Potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri, de Aeroportul “Transilvania” din Târgu Mureş, conducerea aeroportului a finalizat negocierile cu reprezentanţii operatorului aerian low-cost irlandez Ryanair în privinţa condiţiilor tehnice de operare, a taxelor aeroportuare practicate şi a serviciilor oferite, iar zborurile ar putea avea loc “după obţinerea susţinerii financiare prin formele de publicitate, marketing din partea Consiliului Judeţean Mureş”. “Compania aeriană irlandeză urmează să opereze de pe Aeroportul din Târgu Mureş după obţinerea susţinerii financiare prin formele de publicitate, marketing din partea Consiliului Judeţean Mureş, adică măsuri de publicitate pentru judeţul Mureş care promovează potenţialul zonei deservite de Aeroportul Târgu Mureş, eventual prin Asociaţia Judeţeană de Turism Mureş, pe site-ul operatorului aerian low cost şi în broşurile acestuia distribuite în cele 31 de baze ale sale din Europa. Aceste măsuri sunt menite să atragă turişti şi oameni de afaceri în judeţul Mureş, printr-o politică de marketing transparentă a administraţiei publice locale”, se arată în comunicat.
Blog
-
Siemens dă 270 milioane euro Greciei ca să scape de acuzaţiile că ar fi dat mită
Potrivit unei forme preliminare a acordului, aprobată vineri de autorităţile de la Atena, Siemens va plăti 90 de milioane de euro şi va investi alte 100 de milioane de euro la subsidiara conglomeratului din Grecia.
Siemens va şterge şi datorii de 80 de milioane de euro ale statului elen.
Siemens ar putea investi alte 60 de milioane de euro în Grecia pentru a deschide o fabrică cu peste 700 de angajaţi.
Acordul trebuie aprobat de parlamentul elen.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ce lecţie trebuie să învăţăm din scandalul morfinei
“Să închizi o companie cu 15 oameni nu e o tragedie la fel de mare cu cea a uneia cu producţie industrială”, spune Dragoş Damian, CEO al Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România, care grupează 14 companii ce contribuie anual cu 1,5% din PIB şi asigură 8.000 de locuri de muncă directe şi alte 15.000 indirecte. Şeful genericelor face trimitere la motivaţia din spatele suspendării activităţii importatorului de morfină Mundipharma, respectiv introducerea taxei clawback, prin care producătorii de medicamente plătesc diferenţa dintre bugetul alocat de stat şi consumul real.
Menţinerea taxei clawback în forma actuală poate avea consecinţe economice şi sociale grave, în primul rând pentru populaţie, prin dispariţia totală de pe piaţă a unor medicamente sau limitând accesul populaţiei la medicamente cu preţuri rezonabile, cât şi pentru companiile producătoare de medicamente generice”, susţine Damian. Potrivit producătorilor, în forma actuală, taxa este “injustă şi ilegală” pentru că are ca bază de impozitare preţul de raft, care include adaosul distribuitorului, adaosul aplicat de farmacii şi TVA. Decizia importatorului Mundipharma s-a bazat pe înăsprirea considerabilă a condiţiilor de desfăşurare a activităţii pe piaţa farmaceutică românească, pe creşterea considerabilă a expunerii la riscuri financiare, precum şi pe creşterea nesustenabilă a nivelului de taxare.
Mai concret, cauzele care au determinat această decizie au fost: perioada de peste cinci ani de când listele de medicamente compensate şi gratuite nu au fost completate cu molecule noi, preţurile impuse la nivel minim european, referenţierea preţurilor produselor originale la cele generice, introducerea pe listele de gratuite şi compensate a unor produse care, deşi nu se află la dispoziţia reală a pacienţilor, au avut ca efect creşterea coplăţii suportate în fapt tot de către companie, prelungirea termenelor de încasare a banilor de către producători la peste 300 de zile şi în final taxa clawback, se arată în motivaţia transmisă de Asociaţia Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
Cele mai expuse riscului dispariţiei ar fi, pe de-o parte, medicamentele foarte ieftine, pe care producătorii le retrag din cauza profiturilor neglijabile pe care le aduce comercializarea lor, dar şi doctoriile companiilor extrem de nişate, similare unor companii precum Mundipharma, caz în care s-ar putea crea din nou minusuri de aprovizionare în farmacii şi spitale, până la înlocuirea cu produse similare. Per total e vorba de 30-40 de medicamente care nu mai sunt aduse la noi în România şi alte zeci de oncologice ieftine care ar urma să dispară. Dintre moleculele care lipsesc din piaţă fac parte dactinomicina, vinblastina, dacarbazina, vincristina şi eutiroxul, destinate tratamentelor oncologice la scară largă. “Medicamentele pentru boli cronice nu sunt afectate de termenele de plată lungi, însă multe din ele dispar prin exporturi paralele, dat fiind că România are cele mai mici preţuri din UE”, adaugă Damian.
De cealaltă parte, autorităţile spun că vina e în altă parte, iar piaţa e liberă, aşa că nemulţumiţii pot pleca oricând. “Oriunde în Europa o firmă poate să retragă anumite medicamente de pe piaţă. Nu poate fi sancţionată pentru acest lucru, statul nu poate interveni. CNAS nu are niciun contract cu producătorii, singurele contracte sunt cu farmaciile”, spunea şeful Casei de Asigurări, Lucian Duţă, negând practic argumentele producătorilor: ” Firmele nu au anunţat că pleacă din cauza plăţilor întârziate şi nu există niciun semnal că ar pleca de pe piaţa din România din cauza clawbackului”. Dacă Duţă neagă vehement plecarea vreunei companii, situaţie ce-i drept puţin probabilă în următoarele luni, dat fiind potenţialul ridicat al consumului pe piaţa locală, minis-trul sănătăţii nu a văzut nicio criză. Sau dacă a văzut-o, a fost “artificială şi falsă”. În cazul morfinei existau alternative, spune ministrul, fără să înţeleagă de ce medicii nu au identificat în timp util celelalte opţiuni de tratament. Una peste alta, producătorii spun că investiţii de sute de milioane de euro vor fi puse în aşteptare sau vor fi anulate, pentru că nu pot stabili planuri de afaceri pe termen mediu şi lung fără a cunoaşte valoarea exactă şi durata de aplicare a taxei definită de către FMI drept “temporară”. “La un moment dat presiunea e atât de mare încât de la centru se poate decide că profitabilitatea sau predictibilitatea nu mai pot fi asociate cu piaţa locală”, conchide Regis Lhomme, preşedintele ARPIM, adăugând că unii înţe-leg, iar alţii nu şi de aceea vom păşi pe nisipuri mişcătoare şi în perioada următoare, fără să ştim ce medicamente dispar şi când.
-
Secretele unei angajări reuşite
Un CV stufos, bine paginat şi împănat cu informaţii nu mai este demult suficient pentru a pune mâna pe locul de muncă mult visat. Angajatorii ştiu că acum este vremea lor – pot alege pe sprânceană dintr-o mare de candidaţi şi nu se mulţumesc decât cu cei care se potrivesc mănuşă profilului căutat. Vor oameni buni, muncitori, cu competenţe confirmate şi care să accepte pachetul salarial pe care ei l-au bugetat.
Cu alte cuvinte, mingea este în terenul lor, iar candidaţii trebuie să prindă din mers regulile jocului şi să le urmeze întocmai. Astfel, procesul de recrutare este unul extrem de complex, în care contează orice detaliu care ascunde sau oferă făţiş informaţii despre candidat. Potrivit Bilanţului Pieţei de Resurse Umane realizat de DaedalusMillwardBrown pentru HR Management Club, principalul criteriu de selecţie este experienţa profesională acumulată de cel care îşi caută un loc de muncă. 80% dintre companiile respondente la acest studiu au declarat că acesta este primul lucru la care se uită atunci când evaluează un candidat.
Imediat după, vine atitudinea candidatului. Este bine ştiut faptul că directorii de resurse umane, primul filtru al candidaţilor, şi mai apoi, şefii de departament sau chiar directorul general al companiei tolerează cu greu oamenii care la interviuri au o atitudine arogantă sau lipsită de profesionalism. De multe ori, o astfel de atitudine îi descalifică din start pe candidaţi, indiferent de cât de bine pregătiţi ar fi din punctul de vedere al competenţelor tehnice. Practic, angajatorii caută oameni care să demonstreze că sunt compatibili cu organizaţia, că se pot mula pe cultura organizaţională şi pot lucra bine în echipă.
În această etapă, abilităţile comunicaţionale contează foarte mult şi pot influenţa decisiv şansele de reuşită a candidaţilor. De altfel, acest aspect contează tot mai mult pentru angajatori – potrivit studiului citat, 42,2% dintre directorii de resurse umane care au participat la chestionar au spus că apreciază în mod special capacitatea comunicaţională a candidaţilor.
Surprinzător, competenţele tehnice vin pe primul loc doar pentru unul din cinci angajatori. Aceştia preferă, în schimb, să angajeze oameni tineri, dar dornici şi capabili de a acumula informaţii noi, pe care să-i specializeze la locul de muncă. Pare mult mai puţin costisitor decât să aducă pe cineva şcolit în altă companie şi să îl remodeleze. În plus, vremurile în care în bănci lucrau doar absolvenţi de studii economice, în presă doar absolvenţi de jurnalism sau în IT doar absolvenţi de automatică s-au dus demult. Candidatul polivalent, multifaţetat, care poate face orice şi oriunde pare mult mai important pentru angajatorii acestor timpuri. Este unul dintre motivele pentru care şi în companiile din România internshipul a ajuns o practică uzuală.
Studenţi sau tineri absolvenţi îşi petrec câteva luni în cadrul companiei şi, deşi sunt plătiţi, rolul lor este doar să înveţe specificul industriei şi să deprindă mersul lucrurilor în organizaţie. La sfârşitul acestei etape, unii dintre ei primesc şi oferte de angajare. 8,4% dintre angajatori aduc anual oameni noi în companie din rândul celor care au făcut stagii de internship.
Dacă vă pregătiţi să mergeţi la un interviu de angajare, trebuie să fiţi pregătit şi pentru un test de aptitudini. Veţi ajunge la această etapă doar dacă treceţi de prima fază, cea a discuţiei iniţiale cu directorul de resurse umane. Adică de momentul când deja aţi dovedit că ştiţi să vă vindeţi bine calităţile profesionale şi că aţi bifat cu brio la capitolul atitudine. Rezultatele testului respectiv sunt şi ele importante pentru că oglindesc nivelul de cunoştinţe cu care vine candidatul în companie, iar angajatorul poate să-şi formeze o opinie despre cât de mult va trebui să mai investească sau să mai aştepte până când viitorul angajat va deveni productiv.
-
„Dobânda“ este cel mai important cuvânt românesc învăţat de viitorul şef al BRD
Maymat se numără printre expaţii care pun mare preţ pe cunoaşterea limbii locale pentru a putea înţelege astfel mai bine piaţa şi cum gândesc colaboratorii, aşa că francezul a şi început să ia lecţii de limba română de două ori pe săptămână. “Dobânda” este cel mai important cuvânt pe care bancherul a ţinut să-l înveţe în româneşte, ştiind că termenul este la ordinea zilei pe o piaţă care de la începutul crizei a suferit şocuri puternice din cauza creşterii dobânzilor la credite.
-
BCE: Criza datoriilor din zona euro a depăşit momentul critic, chiar dacă instituţia a înrăutăţit prognoza economică
În privinţa inflaţiei, Draghi se aşteaptă ca indicatorul să rămână în acest an peste ţinta de sub 2% a BCE. “Rata inflaţiei se va menţine probabil peste 2% în 2012. Riscurile legate de perspectivele economice vor exista în continuare, dar vedem semne de revenire a încrederii în euro”, a afirmat Draghi într-o conferinţă de presă susţinută după ce BCE a menţinut dobânda de politică monetară la minimul record de 1%. Comentariile lui Draghi sunt cu siguranţă îndrăzneţe. BCE este încrezătoare că criza a fost evitată, iar atenţia instituţiei revine asupra inflaţiei, a declarat James Nixon, analist la Societe Generale în Londra.
-
Analişti: Rata anuală a inflaţiei va coborî în februarie la 2,5%
Opiniile exprimate de către membri AAFBR în cadrul unui sondaj intern indică estimări pentru rata anuală a inflaţiei între 2,1% şi 2,9%. Institutul Naţional de Statistică va anunţa luni rata inflaţiei pentru luna februarie. Pentru finele anului 2012, estimarea membrilor AAFBR care au răspuns la sondaj plasează rata anuală a inflaţiei la 3,7% estimările oscilând între 2,9% şi 4%. La finalul anului 2013, rata anuală a inflaţiei s-ar putea situa la 3,5% (estimările variază între 3% şi 4,5%). Principalii factori inflaţionişti din următoarele 12 luni ar putea fi producţia agricolă internă, ajustarea preţurilor administrate (în special energie) şi cotaţia internaţională a petrolului. Aceştia ar putea fi contrabalansaţi de o serie de factori dezinflaţionişti, cei mai des identificaţi de către membri AAFBR fiind deficitul de cerere agregată şi aşteptările inflaţioniste ale consumatorilor.
-
Profitul net al BMW a crescut cu 51% anul trecut, la 4,9 miliarde de euro
Vânzările record au urcat cifra de afaceri a BMW cu 13,8%, la 68,8 miliarde de euro, în timp ce profitul înainte de deducerea dobânzilor şi taxelor a avansat cu 56,9%, la 8 miliarde de euro. În baza acestor rezultate, BMW anticipează că numărul de vehicule comercializate va continua să crească în acest an. “Divizia producătoare de automobile, care reuneşte mărcile BMW, Mini şi Rolls-Royse, a profitat în special de creşterea vânzărilor şi de optimizarea costurilor”, se arată într-un comunicat al grupului.
-
Optimismul legat de Grecia urcă preţul petrolului Brent cu 2%, la peste 125 dolari/baril
Avansul cotaţiilor este alimentat şi de tensiunile dintre Iran şi Occident, provocate de programul nuclear al autorităţilor de la Teheran. La ora 16:48 GMT, petrolul Brent, de referinţă la Londra, era cotat în creştere cu 1,69 dolari, la 125,81 dolari pe baril, după un maxim al şedinţei de 126,34 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel atins după 1 martie. Preţul petrolului de referinţă pe piaţa americană este în urcare cu 68 de cenţi, la 106,84 dolari pe baril, după un vârf al şedinţei de 107,2 dolari pe baril.
-
Aproape toţi creditorii Greciei au acceptat reducerea datoriei
Termenul final pentru anunţarea acceptului a expirat joi seara, la ora 20:00 GMT (22:00 ora României). Obligaţiuni de aproximativ 177 miliarde de euro, din totalul de 206 miliarde de euro eligibil pentru preschimbare, se află sub incidenţa legii elene. “Dacă totul merge bine, vom putea anunţa că o povară de 105 miliarde de euro a fost ridicată de pe poporul elen”, a declarat ministrul elen de Finanţe, Evangelos Venizelos. Preschimbarea obligaţiunilor şi reducerea datoriilor către creditorii privaţi reprezintă o condiţie a statelor din zona euro şi a FMI în pachetul de ajutor financiar de 130 de miliarde de euro.