BusinessMagazin

Blog

  • GHID DE PENSII: Ce castiguri aduc fondurile de pensii

    O contributie lunara de cateva sute de lei poate aduce, pentru cei ce incep devreme contributiile la un fond privat de pensii, o viata tihnita la batranete. Cat de mare ar putea fi randamentul acestor fonduri e inca greu de spus cu exactitate, dar cateva estimari se pot face deja.

    De la bun inceput trebuie spus ca din contributiile facute la un fond de pensii „nu se va imbogati nimeni; scopul lor este doar sa asigure o pensie decenta si un nivel de trai normal“, aprecia recent Theodor Alexandrescu, general manager al AIG Life Asigurari Romania. Aceste forme de economisire inlocuiesc, de fapt, capacitatea de munca ce se pierde odata cu pensionarea, iar o contributie mai indelungata va aduce, in mod evident, o pensie mai mare. Prin lege, un angajat ce contribuie la un fond de pensii facultativ (asa-numitul pilon III al sistemului de pensii) poate sa inceapa sa primeasca o pensie daca a facut 90 de contributii, nu neaparat consecutive, iar varsta de pensionare este de 60 de ani. Pentru pensia privata obligatorie, asa-numitul pilon II, in care contributiile sunt redirectionate dinspre sistemul de stat, stagiul minim de cotizare este de 20 de ani, iar varsta de pensionare este de 65 de ani.

    Cele patru fonduri facultative care sunt active in prezent pe piata romaneasca practica o contributie minima impusa ce variaza destul de larg: la BCR Prudent este de 35 de lei pe luna, la ING Clasic este de 45 de lei pe luna, la AZT Moderato (administrat de Allianz Pensii) este de 50 de lei pe luna, iar la Aviva Pensia Mea este de 60 de lei pe luna.

    Cat se poate castiga insa din investitia intr-o pensie privata? Randamentul unei investitii intr-un fond de pensii depinde de tipul de plasamente pe care le face acesta. Mai precis, fondurile se clasifica in trei categorii: cu grad mai ridicat de risc (unde investitiile pot merge pana la 50% spre piata de capital), cu grad moderat de risc (care investesc activele in proportie de 25% pe Bursa si de 75% in instrumente financiare cu venit fix si instrumente ale pietei monetare) si fonduri cu grad redus de risc (ce au in majoritate activele investite in plasamente mai putin riscante). Randamentul mai mare merge insa mana in mana si cu un risc mai ridicat, in conditiile in care pe Bursa se pot castiga bani buni, dar se pot la fel de bine si pierde.

    Administratorii fondurilor de pensii sunt obligati sa garanteze doar contributiile efective (din care se scad comisioanele datorate), fara vreun alt castig pe care l-ar aduce investitia. Mai mult, ei nu au voie sa promita contributorilor un anumit nivel de randament.

    Si, chiar daca legea le-ar permite sa o faca, o previziune asupra evolutiei pe care o va avea piata financiara peste zeci de ani este imposibil de facut. „Chiar daca nivelul contributiei si varsta de contributie se cunosc, pensia ce va fi platita nu poate fi calculata acum decat estimativ“, explica Bram Boon, director general al ING Asigurari de Viata, „pentru ca depinde de randamentul obtinut din investirea activelor respective“. Boon ofera insa un model de calcul orientativ, pentru un barbat de 35 de ani, care are o contributie lunara de 100 lei. La varsta pensionarii, calculata la 60 de ani, acesta va avea, potrivit directorului general al ING Asigurari de Viata, o suma estimativa acumulata de 58.420 lei si o pensie lunara facultativa de 243 de lei. „Desigur ca aceasta suma creste o data cu suma lunara investita“, spune Boon – suma ce poate ajunge la pensiile facultative pana la 15% din venitul lunar brut, conform legii. In limita echivalentului a 200 de euro, contributiile la fondurile de pensii sunt deductibile fiscal, atat pentru angajat, cat si pentru angajator – in cazul in care acesta decide sa contribuie si el.

    Intr-un alt exemplu (calculat printr-o solutie electronica oferita de Aviva pe site-ul propriu, cu titlu absolut estimativ) la o contributie lunara de 300 de lei, un angajat cu varsta de 30 de ani va avea la momentul pensionarii un fond propriu de 25.140 de lei. Intr-un calcul invers, pentru a dispune de un venit anual de 3.600 de euro la varsta pensionarii, respectiv 60 de ani, un barbat cu varsta actuala de 30 de ani ar trebui sa contribuie lunar cu putin peste 122 de euro. In acelasi calcul, o femeie ar trebui sa contribuie, potrivit solutiei de calcul a Aviva, aproape 143 de euro lunar.

    O imagine asupra randamentelor pe care le-ar putea avea fondurile romanesti se poate forma totusi privind in alte tari din regiune – sub rezerva, totusi, a diferentelor care exista si din punctul de vedere al organizarii lor, dar si din punctul de vedere al pietelor financiare locale. Chiar si asa, ca puncte de reper, fondurile poloneze de pensii private au randamente anuale intre 10% si 13,5%, in timp ce fondurile cehe au inregistrat anul trecut un randament mediu de 3,2% (potrivit informatiilor din presa locala).

    Chiar daca este inca mult prea devreme pentru a aduce in discutie mutarea de la un fond la altul in functie de randamentul acestora „ trebuie spus ca acest lucru se va putea face oricand. In cazul obtinerii unor randamente reduse de catre un fond de pensii private, contributorii acestuia isi pot transfera contul individual la un alt fond – transfer ce il va costa insa un comision de mutare, de maxim 5% din valoarea contului acumulat. Asta doar in primii doi ani, dupa care dispar. Interval tocmai potrivit pentru a decide, in cunostinta de cauza, ce fond de pensii poate oferi cel mai bun randament.

  • Puncte cheie

    CONTRIBUTII – La pensiile obligatorii administrate privat (pilonul II) angajatul nu face, in mod direct, niciun fel de contributie. In acest caz, salariatii romani cu varsta de maxim 35 de ani sunt obligati sa opteze pentru o companie care sa le administreze o parte din contributia platita pana acum la stat pentru pensie. In 2008, cotizatia care merge spre fondul de pensii privat va fi de 2% din salariul brut, procent ce va creste progresiv cu 0,5% in fiecare an si va ajunge in 2013 la 6%. Spre deosebire de pensiile facultative, unde pot contribui in cote egale si angajatii, si angajatorii, in pilonul II intra doar cotizatiile salariatilor. Optional, si cei cu varste intre 35 si 45 de ani au dreptul sa intre in sistem. Prin lege, contributia la un fond de pensii facultativ este fixata la maxim 15% din venitul salarial brut lunar. In limita a 200 euro/an contributiile sunt deductibile fiscal si, optional, angajatorul poate contribui si el in contul salariatilor. Limita de deductibilitate pentru angajator este tot de 200 de euro. Pana in prezent, contributia minima lunara stabilita de fondurile existente se situeaza intre 35 si 60 de lei.

     

    PERIOADA – Contributorul are dreptul sa primeasca o pensie facultativa daca a implinit varsta de 60 de ani si a platit minim 90 de contributii lunare. In cazul in care nu a achitat toate cele 90 de contributii, la varsta pensionarii primeste suma existenta in contul sau ca plata unica sau plati esalonate pe o durata de maxim cinci ani. Pentru pensia privata obligatorie, stagiul minim de cotizare este de 20 de ani, iar varsta de pensionare este de 65 de ani.

     

    RANDAMENT – In lipsa unui istoric al fondurilor de pensii pe piata romaneasca, este aproape imposibil de anticipat ce randament vor avea aceste investitii peste 10-20 de ani. Administratorii sunt obligati sa garanteze doar contributiile efective, din care se scad comisioanele de administrare. Pe pietele mature, cum este spre exemplu cea austriaca, fondurile de pensii au in medie un randament anual de 4,5%-5,5%. In Polonia, pe de alta parte, randamentul anual urca spre 10%, in timp ce in Cehia, anul trecut, fondurile au avut un randament mediu de 3,2 (dupa ce in 2005 raportasera un castig de 4%, potrivit informatiilor din presa locala).

  • STUDIU DE CAZ: DVD-Station sau happy-end la fuga dupa doi iepuri

    Incasarile din jocurile video, vandute legal pe DVD sau pe formate speciale pentru calculator ori console, nu vor aduna mai mult de 8 milioane de euro anul acesta. Motivul de pesimism pentru o categorie a vanzatorilor este ca doar 30% din jocurile vandute vor fi pentru console de jocuri. Partea buna pentru Sony este ca pentru a fi jucate va trebui sa fie cumparate si consolele. Iar partea si mai buna e ca PlayStation este un echipament de entertainment care nu stie doar sa ruleze jocuri video, dar la ora actuala este si cel mai ieftin player Blu Ray – un format de redare a imaginilor high definition care se pare ca va urma DVD-ului.

     

    Ca sa intelegem despre ce e vorba, sa ne intoarcem in urma cu trei ani, cand situatia pe piata era asemanatoare, doar personajele erau diferite – in loc de PlayStation 3 (PS3) era precursorul sau si in loc de Blu Ray exista DVD. Dupa aproximativ un an si jumatate de prezenta in vitrinele magazinelor romanesti cu produse IT, vanzarile de console PlayStation 2 erau mai degraba dezamagitoare, chiar daca nici asteptarile nu erau foarte mari de la o piata prea tanara. In consecinta, si bugetul modest de promovare trebuia sa fie cheltuit cu maxima eficienta. Asa ca in iulie 2004, biroul din Bucuresti al Sony a luat hotararea de a promova consola drept DVD player, de pe care puteau fi urmarite filme odata conectat la televizor.

     

    „Sa platesti pretul unui PlayStation la acea vreme pentru jucatul pe televizor il facea un produs de nisa, adresat doar gamerilor“, spune Cristian Moanta, director de marketing la Sony Romania. „Asa ca am hotarat sa-i promovam una dintre functionalitati pe care majoritatea publicului nu i-o stia.“ Moanta spune ca vanzarile, chiar incepand din a doua luna, au crescut exponential si este convins ca o parte importanta a cresterii se datoreaza acestei pozitionari. Dar tot el aminteste faptul ca in luna august a acelui an si-a facut efectul in Romania si decizia luata de japonezi de a ieftini pretul de retail al consolei. „E greu de spus cat a fost pretul si cat a fost pozitionarea, cert e ca aceasta combinatie a crescut vanzarile“, spune acum managerul Sony.

     

    Acum, situatia e trasa la indigo, dar cu foaia miscata. Formularea, folosita de Takamori Oda, director in cadrul diviziei de strategie si marketing a Sony pentru Europa, se refera la faptul ca exista un decalaj intre gradele de adoptie a formatului de disc la cele doua momente. „Atunci era perioada in care incepea sa existe un boom al vanzarilor pe format DVD, iar Play Station 2 a accelerat adoptia“, explica reprezentantul Sony, dand de inteles ca ideea de promovare folosita pentru PS2 nu va fi folosita acum pentru PS3. Alegerea e indreptatita de faptul ca filmele pe noile tipuri de discuri Blu Ray pot fi gasite doar de saptamana trecuta, cu doar cateva titluri si pentru moment doar in magazinele Media Galaxy. „Lumea percepe PS3 in primul rand ca o masina de jocuri si apoi il va descoperi si ca player de discuri in format Blu Ray. Oricum, punctul de start va fi declansat fara indoiala de jocuri mai mult ca de orice altceva“, crede insa Takamori Oda.

     

    Cifrele par sa ii dea dreptate. Marii retaileri au inceput sa-si revizuiasca pozitiv asteptarile pe care le au de la PS3 anul acesta. Chiar si in lipsa filmelor, in reteaua Altex se vand mai mult de 100 de astfel de console lunar, iar cei de la Flamingo au anuntat recent ca au vandut 400 in primele doua luni dupa lansare. „Privit doar ca un instrument de jocuri, este intr-adevar un pic prea scump, iar consumatorii trebuie atrasi si cu alte caracteristici“, spune Takamori, adaugand ca aceia care cumpara acum consola sunt asa-numitii „early adopters“ si clientii fideli ai marcii. Dar un „boom“ adevarat al vanzarilor, daca se va intampla, va fi datorat celorlalte categorii de consumatori.

     

    PlayStation 3 a fost lansat in Romania in luna martie, la un pret de aproximativ 2.000 de lei. Pentru cei care sunt mai mult cinefili decat gameri, caracteristica interesanta este redarea filmelor, nu a jocurilor. Or, formatul discurilor Blu Ray aduce calitatea high definition (HD) care sa puna in valoare cele cateva zeci de mii de plasme si ecrane LCD vandute pana acum in Romania si care, desi pot rula filme HD, nu puteau fi folosite la capacitate maxima. Motivul: majoritatea televiziunilor emit in continuare in formatul standard, iar filmele se vand in continuare pe suport DVD.

     

    Iar in ecuatie va mai aparea si prima ieftinire a produsului. Sony a anuntat ca pretul echipamentelor va fi micsorat cu 75 de euro cel mai probabil la sfarsitul anului, pentru a nu rata perioda propice a vanzarilor din preajma sarbatorilor de iarna, dar si pentru a contracara ofertele celorlalti doi competitori: Nintendo cu consola Wii si Microsoft cu Xbox 360. Pentru ca, desi este cel mai ieftin player Blu Ray, PlayStation3 este totusi si cea mai scumpa consola de jocuri.

     

    CONTEXTUL: PlayStation 2 inregistra vanzari foarte mici in Romania, o piata prea putin atrasa de consolele de jocuri. O masura: jocurile vandute anul trecut, sub toate formatele de suport digital, au adus incasari de mai putin de sase milioane de euro.

     

    DECIZIA: In iulie 2004, divizia locala a Sony incepe o campanie publicitara care promova consola de jocuri drept DVD player, una dintre functionalitati. Ideea nu mai fusese incercata pe nicio alta piata a Sony.

     

    EFECTELE: Vanzarile de console Sony, in continuare mici in valoare absoluta, au crescut de cateva ori in perioada imediat urmatoare. Modelul nu va putea fi repetat totusi in cazul PlayStation 3, consola lansata in urma cu patru luni.

  • Voi face sandwich-uri de 1 milion de euro

    De la retail de echipamente IT si distributie de jocuri video si pana la un business in industria fast-food nu este decat un pas. Omul de afaceri Teo Paduraru, care a fondat si ulterior a vandut Best Computers si Best Distribution catre grupul RTC, isi extinde afacerea cu mancare ready-to-go, demarata in luna decembrie a anului trecut. Kingwich International, brandul sub care au fost lansate pe piata gamele de sandwich-uri si salate se gaseste acum in retelele de supermarketuri Mega Image, Kaufland si in benzinariile Agip, dar si in cele doua cafenele Starbucks din Bucuresti, sub forma de furnizor exclusiv de mancare proaspata. “De la 58 de sandwich-uri in prima zi de activitate, am ajuns sa producem peste 2.000 de unitati zilnic, in iunie, si ne dorim cresterea capacitatii de productie pana la un nivel de 3.000 de unitati zilnic”, a declarat pentru TARGET Paduraru. Kingwich International are in portofoliu 35 de produse si urmeaza sa lanseze si sortimente de pizza sub brand propriu. Antreprenorul Teo Paduraru estimeaza o cifra de afaceri de aproximativ 1 milion de euro pana la sfarsitul anului, in conditiile mentinerii ritmului de crestere actual. “Am crescut personalul direct productiv pana la 20 de angajati si vizez achizitionarea unui teren pentru a extinde facilitatile de productie detinute in zona Stefanesti, dar nu ma opresc aici cu investitiile”, a mai explicat Paduraru. Intre timp, fondatorii Best, Teo Paduraru si Robert Coman, si-au vandut si participatia de 15% pe care o mai detineau in cadrul Diverta, in urma tranzactiei de vanzare a grupului Best catre RTC, care a avut o componenta cash si o componenta cu actiuni.

  • Un hotel cu atitudine de 20 mil. euro

    Hotelurile de tip boutique, denumite si “hoteluri cu atitudine” impanzesc capitala. Lantul austriac K+K Hotels a anuntat ca va investi 20 de milioane de euro intr-un nou hotel boutique din Bucuresti, dupa ce grupul a mai deschis o locatie in zona Elisabeta, in 2006. Al doilea hotel K+K va fi amplasat in zona Pietei Universitatii si, pana la inchiderea editiei, austriecii nu hotarasera inca daca vor face o investitie greenfield sau vor renova o cladire deja existenta.
    Hotelul K+K Elisabeta dispune de 70 de camere, mai multe sali de conferinta, un business lounge si o baie turceasca. Hotelurile de tip boutique, sau hotelurile cu atitudine, incep sa devina foarte apreciate in peisajul hotelier din Romania, pentru ca ofera servicii personalizate clientilor.
    “Reprezentantii companiilor austriece care desfasoara operatiuni in Romania sunt principalii clienti ai hotelului K+K. Fiecare oaspete din hotel beneficiaza de tratament individualizat, ceea ce determina majoritatea clientilor sa devina ‘de-ai casei’ si sa se cazeze mereu la noi”, a declarat pentru TARGET Anamaria Dunca, Resident Manager al K+K Elisabeta.
    Grupul K+K este detinut de familia austriaca Koller si cuprinde 9 hoteluri boutique cu un total de 1.150 de camere si un restaurant, in Salzburg, orasul care gazduieste sediul companiei. Lantul austriac, care opereaza hoteluri in Budapesta, Praga, Londra, Paris, M?nchen si Viena a inregistrat anul trecut vanzari de 40 de milioane de euro. In Bucuresti opereaza hoteluri boutique precum Rembrandt din strada Smardan si Le Boutique Hotel Moxa, aproape de Calea Victoriei, care mizeaza pe servicii personalizate si high-end adresate clientelei de business.

  • Loganul merge in Scandinavia

    Dupa ce au atacat cu modelul Logan piete asiatice precum India sau China, dar si Rusia, producatorii francezi de la Renault vor aborda si piete mai putin “calde”, precum tarile din peninsula Scandinava. Renault vrea sa investeasca 10 milioane de euro pentru a-si infiinta un centru de vanzari propriu in Suedia, prin care vrea sa lanseze 25 de noi modele sub marca Renault si Dacia destinate Europei de Nord.
    Anul viitor vor fi lansate 13 modele pe pietele din Suedia, Norvegia, Finlanda si Danemarca. Responsabilii companiei pentru zona nordica a continentului spun ca miscarea face parte din strategia companiei de a imbunatati serviciile si de a accelera dezvoltarea brandurilor.

  • Cu viteza sunetului

    Pe aerodromul Le Bourget, gazda celui mai mare air show parizian din acest an, vizitatorii bronzati si imbracati la patru ace se plimba printre avioanele Falcon, Gulfstream sau Bombardier precum cumparatorii dintr-un boutique Louis Vuitton. Cozile de la intrarea noului model Falcon 7X au fost printre primele formate, cochetul avion in valoare de 41 de milioane de dolari fiind cel mai nou venit in clubul jet-urilor business superlarge. Dassault Falcon are deja 160 de comenzi pentru acest model.
    Firma americana de consultanta in domeniul aerospatial Teal Group estimeaza ca producatorii vor vinde anul acesta 999 de jet-uri business, in valoare de 16,4 miliarde de dolari. Cifrele reprezinta dublul productiei din 2003, atunci cand vanzarile au inceput sa scada dupa ultimul boom de pe aceasta piata. In urmatorii 10 ani Teal estimeaza ca principalii producatori vor vinde 12.000 de jet-uri business, in valoare totala de aproximativ 173,2 miliarde de dolari.
    Cu ceva timp in urma un produs de ultra-nisa, avioanele business au prins de cativa ani un curent de aer favorabil care le-a transformat in segmentul cu cea mai rapida crestere din industria aerospatiala globala. Iar pe masura ce numarul comenzilor creste, limitele a ceea ce reprezinta standardul in aceasta lume continua sa fie impinse tot mai departe. Airbus a confirmat de curand ca a primit o comanda din partea unei persoane private pentru unul dintre avioanele sale A380 superjumbo. Cumparatorul, care nu este nici din Statele Unite, nici din Europa, a platit 300 de milioane de dolari pentru acest avion care in mod normal transporta pana la 525 de calatori.
    Cand vine vorba despre limite si business jet-uri, Robert M. Bass este omul care are cele mai multe de spus. Daca cel mai recent proiect al sau, care poarta numele de Aerion, va vedea lumina zilei, Bass nu va mai ajunge vreodata la destinatie in urma sunetului. “Cu acest avion supersonic”, spune el, “poti lua micul dejun in New York, apoi zbura la Londra unde poti sta 4 ore si inca te poti intoarce in New York la timp pentru cina”, spune Bass, care deocamdata se descurca cum poate cu un jet privat Falcon care zboara sub viteza sunetului – adica mult prea incet pentru a putea prinde rezervarea la cina din Manhattan. Chiar la un pret de incepere de 80 de milioane de dolari Bass spune ca avionul sau atrage suficient interes din partea cumparatorilor, iar acest interes vorbeste de la sine despre exuberanta in floare de pe piata aeronavelor private.

  • Ambuteiaj global in industria auto

    In timp ce industria auto continua sa se dezvolte intr-un ritm trepidant, brandurile cu profitabilitate scazuta ies din ce in ce mai des pe rampa vanzarii.
    Initial, Chrysler a iesit pe piata cu marcile Dodge, Chrysler si Jeep, oferta fiind acceptata la un pret modic de fondul de investitii Cerberus Capital Management. Dupa doua luni de ezitare, a venit randul Ford sa lanseze oficial oferta de vanzare a marcilor Jaguar si Land Rover. Desi tragerea unor concluzii este dificila in acest moment, este evident faptul ca industria auto parcurge acea perioada unica intr-o generatie in care regandeste principiile de la baza crearii sale. Cu exceptia liderului mondial Toyota, nicio companie auto din lume nu este imuna la acest fenomen. Se impune intrebarea cine va cumpara aceste branduri aflate la inceputul declinului pe piata. In conditiile in care celelalte companii de pe piata se confrunta cu propriile dificultati, este putin probabil ca acestea sa se numere printre cumparatorii Jaguarului sau ai Chryslerului, de exemplu.
    In aceste conditii, firmele de private equity raman singura solutie, accesul acestora la fonduri fiind relativ facil. In plus, oferta facuta de gigantul de private equity Blackstone pentru Chrysler, refuzata in favoarea unui alt fond de investitii, Cerberus Capital Management, deschide alte oportunitati pentru jucatorii din industria auto. Indiferent de ce se va intampla in cazurile Jaguar si al Land Rover, sigur acestea nu vor fi singurele marci care vor face din al doilea secol de industrie auto unul foarte tumultuos.

  • You’ve got mess(age)

    De cate ori nu vi s-a intamplat sa aveti biroul lipit de biroul unui coleg si totusi sa alegeti sa vorbiti cu acesta prin intermediul mesajelor instantanee? Sunt atatea avantaje care va fac sa preferati modul acesta de comunicare, iar cel mai important este ca “big boss” nici nu banuieste ca, in loc sa lucrati la rapoarte de exemplu, povestiti cu colegul despre una, alta. “Am fost de cateva ori in situatia de a vorbi cu un coleg pe messenger, chiar daca aveam birouri apropiate.

    In acest fel evit sa ii deranjez pe ceilalti colegi cu discutii unu la unu; cred ca este o forma de respect. Iar messengerul iti asigura si cadrul necesar unei discutii confidentiale, pe care nu o poti purta de exemplu atunci cand unul dintre colegi are un invitat in birou”, spune Ema Catalin, director de comunicare in cadrul grupului RTC. Catalin Butolo, director de marketing la UltraPro, spune ca prefera comunicarea directa si foarte rar s-a aflat in situatia descrisa mai sus. “Am fost in aceasta situatie doar in conditiile in care se dorea un raspuns foarte rapid si nu doream sa distragem atentia celorlalti colegi.”

    Comunicam eficient
    Folosit sau nu, acceptat sau restrictionat, messengerul este un instrument de comunicare extrem de utilizat. “Ca si e-mail-ul, IM este un instrument foarte util pentru comunicarea de tip business. Cred ca in ziua de azi comunicarea electronica, fie prin e-mail, fie prin IM, este ‘ mission critical ‘, mai importanta chiar decat telefonia”, este de parere Oana Bornaz, CEO la Axigen / Gecad Technologies. Ema Catalin crede de asemenea ca instant messaging (IM) este o modalitate eficienta de comunicare, care permite si economisirea unor resurse foarte importante: timpul si banii.

    “Insa utilitatea mess-ului depinde destul de mult si de domeniul in care activezi si de gradul de interactiune pe care il presupune efectiv jobul; daca domeniul este comunicarea, atunci totul este permis”, spune zambind directoarea de comunicare a RTC. Butolo merge mai departe cu beneficiile pe care acest mod de comunicare le implica. El spune ca messengerul poate crea sentimentul unei comunitati, si acest lucru se intampla mai ales in companiile mari, cu reprezentante la nivel national.

    Directorii cu mess
    Fiecare dintre cei trei directori folosesc messengerul atat in comunicarea personala, cat si in cea de business. Acestia recunosc ca au purtat discutii de afaceri pe messenger sau pe Skype si ca se pot rezolva multe dintre punctele de pe agenda de zi comunicand in felul acesta. “Spre exemplu, acum eu folosesc aplicatia Gaim (redenumita Pidgin-n.r.) care imi permite sa comunic cu colegii atat pe Yahoo! Messenger, cat si pe ICQ. De asemenea, multe convorbiri de afaceri le-am purtat prin intermediul Skype”, marturiseste Bornaz. Aceasta adauga ca mesageria instantanee poate avea si parti negative, daca este folosita fara masura.

    “Comunicarea devine foarte complicata cand abuzezi de un mijloc sau altul. Spre exemplu, am avut cazul unui angajat care a avut un schimb de aproximativ 20 de e-mail-uri de cateva cuvinte cu un interlocutor sau al unuia care trimitea prin IM informatii importante, care ar fi trebuit arhivate in sistemul firmei”, spune Bornaz. Catalin Butolo spune ca nu a facut un obicei din comunicarea pe messenger, dar recunoaste ca uneori este mai simplu sa transmiti ceva prin IM. “Sunt anumite probleme la care ai nevoie de raspuns foarte repede, in timp real si atunci utilitatea MSN Messenger-ului este binevenita”, declara acesta.

    In ceea ce priveste teama pe care multi sefi o au in legatura cu folosirea messengerului in detrimentul muncii, Bornaz este de parere ca acest sentiment nu este fondat, iar competenta la locul de munca tine doar de angajati. “Cineva care nu vrea sa munceasca are la indemana multe feluri de a-si pierde timpul. Problema reala este legata de atitudinea angajatilor; atat timp cat fac o echipa si au rezultate exceptionale, poti sa ai incredere in ei si sa-i lasi sa foloseasca ce metode de comunicare vor, fie ca este vorba de e-mail, IM, telefon, o intalnire sau o iesire impreuna la masa”, explica CEO-ul de la AXIGEN.

    “Messengerul ar trebui sa creasca randamentul si sa scada costurile. Cred ca distragerea atentiei este o problema falsa – daca esti genul de om care cauta prilejuri de a se sustrage jobului, probabil ca randamentul tau este oricum discutabil. Cred totusi ca acestea sunt exceptii si ca fiecare isi cunoaste task-urile si obiectivele si are constiinta responsabilitatii job-ului”, completeaza Ema Catalin.

    Business is not busi(mess)
    Chiar daca managerii cred ca prin intermediul messengerului se pot rezolva probleme ce tin de business-ul in care activeaza, acestia sunt totusi ferm convinsi ca nu se pot incheia afaceri prin acest mijloc de comunicare. “Nu cred ca se pot incheia afaceri folosind messengerul, dar se pot crea conditii favorabile si se pot forma si informaliza relatii. In plus, cred ca o relatie, fie ea de afaceri sau de prietenie, se poate mentine inclusiv, nu exclusiv, prin acest mod.

    Messengerul inseamna, totusi, comunicare la distanta: creeaza sentimentul de apropiere, dar nu anuleaza distantele. Iar in smiley-uri (emoticoane) nu poti descifra nuantele”, este de parere Ema Catalin. Butolo crede de asemenea ca messengerul nu este un mediu potrivit pentru a incheia parteneriate. “Sunt adeptul comunicarii directe cu un potential partener de afaceri, pentru ca acest mod de comunicare poate influenta foarte mult decizia finala asupra unui contract de parteneriat.”

    IM addict
    O intrebare fireasca in legatura cu acest instrument de comunicare este daca poate crea dependenta. Este aceeasi temere pe care lumea o are in legatura cu telefonul mobil sau e-mail-ul. Iar raspunsul tine pur si simplu de atitudinea fata de aceste metode de comunicare. “Personal, am tendinta sa uit sa deschid IM-ul zile intregi, pana cand am ceva de comunicat. Mi se pare cam abuziv felul in care pot fi intrerupta din ceea ce fac, iar statusul ‘busy’ sau ‘invisible’ pe IM nu inseamna mare lucru”, spune Bornaz, care considera ca messengerul nu i-a creat dependenta si nu crede ca se poate intampla acest lucru. Butolo intrevede posibilitatea ca messengerul sa devina o obisnuinta, ceea ce ar avea implicatii directe asupra productivitatii muncii. “Este o modalitate de comunicare, nu una de entertainment. Riscul dependentei este comparabil cu cel creat de telefon”, conchide Ema Catalin.

  • Mobilul face bani

    Reclamele au invadat lumea, fie ca e vorba de Internet, televiziune, cesti de cafea sau umbrele. Iar lucrurile vor merge si mai departe, iar principalii vinovati pentru acest lucru vor fi AOL, Google si Yahoo!. Cat de curand, publicitatea pe telefonul mobil va fi la fel de populara ca cea de pe Internet. Ecranul de 3 inci al telefonului mobil a fost targetat ca un mediu propice pentru publicitate inca din anii ’90. Acum nu mai este vorba doar de niste startup-uri care incearca sa formeze piata. In ultimele saptamani, gigantii din mediul online precum AOL si Microsoft au pus mana pe cateva din acele startup-uri, in vreme ce Google si Yahoo s-au inscris in cursa pentru publicitatea pe mobil, construindu-si propriile lor solutii. “Aceasta miscare poate fi considerata piatra de temelie a acestei industrii”, spune Jeff Janer, director de marketing al Third Screen Media, startup-ul achizitionat de AOL la inceputul lunii mai. Aceasta tendinta pe piata de publicitate online poate fi explicata prin prisma imbunatatirii ratei de transfer la telefoanele mobile.