va gestiona proiectarea, dezvoltarea şi livrarea aeronavei de luptă de generaţie viitoare, în cadrul Programului Global pentru Avioane de Luptă (GCAP).

    Lansat în 2022, GCAP îşi propune ca aeronavele să fie operaţionale până în 2035 şi reprezintă unul dintre cele mai ambiţioase programe militare derulate vreodată, vizând extinderea capacităţilor de apărare pentru a răspunde ameninţărilor în creştere din partea Rusiei şi Chinei.

  • Efectul noilor tarife impuse de Trump: Americanii vor plăti mai mult pentru oţel, în timp ce preţul va scădea la nivel global. „Preţul oţelului în SUA este deja mai mare decât oriunde în lume, iar America este un importator net”

    Preşedintele SUA, Donald Trump, a surprins din nou vineri pieţele financiare anunţând brusc că va majora tarifele la importurile de oţel de la 25% la 50% începând de miercuri, notează CNBC.

    Însă, deşi impactul inflaţionist asupra preţurilor interne din SUA este aşteptat să fie sever, efectul în Europa va fi unul mixt, potrivit analiştilor, unele companii şi producători putând chiar beneficia de pe urma unor preţuri mai mici.

    „A fost o surpriză totală. Preţul oţelului în SUA este deja mai mare decât oriunde în lume, iar America este un importator net care are nevoie de volume mari. Tot ce face această măsură este să crească preţurile pentru americani”, a declarat Josh Spoores, head of steel Americas analysis la CRU, companie de analiză a pieţei.

    Canada şi Mexic sunt cei mai mari exportatori de oţel către SUA, alte surse importante fiind Brazilia, Coreea de Sud şi Germania.

    Noutăţile legate de tarife ar putea redirecţiona oţelul către alte pieţe, precum cele Europene, a explicat Spoores, punând presiune pe scăderea preţurilor pe bătrânul continent.

    „Anumiţi producători din Europa ar putea avea rezultate financiare mai bune fabricând produse care necesită mult oţel pe plan local şi exportându-le în SUA, pe măsură ce preţurile cresc acolo”, a continuat el. „Componentele auto, materialele de construcţii şi electrocasnicele sunt toate categorii care vor resimţi impactul”.

  • Nicuşor Dan: Lupta împotriva violenţei domestice va fi o prioritate în următorii cinci ani

    Întrebat dacă în următorii 5 ani o politică împotriva violenţei domestice va fi prioritară în administraţia sa, preşedintele Nicuşor Dan a răspuns afirmativ.

    Oficialul a subliniat că prevenirea şi combaterea violenţei domestice necesită eforturi susţinute, atât prin campanii de conştientizare, cât şi prin infrastructură socială adaptată extinderea centrelor de sprijin pentru victime.

    „După cum ştiţi, ca primar al Bucureştiului, am făcut nişte lucruri în direcţia asta şi, da, răspunsul este afirmativ. Adică, pe de o parte, trebuie să facem publicitate în rândul larg al populaţiei că acest fenomen nu este tolerat de statul român şi, pe de altă parte, trebuie să extindem reţeaua de centre la care victimele violenţei domestice pot să apeleze”, a declarat Nicuşor Dan.

  • Dan, despre creşterea de taxe şi de impozite: Nu vreau să avansez

    Întrebat, luni, cât de mare este probabilitatea de creştere a taxelor şi impozitelor, Dan a răspuns: „Nu vreau să avansez. Sunt discuţii tehnice pe partea economică. Am fost şi eu vineri sau joi o oră şi jumătate la discuţii, sunt foarte intense, dar ele au continuat şi după ce am plecat eu”.

    La întrebarea cine are decizia finală în privinţa măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar, Dan a spus: „Noi suntem în situaţia în care, câţiva ani la rând, ne-am dus la Comisia Europeană şi am spus că vom face nişte lucruri pe care nu le-am făcut. Deci ce trebuie să facem acum este, şi termenul este 30 iunie, trebuie să venim cu un set de măsuri care să aibă în spate şi nişte acte normative care să fie adoptate de Parlament înainte de 30 iunie. Asta este constrângerea”.

  • Casă de probă

    Se probează haine, se testează maşini înainte de cumpărare, iar o serie de alte produse pot fi returnate la scurtă vreme după achiziţie, dacă se dovedesc a nu fi pe placul clientului.

    Cumpărarea de proprietăţi imobiliare era însă până nu de mult o tranzacţie definitivă, dar, în ultima vreme, din dorinţa de a vinde mai repede, unii proprietari acceptă ca potenţialul cumpărător să încerce înainte ceea ce ar vrea să cumpere, scrie Financial Times. Tendinţa se remarcă de ambele părţi ale oceanului în cazul proprietăţilor scumpe. Unele persoane interesate de o casă pot face o ofertă vânzătorului pentru aceasta, după care să ceară permisiunea de a petrece o perioadă scurtă în ea, de regulă un weekend sau câteva zile, altele preferă să închirieze pe perioadă de câteva luni înainte de a se decide să cumpere, fără obligaţia de a achiziţiona la final imobilul.

    S-au văzut şi cazuri în care cei care probează o casă să vadă dacă li se potriveşte obţin de la proprietar nu numai permisiunea de a petrece o scurtă perioadă în ea, ci şi de a organiza reuniuni cu prietenii şi familia. În acest caz, potenţialul cumpărător poate să-şi dea seama dacă locuinţa vizată este suficient de mare pentru asemenea evenimente. La semnarea unui contract de închiriere pentru câteva luni pentru a testa casa, se poate stabili deja preţul de achiziţie sau faptul că acesta se va negocia în funcţie de condiţiile de piaţă de la momentul respectivei tranzacţii. Probatul caselor se practică pe pieţe ca Londra, Washington, zone cu case de vacanţă din Grecia sau din Thailanda, printre altele.