BusinessMagazin

Blog

  • Greva la Ford. In Rusia

    La greva au participat 1.500 din cei 2.200 de angajati ai fabricii. Daca salariile nu vor fi majorate incepand cu 1 martie 2008, greva s-ar putea transforma intr-una pe termen nelimitat din data de 20 noiembrie.

    Ekaterina Kulinenko, directorul de PR al companiei, a spus ca administratia a cerut in instanta declararea grevei ca ilegala, deoarece sindicatul nu a notificat intentia de greva cu cel putin zece zile inainte, asa cum prevede legislatia rusa. In prezent, salariul mediu in uzina este de 580 de euro.

    Reprezentantii sindicatelor spun ca au luat decizia de a declansa greva dupa ce conducerea a respins in mod repetat solicitarile de majorare a salariilor. O alta disputa intre conducere si angajati a avut loc in luna martie a acestui an, cand administratia a cedat, oferind printr-un nou contract colectiv de munca salarii mai mari si beneficii mai multe pentru angajati.

  • Sa tot ai autostrazi

    Pana la finalul anului se asteapta sa se mai colecteze in jur de 37 de milioane de euro. Numarul camioanelor inregistrate in sistemul electronic de incasare a taxelor este in prezent de 240.000, dublu fata de estimarile initiale de 120.000.
    Una dintre explicatiile date pentru acest numar peste asteptari este cresterea economica din Europa de Est, Cehia fiind tara de tranzit pentru multe dintre transporturile regionale. Nivelul mediu al taxei de autostrada percepute de Cehia este de 15 eurocenti pe kilometru; in Austria kilometrul parcurs se taxeaza cu 27 de eurocenti, iar in Slovacia se asteapta sa fie intre 15 si 19 eurocenti din 2009.

    Din suma totala incasata in acest an, aproximativ 40%, respectiv 75 de milioane de euro, va fi oprita de operatorul sistemului electronic de incasare, fima Kapsch. De la inceputul anului, taxa este perceputa pentru 1.000 de kilometri de autostrada si drumuri expres camioanelor care cantaresc peste 12 tone. Din 2009, sistemul de taxare va fi extins si la camioanele de peste 3,5 tone.

  • Mai poate scadea bursa?

    Bursele din toata lumea au parte de scaderi si cresteri nejustificate, dovedindu-se influentabile si la interpretarile analistilor asupra declaratiilor oficialilor. "Economia SUA are un viitor incarcat de riscuri, nu de recesiune", spune guvernatorul Rezervelor Federale americane, Ben Bernanke, iar principalul indice bursier american, Dow Jones, ia o tranta de cateva sute de puncte. Intr-o tara cu aproximativ 300 de milioane de oameni cum este SUA, faptul ca bursa reactioneaza inclusiv la numarul de noi locuri de munca create, cateva zeci de mii lunar, poate parea paradoxal. Dar orice indicator are rolul sau in mersul economiei.
    Nici cealalta bursa mamut a lumii, London Stock Exchange, nu se simte prea bine. Operatorul roman de cablu TV, internet si telefonie, RCS&RDS, a renuntat la listare din cauza conditiilor nefavorabile ale pietei. Si nu este singura, operatorul de telefonie Digiturk anuntand de asemenea amanarea listarii la bursa londoneza. "Indiferent ce alte motive ar sta la originea renuntarii RCS&RDS la listare, este clar ca starea pietei in acest moment nu este prielnica noilor oferte publice. Decizia le-a apartinut, dar sfaturile au venit de la societatile care se ocupau de listare, nume mari ca Morgan Stanley, si care nu ar renunta la listare decat daca este intr-adevar cazul", a spus Cornel Fumea, director general BRD Securities.

    Dar semnalul scaderilor la Bursa de Valori Bucuresti a fost dat de coborarea ratingului de tara, de la "stabil" la "negativ" de catre Standard&Poor. Piata a reactionat imediat, cu pierderi de cateva procente intr-o singura sedinta. "Era normal ca piata sa reactioneze astfel. Fondurile de investitii, in special cele internationale, sunt foarte sensibile la aceste aprecieri, si au tendinta sa isi micsoreze participatiile dintr-o tara cu perspective mai putin pozitive", arata Piotr Augustyniak, partener la fondul Enterprise Investors. Deprecierea ratingului de tara a fost decisa de ratarea tintei de inflatie pentru acest an si de adancirea deficitului de cont curent. Banca Nationala a si majorat dobanda de politica monetara cu jumatate de punct procentual pentru a contracara efectele negative ale inflatiei peste asteptari (noua estimare pentru acest an fiind de 5,7%).
    Cum a reactionat bursa? Panica totala. Investitorii mai nevricosi si fondurile care nu isi asuma riscuri au inceput sa vanda parti din portofoliile detinute. De la inceputul lunii, capitalizarea bursei a scazut cu 9,5 miliarde lei (circa 3 miliarde euro). Indicele BET al celor mai bune companii s-a micsorat cu mai mult de 8 procente, cel al SIF-urilor cu mai bine de 9%.

    Profitul inregistrat pe BET de la inceputul anlui a scazut pana la 15,8%, mult sub valoarea maxima din luna iulie, 34% profit, si sub media ultimilor ani. Daca situatia continua, pana la finele anului putem vedea un castig mediu pe blue-chipsurile pietei de capital mai mic decat cel al fondurilor mutuale sau al depozitelor bancare. "In lipsa unor vesti bune de pe piata interna si cea internationala, exista riscul ca piata sa nu isi revina anul acesta. S-ar putea ca nici oferta initiala Transgaz sa nu ajute prea mult, deoarece de la incheierea perioadei de subscriere mai raman doar 10 – 14 zile pana la inchiderea anului", spune Razvan Pasol, presedinte Intercapital Invest.

    Oferta publica initiala (IPO) a transportatorului de gaze naturale Transgaz, prima si singura de anul acesta, este asteptata sa revigoreze cotatiile bursiere. Explicatia consta in nivelul de suprasubscriere a ofertei, prognozat a fi de 10 ori mai mare decat suma de 63,5 milioane euro prevazuta in IPO. Cum sumele ramase fara actiuni sunt asteptate sa se intoarca in piata, aproximativ jumatate de miliard de euro ar putea fi investit in alte actiuni listate. Dar numai dupa incheierea ofertei si decontarea fondurilor neutilizate, lucru care va avea loc la sfarsitul anului sau la inceputul anului viitor. Ceea ce ar putea amana si revenirea bursei de valori.

    Comparativ cu celelalte burse din Europa insa BVB se situeaza pe locuri fruntase ca performanta. Profitul de 15% este aproape la fel cu cel inregistrat de bursele din Cehia sau Polonia, si superior Ungariei (doar 7%) sau Austriei (3,5%). Statele vestice se gasesc la niveluri mult inferioare, normale pentru statele dezvoltate, de numai cateva procente, iar indicele celor mai bune companii din Uniunea Europeana, DJSTOXX 50, a castigat 4,9% de la inceputul anului, Exceptie face Germania, care isi revine puternic dupa anii de restructurare economica, principalul indice, DAX Industrial, inregistrand o crestere de peste 19% anul acesta.

    Vecinii de la est stau mai bine ca noi. Bursa de la Moscova a urcat cu 18,5%, ignorand problemele economice globale, iar cel al Turciei se apropie de 40% profit pe 2007. Nici Bulgaria nu este mai prejos, randamentul SOFIX fiind de aproape 50%. Vecinii de la sud de Dunare vor fi, cel mai probabil, performerii anului in ceea ce priveste cresterea bursiera, lucru considerat normal de catre analisti din cauza decalajului fata de celelalte state, inclusiv Romania.

  • Cosmote: plus de 296%

    Cresterea este echivalenta si daca vorbim numai de trimestrul al treilea (lunile iulie-septembrie), cand veniturile au crescut de la 12,5 milioane de euro anul trecut, la 41,5 milioane de euro in 2007.
    In ceea ce priveste profitul operational (EBITDA), Cosmote continua sa mearga in pierdere.

    La nivelul primelor noua luni ale anului, pierderile au fost de 27,4 de milioane de euro, fiind vizibila o diminuare de la 46,3 milioane de euro, pierderi inregistrate de companie in aceeasi perioada din 2006. In schimb, strict in ceea ce priveste al treilea trimestru, compania a pierdut cu 7 milioane de euro mai mult decat anul trecut, cand pierderile s-au cifrat la 8,8 milioane de euro. Dar cu toate acestea, previziunile Cosmote pentru 2008 sunt optimiste, compania asteptandu-se la un EBITDA pozitiv incepand cu anul viitor.

    La capitolul clienti, compania a depasit in prima jumatate a anului pragul de 2 milioane, iar in octombrie a anuntat un total de 3 milioane de utilizatori, dintre care 18 procente sunt abonati. Pentru a sustine aceasta crestere, Cosmote va investi anul acesta in infrastructura 200 de milioane de euro.

    Orange Romania, cel mai mare operator de servicii de telefonie mobila din Romania, cu peste 9,3 de milioane de clienti, a publicat recent rezultatele financiare pentru primele noua luni ale anului, raportand venituri de 904 milioane de euro. Principalul competitor, Vodafone Romania, urmeaza sa anunte rezultatele financiare saptamana viioare, pe data de 13.

     

    (Cifrele reprezintă
    mil. €, neauditate)
    Q3 2007
    Q3-06
    Creştere
    9M*-07
    9M-06
    Creştere
    Venituri
    41,5
    12,5
    231,7%
    105,2
    26,5
    296,4%
    EBITDA
    -8,8
    -15,8
    44,2%
    -27,4
    -46,3
    40,9%
    Venit net
    -44,5
    -21,3
    109,3%
    -65,2
    -66,2
    1,4%
    * Perioada ianuarie – septembrie

     

    Sursa: Compania

     

  • Valori ridicate de tranzactionare, cresterea se amana

    Tranzactia, ai carei protagonisti nu sunt cunoscuti, a fost incheiata la un pret de 0,09 lei pe actiuni, cu circa 15% mai putin fata de pretul pietei. Valoarea totala a operatiunilor din piata, exceptand tranzactiile de pe piata deal, s-a ridicat la 23,6 milioane euro, dintre care aproape 20 pe piata principala.

    Cresterea din prima parte a zilei nu a rezistat, verdele transformandu-se usor in rosu, cu o pierdere de 1,3 procente pentru BET. Indicele compozit BET-C a reusit sa ramana pe plus, cu numai 0,2%, iar BET-FI a incheiat cu o crestere nesemnificativa de 0,03%.

    "Revenirea pe un plus mai consistent se amana pentru perioada urmatoare, iar in cazul in care vestile mai putin bune din macroeconomie vor inceta sa mai apara, vom asista la o crestere mai sustinuta. De altfel, apropierea ofertei initiale Transgaz va mari numarul oportunitatilor de intrare pe piata la preturi bune, lucru care pare deja sa se intample daca ne uitam la valoarea tranzactiilor efectuate", a comentat un broker.

  • Labormed: Cautam investitori

    "Avand in vedere importanta obiectivelor propuse in contextul actual al pietei farmaceutice romanesti, precum si interesul manifestat de diverse companii, societatea nu exclude in urmatoarele 12 luni incheierea unui parteneriat strategic cu un investitor strategic sau financiar, pentru a-si asigura o crestere sustenabila si a-si intari pozitia de producator local si chiar regional de medicamente generice", se arata intr-un comunicat transmis astazi de Labormed.

    Compania a mentionat ca Raiffeisen Investment Romania este institutia desemnata pentru a evalua si a "propune varianta optima de dezvoltare a societatii".
    Grupul farmaceutic LaborMed Pharma (care cuprinde producatorul de medicamente Labormed Pharma si distribuitorul Labormed Pharma Trading) a incheiat primele sase luni ale anului 2007 cu o cifra de afaceri consolidata de aproximativ 40 milioane de lei, respectiv 12 milioane de euro, se mai arata in comunicat.

    Potrivit datelor companiei de analiza a pietei Cegedim, citate de Labormed, producatorul ocupa in trimestrul al treilea al acestui an, locul 6 in topul producatorilor locali, cu o cota de piata de 1,6%.

  • Terenurile din Nord-Estul şi Sud-Vestul Capitalei se vor scumpi cu 200%

    Cine a cumpărat sau intenţionează să cumpere teren în localităţile Frumuşani (sud-est) şi Dascălu (nord-est), situate la aproximativ 20 de kilometri de centrul Bucureştiului, sunt cei mai norocoşi. Reprezentantul Neoland Invest a menţionat aceste două zone ca având cel mai mare potenţial de creştere. Un metru pătrat de teren în extravilan se vinde în prezent cu 5-10 euro, în timp ce terenurile în intravilan se vând cu sume cuprinse între 30-40 de euro pe metru pătrat. Astfel, în cinci ani, un metru pătrat se va vinde cu 800 de euro. Aceleaşi creşteri se vor înregistra şi în localităţile Moara Vlăsiei, Glădeşti, Căciulaţi şi Ştefăneşti.
    Şi în localitatea Săbăreni (nord-vest) există potenţial de creştere a preţurilor terenurilor. În momentul de faţă, un metru pătrat costă între 15 şi 20 de euro, analiştii Neoland estimând o creştere de până la 60 de euro pe metru pătrat în următorul an.
    Analiştii de la companiile de consultanţă imobiliară Coldwell Banker şi Esop preconizează o posibilă dezvoltare şi în zonele Cornetu, Bragadiru, Mihăileşti şi Domneşti. Aici un metru pătrat de teren se vinde cu maxim 30 de euro pe metru pătrat, în timp ce un metru pătrat a ajuns la 200 de euro în Corbeanca şi 80 de euro la Buftea.
    Cele mai multe tranzacţii cu terenurile din jurul Bucureştiului sunt cele extravilane, trecute imediat după cumpărare în intravilan. „Preţurile terenurilor extravilane sunt de zece ori mai mici decât cele intravilane, iar investitorul are de plătit aproximativ un euro pe metru pătrat pentru a trece loturile de teren dintr-un regim în altul”, spune Lazăr. Din această cauză, autorităţile din localităţile situate în apropierea Capitalei, precum Corbeanca, Voluntari, Baloteşti şi Domneşti, se gândesc la trecerea întregilor suprafeţe extravilane în intravilan.
    Potrivit Neoland Invest, aproximativ 80% din cumpărătorii terenurilor sunt speculanţi, care construiesc pe o parte din teren proiecte rezidenţiale, iar cealaltă o revând pentru finanţarea construcţiei.
    Restul de 20% este reprezentat de persoanele fizice care achiziţionează terenul în vederea construirii unei locuinţe proprii.

    Mai multe detalii la www.gandul.info

  • Executivii A&D Pharma primesc 2,5 mil. euro daca isi ating targeturile

    Conducerea executiva care detine deja actiuni in valoare de 40 mil. euro la A&D Pharma va primi cumulat in cadrul unui plan aprobat de actionari, 146.000 de GDR-uri (titluri care au in spate actiuni ale companiei), insa va putea intra in posesia acestora numai daca intr-un interval de trei ani vor continua sa lucreze in cadrul companiei.
    A&D Pharma grupeaza reteaua de farmacii Sensiblu si distribuitorul de medicamente Mediplus.
    "Valoarea GDR-urilor la data exercitarii drepturilor derivand din LTIP (Long-Term Incentive Plan – n.red.), care nu poate fi mai devreme de 3 ani de la data acordarii, va depinde de valoarea de piata a acestora la acea data, de aceea nu se poate face o estimare azi. Pachetele anuntate reprezinta numarul maxim de GDR-uri care pot fi acordate", a spus Dragos Dinu, CEO al A&D Pharma.
    Alaturi de directorii executivi alte 23 de persoane vor beneficia de acest plan de prime, pachetul in acest caz variind intre 50 si 75% din remuneratiile anuale.
    Potrivit anuntului facut de companie pe Bursa din Londra, 50% din aceasta prima va depinde de realizarea targetului de crestere a EBITDA, iar 50% de evolutia actiunilor la Bursa comparativ cu a altor companii din distributia si retailul de medicamente. Daca insa directorii executivi pleaca inainte de aceasta data ei isi vor pierde dreptul la actiuni.
    Inaintea listarii de anul trecut pe Bursa din Londra, Dragos Dinu (CEO), Florin Buligoanea (director financiar la acea data, care insa a demisionat, postul sau fiind preluat de Roger de Bazelaire), Vivian Diaconescu si Claudiu Opran au primit cumulat 7% din actiunile companiei, care valoreaza 40 mil. euro.

    Mai multe detalii pe www.zf.ro

  • Valmar nu mai este presedintele APIA

    Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Automobile din Romania – APIA si-a desemnat recent un nou Consiliu Director cu ocazia Adunarii Generale a membrilor Asociatiei, principala modificare fiind numirea in functia de presedinte a lui Ernest-Virgil Popovici, fondatorul casei de avocatura Popovici, Nitu si Asociatii.
    Brent Valmar, directorul general al Porsche Romania si fostul presedinte al asociatiei a devenit vicepresedinte al APIA, in consiliul director aflandu-se si alte nume din industrie precum Paul Badea (director general al Badsi, dealer Nissan), Jacques Daniel (director comercial Dacia Renault), Mihai Ivanescu (director general al M Car Distribution, importator MItsubishi), Herbert Stein (presedinte Autoitalia, importatorul Fiat) sau Constantin Stroe (vicepresedinte al Dacia si presedinte al Asociatiei Constructorilor Auto din Romania). Pe lista fostilor presedinti ai APIA se afla si premierul Calin-Popescu Tariceanu.

  • GEA Prasa face 500 de locuinte pe malul Lacului Tei

    Dezvoltatorul GEA Prasa va investi 96 de milioane de euro in proiectul rezidential Laguna Residence, amplasat pe locul fostei baze sportive Keoke, pe un teren de peste 53.000 de metri patrati, pe malul Lacului Tei.
    Laguna Residence va avea 504 apartamente, construite in doua faze.

    Prima faza consta in 252 de apartamente, dispuse in noua cladiri ce vor avea inaltimi de la trei la sapte etaje, si va necesita investitii de 45 de milioane de euro. Daca lucrarile vor evolua conform planurilor, primele apartamente se vor finaliza in octombrie 2009, spun reprezentantii GEA Prasa. A doua faza ar urma sa fie terminata la sfarsitul anului 2010 sau in 2011.

    GEA Prasa este un dezvoltator format printr-un parteneriat intre grupurile spaniole GEA 21 si Grupo Prasa. Compania mai are si alte proiecte pe piata romaneasca. "Nu am exagera deloc daca spunem ca in urmatorii trei ani vom cumula investitii de 300 de milioane de euro", a declarat Dorinel Cazacu, country manager al GEA Prasa.

    GEA Prasa mai are un proiect pe locul fostei fabrici de ulei Muntenia din Bucuresti, care presupune investitii de peste 130 de milioane de euro pentru constructia a 2.000 de apartamente. Compania mai este implicata intr-un proiect imobiliar la Constanta.