Pentru utilizatorii romani, Google a ajuns deja bun la toate: aici cauta informatii, isi promoveaza afacerile si tot de aici castiga bani din publicitate. O masa critica suficienta pentru ca, de curand, brandul Google sa inceapa demersuri pentru a intra oficial pe piata romaneasca.
Pentru prima oara, Google vorbeste oficial despre businessul din Romania si despre etapele trecute pana acum pentru angajarea unui consultant local, functie visata de multi dintre oamenii implicati in afacerile pe Internet. Si cu toate ca raspunsurile oferite in discutia cu BUSINESS Magazin n-au fost de natura sa inlature misterul planurilor gigantului tehnologic, este unul dintre primele semne oficiale pe care le-a dat pana acum ca dot.ro-ul este pe harta Google.
Ce e sigur e ca piata are foarte mult potential si asteptam sa creasca in urmatorii cativa ani, au declarat pentru BUSINESS Magazin reprezentantii Google, referindu-se in special la serviciile de publicitate online oferite de companie. Apropierea de Romania nu incepe acum: in urma cu trei ani, motorul de cautare era tradus in limba romana si utilizatorii cu IP-uri romanesti erau redirectionati automat catre google.ro, din 2004 au devenit disponibile in Romania campaniile AdWords, iar din octombrie anul trecut, Google a inceput sa caute un country consultant pentru Romania.
Ema Linaker, purtatoarea de cuvant a companiei in Europa, spune ca ne-am concentrat eforturile pentru a gasi un consultant national pentru Romania. Linaker sustine ca oamenii de la Google au fost multumiti de calitatea si numarul solicitantilor pentru acest post, dar in ciuda faptului ca au fost folosite toate canalele de recrutare necesare pentru a gasi candidatul ideal, cautarea continua. Am cautat pe cineva din Romania pentru aceasta pozitie, pentru ca noi credem ca nevoile utilizatorilor si ale advertiserilor romani pot fi cel mai bine intelese de cineva care a locuit si a lucrat mult timp in Romania, a explicat Ema Linaker.
In ultimele saptamani insa, planul initial pare a se fi schimbat: trimisii companiei au inceput sa faca studii de perceptie asupra brandului pe piata locala si au initiat demersurile de selectare a unei agentii de PR care sa sustina comunicarea brandului Google. Alegerea unui partener specializat in comunicare se va desfasura in doi pasi. In aceasta saptamana, din cele 5-6 agentii cu care s-au initiat discutii si au fost invitate la pitch, vor fi alese trei finaliste cu care se va discuta individual si in cele din urma una dintre ele va administra contul de comunicare al Google in Romania. Una dintre agentiile aflate in cursa spune ca nu se asteapta ca Google sa fie un client mare din punctul de vedere al bugetului de comunicare alocat, dar va fi un client de portofoliu, o carte de vizita pentru agentie. Toata lumea isi doreste sa lucreze pentru Google, este un client pentru care s-ar putea face multe lucruri interesante, pentru ca este un brand foarte generos din punct de vedere al conceptelor, a declarat o reprezentanta a uneia dintre agentiile participante la pitch, care a dorit sa isi pastreze anonimatul.
Aceleasi surse spun ca alegerea unei agentii de comunicare isi gaseste justificarea in conditiile in care pana acum perceptia utilizatorilor romani asupra Google a fost spontana, nu urmarea unei actiuni coerente. Abia in a doua faza, dupa selectarea comunicatorului, urmeaza numirea unui responsabil local, care sa dezvolte afacerile Google in Romania. In alte tari din regiune, printre care Polonia si Ungaria, contul de PR al Google este gestionat de agentia de comunicare MMD, agentie care este prezenta si in Romania. Nu este exclus, spun aceleasi surse din piata, nici ca pana la urma coordonarea filialei romanesti sa nu se faca de la Bucuresti, ci dintr-o alta capitala europeana, de catre un manager regional.
De ce ar vrea insa Google o prezenta directa pe piata, in conditiile in care chiar si acum obtine, daca estimarile sunt corecte, in jur de 10% din piata de publicitate online din Romania? Simplu – pentru ca vrea mai mult. In momentul de fata, pe Google isi fac reclama cei care stiu, se pricep si pot sa se descurce prin tot ce inseamna automatizarea Google. Or, compania vrea mai mult, vrea sa atraga bugete mari de la clienti mari care nu vor merge niciodata sa-si completeze formularul ala si care trebuie curtati, trebuie vizitati, trebuie ofertati, ofera un posibil raspuns Orlando Nicoara, directorul Media Pro Interactiv.
De alta parere este Calin Fusu, directorul general al Neogen, care nu crede in varianta deschiderii unui birou local in Romania. Cine a spus ca vin? Daca o spun cei de la Google, fiti sigur ca e doar PR. Nu sunt prezenti niciunde in estul Europei (cu exceptia unui birou de dezvoltare in Rusia), dupa stiinta mea, desi ameninta de mult. Nu cred ca vor intra prea curand, orice ar declara oficial. E adevarat ca, oficial, Google nu divulga planurile de viitor, oricare ar fi ele. Intr-adevar insa, clientii mari sunt cei care puncteaza cel mai mult la sumele cheltuite in publicitatea romaneasca, clienti care ar putea deveni interesanti pentru compania americana. Banii mari sunt de la clientii mari, enunta scurt Nicoara. In Statele Unite si in Marea Britanie, clientii mari utilizeaza deja si reclama pe Google, dar in Romania, de exemplu, nu vei auzi campanii la Coca-Cola sau Vodafone sau P&G. In Romania sunt micile businessuri care isi fac reclama.
Iar Google nu s-a dovedit deloc indiferent fata de prezenta in Europa Centrala: la sfarsitul lui 2005, compania deschisese deja birouri in Polonia si Ungaria. Cand am venit in Polonia, am considerat ca avem de-a face de la bun inceput cu o mare oportunitate: ipoteza noastra s-a confirmat. Biroul merge bine (…) avem aici un country manager cu echipa lui, iar in ultima jumatate de an au avut discutii cu advertiseri si parteneri si au inceput sa dezvolte parteneriate locale de afaceri, declara in septembrie trecut Dennis Woodside, director pentru EMEA al Google, intr-un interviu pentru un blogger ungar (gugli.wordpress.com).
Woodside explica atunci ca problema Google in regiune a fost ca doar cu un an in urma nu avea niciun birou la est de Berlin, ci doar utilizatori in aceste tari, si ca a avut de intampinat aici perceptia ca Google nu ia in serios astfel de piete. Acum insa oamenii pot vedea ce am facut intr-un timp asa de scurt in alte tari, in Polonia, in Israel, in Turcia: la fel vom face si in Ungaria, spunea Woodside, intr-un moment cand Google cauta pentru Ungaria un country consultant pentru dezvoltarea afacerii. La fel ca si acum in cazul Romaniei, cerintele pentru postul de country consultant erau extrem de ridicate, greu de indeplinit – 5-10 ani de experienta de management in vanzari, marketing sau dezvoltare a afacerii intr-o companie de tehnologie de varf. Astfel incat, tot ca acum, extinderea nu a inceput cu numirea unui country consultant, ci cu deschiderea biroului si rezolvarea altor probleme de acomodare cu piata (in cazul Ungariei, in particular, a fost nevoie mai intai de recastigarea domeniului, dat fiind ca domeniul google.hu era detinut de o firma maghiara, adresa locala a motorului de cautare fiind google.co.hu). In rest insa, perspectiva pentru venituri din publicitate s-a dovedit peste tot favorabila, sustinea Woodside: Pe orice piata unde am avut platforma de publicitate online am obtinut cresteri semnificative de venituri, in afara de veniturile de pe urma motorului de cautare. Pietele cresc si Ungaria nu e o exceptie.
Sa vedem cum stau insa lucrurile la noi. Google este poate cea mai importanta piesa din online-ul romanesc, un catalizator de crestere al Internetului autohton. Mihai Fanache, proprietarul agentiei Media Cafe, care vinde publicitate in special pentru site-urile concurentilor de la Yahoo!, spune ca daca nu ar exista Google, ar trebui sa apara un alt serviciu care sa il inlocuiasca. Ar fi dificil de exprimat motivele pentru care utilizatorii folosesc acest motor de cautare si nu altul. Ar putea fi interfata simpla de utilizare, serviciile aditionale pe care le lanseaza intr-un ritm infernal sau pur si simplu sex-appeal-ul.
La fiecare dintre aceste argumente posibile se pot gasi contraargumente si mai intemeiate. De exemplu, cu toate ca ritmul lansarilor este foarte alert si Google are in acest moment mai mult de 20 de servicii, pe langa cel clasic de cautare, multe sunt complet necunoscute publicului. Un alt repros care se aduce Google este faptul ca serviciile sunt mentinute foarte mult timp in varianta beta, o versiune nefinala, facuta teoretic pentru a analiza reactia consumatorilor si de a-i aduce imbunatatiri ulterioare. Doar ca la Google eticheta beta este mentinuta pe unele dintre produse chiar si un an de zile, iar concurenta spune ca este o strategie a companiei de a-si marca teritoriul pentru a descuraja companii mai mici sa lanseze produse similare.
Neindoielnic insa ramane faptul ca Google este cel mai folosit motor de cautare in Romania. Conform serviciului international de monitorizare al traficului Alexa.com, pe 5 decembrie numarul celor care au intrat pe www.google.ro a atins 3,1 milioane. Aceasta dupa ce la inceputul anului numarul celor care il foloseau era sub un milion de persoane, iar minimul ultimei perioade, la 1 decembrie, a consemnat totusi peste 2 milioane de vizite. Iar utilizarea motorului de cautare creste intr-un ritm mai accelerat chiar decat al numarului de conexiuni la Internet. Fata de acum trei luni, google.ro are cu 60% mai multi utilizatori. Dar ce este mai important e ca vizitatorii ajung din pagina de rezultate a motorului de cautare pe site-uri web romanesti, crescand traficul online pe ansamblu. Spre exemplu, primele cinci site-uri romanesti din punctul de vedere al numarului de utilizatori, care aduna aproape 20% din tot traficul generat pe online-ul romanesc, au drept cel mai bun referrer motoarele de cautare, conform serviciului de monitorizare al traficului web autohton, Trafic.ro. Adica aceia care viziteaza aceste site-uri vin de regula condusi de rezultatele afisate in urma cautarii pe site-uri ca Google, Yahoo! sau Altavista. Un procent de 9% dintre afisarile pe site-uri sunt generate pornind de la link-uri din rezultatele cautarii pe motoare de cautare. Si daca ne gandim ca de regula, odata ajunsi pe un site, pagina urmatoare deschisa este tot din site-ul respectiv, suntem indreptatiti sa credem ca site-urile romanesti isi datoreaza mult mai mult din numarul vizitelor motoarelor de cautare.
Nu exista cifre exacte pe trafic.ro despre repartizarea utilizarii motoarelor de cautare, toate fiind incluse intr-o singura categorie. Dar daca avem in vedere cifra de 3,1 milioane de vizitatori zilnic data de Alexa.com, estimarea lui Orlando Nicoara de la Media Pro Interactiv, cum ca 90-95% dintre cautari pe motoare de cautare sunt realizate folosind Google, pare indreptatita. Google nu este doar cel mai bun referrer pentru site-urile romanesti, este cel mai bun pentru tot Internetul. In Romania, MSN e ca si inexistent, iar Yahoo! e undeva la 5% din referreri, daca vorbim de referreri motoare de cautare, completeaza Nicoara.
Nu toti considera insa Google drept cel mai important site din Romania. Si datorita argumentului anterior, ca pana la urma ar putea fi inlocuit de alte motoare de cautare (si numarul lor nu e mic), Lucian Todea, proprietar al site-ului soft32.com, situat pe pozitia a doua in trafic.ro dupa numarul de vizitatori, spune ca Google este important pentru micii proprietari de site-uri, carora le poate genera venituri din publicitate. Uitandu-ne la modul de extindere al Google, filozofia companiei ar putea fi de a oferi toate serviciile gratuite, iar veniturile sa fie generate in totalitate de publicitate. Un proiect-pilot al Google, din cateva orase americane, vrea sa asigure si gratuitatea conectarii la Internet prin unde radio WiFi. Singura mentiune e ca aceia care vor sa foloseasca Google pe post de furnizor de Internet va trebui sa priveasca reclamele care vor ajunge automat pe calculator. Dar majoritatea veniturilor provin in continuare de la cele doua cunoscute programe de publicitate: AdSense si AdWords. Unul afiseaza reclama pe site-uri externe, dar afiliate la reteaua de publicitate a Google, celalalt afiseaza reclame chiar pe site-ul Google, in pagina cu rezultatele cautarii sau in cele ale altor servicii cum ar fi Gmail.
Mergand mai departe cu diferentierea, primul program este destinat proprietarilor de site-uri care vor sa ajunga la cumparatorii de publicitate si sa fie platiti pentru reclamele afisate pe site. Un spatiu pe site este permanent rezervat astfel de Google pentru a include publicitatea venita, alegerea reclamelor potrivite pentru publicul site-ului fiind facuta automat de motorul de cautare, in functie de continutul fiecarui site. Momentan, site-urile in limba romana nu pot face parte oficial din reteaua de publicitate a Google. Exista in schimb proprietari romani, cu site-uri in limba engleza de pilda, care castiga sume importante din publicitatea livrata de Google. Bobby Voicu, de exemplu, un cunoscut blogger roman, avea pana nu de mult mai multe bloguri pe diverse teme care afisau reclame la Google. Din cele in jur de 20 de bloguri pe care le avea asta-vara, doar cel pe tema campionatului mondial de fotbal i-a adus in trei luni aproximativ 3.000 de dolari.
Argumentul lui Bobby Voicu, atunci cand a ales sa publice in limba engleza, este probabil si argumentul Google. Sunt foarte putini bani in Romania si ai nevoie de foarte mult trafic ca sa atragi o suma rezonabila. In engleza iti trebuie 5% din traficul din Romania pentru aceiasi bani, spune Voicu. Diferenta se explica prin faptul ca un cititor de limba engleza este evaluat mai sus decat unul de limba romana. Afara banii au alta valoare, 300 de dolari nu inseamna foarte mult daca le oferi ce vor, spune Voicu. Acum mai publica doar pe blogul personal si sporadic pe celelalte, iar ceea ce vrea sa faca e sa creeze un grup de persoane care sa publice si el sa ramana doar cu sarcina de administrare si de promovare a blogurilor.
Aceste venituri pe care Google le impartea cu utilizatori cum este Bobby Voicu se adauga la cele castigate direct de Google de la cumparatorii de publicitate din Romania care vor sa-si promoveze serviciile pe paginile motorului de cautare. Prin programul AdWords, serviciu tradus in limba romana, afacerile locale se pot promova alaturi de rezultatele cautarilor pe Google. La o cautare pe Google dupa cuvinte-cheie in limba romana, in partea dreapta a ecranului apare o caseta cu link-uri sposorizate. O cautare la intamplare, folosind cuvantul cheie calculatoare, produce printre link-urile sponsorizate ce apar in dreapta ecranului si unul care contine o reclama text la General Group, o companie romaneasca din domeniul IT. Cristian Paun, directorul general al companiei, spune ca lista de cuvinte-cheie care conduc catre site-ul lor contine 900 de cuvinte, atat in limba engleza, cat si in romana.
Prin aceasta forma de publicitate, Google obtine intr-un an venituri de pe piata romaneasca de cateva sute de mii de dolari, estimeaza oameni din piata chestionati de BUSINESS Magazin. Parerea mea e ca anul asta vor pleca spre Google undeva intre 300-500.000 de dolari, dar e o estimare grosiera, pe feeling, spune Orlando Nicoara de la Media Pro Interactiv.
Nu putini sunt insa cei care izbutesc sa obtina surse importante de venit de pe urma motorului de cautare Google. Lucian Todea (26 de ani), care lansa acum trei-patru ani un site de download in limba romana cu programe software descarcabile gratuit, este unul din exemple. In scurt timp si-a dat seama ca ar putea creste mult mai rapid daca ar oferi acelasi serviciu in limba engleza, catre un public global. Acum, site-ul sau, soft32.com, este al doilea din punctul de vedere al numarului de vizitatori, potrivit trafic.ro, si unul dintre cele mai vizitate site-uri de profil din lume. Fara sa fie o estimare exacta, cred ca veniturile totale din publicitate aduc anual ITNT (firmei sub care functioneaza site-ul) aproximativ 70% din venituri, iar publicitatea Google undeva spre 500.000 de dolari.
Anul trecut compania din Sibiu a avut venituri de 1 milion de dolari, iar anul acesta Todea estimeaza 1,2 milioane de dolari. In data de 25 a fiecarei luni, Google emite catre ITNT un cec pe care il livreaza prin curier cu suma pe care i-o datoreaza. Cel mai mare cec cred ca a fost de 60.000 de dolari, dar in general am observat ca veniturile sunt constante, chiar daca numarul celor care dau click pe reclame oscileaza. De anul trecut, datorita sumelor castigate si traficului generat, Lucian Todea a devenit premium publisher, titlu care ii da mai multa flexibilitate in alegerea locului unde apar reclamele, a dimensiunii si a formei casetelor cu reclame. Google pastreaza insa discretia asupra conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca un site pentru a trece drept premium publisher. La fel de multa discretie este pastrata si in ceea ce priveste modul cum se impart banii primiti de la advertiseri intre Google si site-ul unde apar. Lucian Todea crede ca in acest moment raportul este 60/40 in favoarea publisherilor, dar ca pe viitor suma se va imparti la doi.
Cristian Mezei (24 de ani) este un tanar antreprenor care spune despre el ca a avut primul faliment la 18 ani, din cauza ca partenerul a fugit cu banii in strainatate, cand era coproprietarul unui magazin de calculatoare. Dar nu pentru acest faliment este cunoscut in randul proprietarilor de site-uri. Acum isi ofera serviciile la preturi similare cu cele ale unui avocat. Pentru 30 de dolari pe ora, Mezei face schimbari in site de asa natura incat sa fie afisat cat mai aproape de primele rezultate ale cautarii pe site-uri ca Google sau Yahoo!. Interesul site-urilor pentru SEO (search engine optimization) se datoreaza atat faptului ca utilizatorii de multe ori ajung pe un site urmand link-ul din Google si nu tastand direct adresa exacta a site-ului, cat si datorita faptului ca cei mai multi dintre ei nu privesc decat prima pagina a rezultatelor cautarii. Iar daca din milioanele de pagini web pe care un motor de cautare le afiseaza dupa cuvinte-cheie site-ul este mentionat doar dupa prima pagina, sansele ca un utilizator sa ajunga pe site se reduc drastic.
Mezei apreciaza ca in Romania exista o puternica lipsa de specialisti in optimizare pentru motoare de cautare. Nu e normal ce se intampla in Romania, cu firmele care fac design web si ofera optimizarea ca bonus. Cine stie sa faca grafica nu stie sa faca si optimizare. Cristian Mezei spune ca lucreaza mai ales pentru site-uri straine: numele lui este mentionat intre cei mai buni 15 specialisti SEO independenti din lume si precizeaza ca de anul viitor isi va creste pretul serviciilor la 50 de dolari pe ora. In acest moment, veniturile lui lunare din SEO oscileaza intre 2.000 si 4.000 de dolari. Pe proprietarii de site-uri straine nu-i intereseaza o diferenta de cateva sute de dolari, atat timp cat rezultatul este cresterea audientei web. Exista proiecte si de cateva zeci de mii de dolari, spune Cristian Mezei.
Ce face, mai exact, un specialist in SEO? In primul rand trebuie sa inteleaga foarte bine modelul dupa care motoarele de cautare pozitioneaza site-urile in cadrul rezultatelor. Practic, piesa de baza a unui motor de cautare este chiar acest algoritm de alegere a celor mai potrivite rezultate la cautarile utilizatorilor. In proportii diferite din punctul de vedere al importantei date, motoarele de cautare isi pozitioneaza rezultatele in functie de repetitia cuvintelor-cheie dupa care se face cautarea, de numarul de legaturi care trimit spre si de la alte site-uri, dupa noutarea articolului postat sau numarul de utilizatori care l-au citit. Un bun specialist SEO cunoaste din experienta empirica ce anume trebuie facut pentru ca un site sa apara printre primele afisate de motoarele de cautare. Insa toate aceste variabile dupa care un algoritm functioneaza se schimba periodic. Chiar anul acesta, Google a facut o schimbare majora si toti am avut surpriza sa vedem cum tot clasamentul intre site-uri se schimba, spune Cristian Mezei.
In fine, o alta modalitate de a face bani cu Google nu presupune nicio apropiere de Internet: dividendele incasate de actionarii companiei sau plasarea banilor in actiuni Google. In acest moment, valoarea de piata a companiei se situeaza la aproximativ 140 de miliarde de dolari, cu un pret per actiune in jurul a 500 de dolari. Datorita faptului ca pe bursa Nasdaq investitiile in actiuni din partea persoanelor fizice raman sub rezerva anonimatului, nu se poate sti daca exista vreun roman care sa detina pachete de actiuni la Google. Cu siguranta insa, dintre romanii angajati la Google, niciunul nu are detineri demne de luat in calcul. Aceasta pentru ca orice noua persoana intrata in actionariat trebuie sa fie anuntata public daca este angajat al companiei, pentru a evita suspiciunile de inside trading. In listele declarate ale Google nu apare niciun nume romanesc. Un obstacol in plus este faptul ca unui cetatean roman i-ar fi in acest moment imposibil sa achizitioneze actiuni la bursa Nasdaq de pe teritoriul tarii. La Bursa de Valori Bucuresti (BVB) s-ar putea tranzactiona actiuni Google doar daca ar fi luata decizia listarii aici a companiei – o optiune foarte putin probabila. Singura sansa de a cumpara actiuni Google ar putea fi reprezentata in viitor de aducerea spre tranzactionare din partea unei banci sau institutii financiare a unor certificate de depozit care sa aiba la baza si aceste actiuni.
O parte a angajatilor Google au in comun originea romana. Catalin Francu, inginer de software timp de aproape cinci ani, estimeaza ca la sediile Google din toata lumea lucreaza in jur de 50 de romani. Nu stiu daca exista vreun roman in top management, dar exista ingineri romani cu vechime de 2, 3, 4, 5 ani care sunt oameni de baza in proiectele la care lucreaza. Majoritatea muncesc la sediul central al companiei din Mountain View, California, dar mai sunt prezenti si in New York (Octavian Costache) sau Londra (Cosmina Dorobantu). Google este o companie care se incadreaza in tipicul companiilor tehnologice, in care inginerii de software au un rol foarte important, iar ierarhia este mai plata, in sensul ca exista o apropiere mai mare din punctul de vedere al puterii decizionale intre ingineri si management, explica Francu. Si pentru ca e o companie tanara, chiar si angajatii care lucreaza doar de cativa ani au o influenta mare.
Iar politica de motivare a angajatilor cuprinde acordarea de optiuni pentru cumpararea de actiuni. Cuantumul lor este pastrat confidential de angajati. Cei ce au ales sa cumpere actiuni acum cinci ani au facut-o platind o suma infima, in jur de 30 de centi pe actiune. Acum, aceeasi actiune valoreaza aproape 500 de dolari. Este, de altfel, una dintre armele cu care o companie tanara poate lupta pentru a-si atrage angajatii atunci cand salariile sunt la acelasi nivel sau mai mici decat la marile companii. Oferind pachete semnificative de optiuni, companiile tinere promit o felie din bogatia ulterioara unui angajat care in schimb stie ca va munci mult mai mult decat la o companie mare, unde ritmul este mai lejer, dar si optiunile sunt mai putine, spune Catalin Francu.
In conditiile confidentialitatii, este imposibil de facut o estimare a sumelor obtinute de angajati. Fara indoiala, pana acum Google a facut mii de milionari in dolari printre angajati. Estimarile analistilor financiari spun ca in 2004, jumatate dintre cei 2.300 de angajati de atunci au devenit brusc milionari pe hartie dupa ce IPO-ul, lansarea la bursa a Google, s-a incheiat cu succes. Acum, Google a ajuns la 6.000 de angajati, dar Francu isi aduce aminte de perioada cand compania tocmai parasise garajul unde a fost fondata de Sergey Brin si Larry Page: Acum cinci ani, cand am venit la Google, erau cam 100 de angajati in total care lucrau intr-o cladire de cateva etaje in care erau concentrate toate diviziile. In prezent, nici cladirea din Mountain View, California – celebrul Googleplex care a ajuns un fel de campus in care angajatii pot juca baschet sau isi pot spala rufele – nu mai este incapatoare. S-au inmultit atat de mult masinile angajatilor, incat acum exista serviciu de valet la intrare care parcheaza masina, spune Francu.
La fel cum cladirea in care isi are sediul aproape ca nu mai are cum sa cuprinda alti angajati noi, actionarii Google se intreaba daca pe viitor compania va mai avea loc de crestere. Exemplul Yahoo! este relevant. Dupa ce a ajuns la o valoare de piata de aproximativ 150 de miliarde de dolari, a coborat pana la sub 50 de miliarde. Sansa Google pentru a nu trece printr-un parcurs asemanator este vazuta de unii in extinderea catre zone putin exploatate pana acum, in speta catre economiile emergente, din Egipt pana in Turcia si din Polonia pana in Romania. Dupa ce isi va seta bine afacerile pe video (dupa recenta achizitie a serviciului YouTube, n.red.), va incepe sa se uite si spre zonele emergente, pentru ca Google este intr-o continua crestere si trebuie sa exploateze orice posibilitate pentru a pastra cresterea cu care si-a obisnuit investitorii, conchide Orlando Nicoara.