BusinessMagazin

Blog

  • Cloud Computing si sfarsitul istoriei

    Ceea ce se desemna odinioara printr-un norisor, folosind in fata managementului superior (CEO, actionar, board) o reprezentare rapida, pragmatica, desigur simplificatoare: seria aceea intreaga de servicii foarte specializate despre care acel CEO sau actionar nu si-a imaginat vreodata, pe vremea cand isi construia micul imperiu, ca va avea nevoie… ei bine, norisorul acela a devenit mainstream.

    Webserver, mail, server de aplicatii, server de fisiere, server de tiparire, firewall, proxy, ftp, baza de date, etc. etc. etc. (iti amintesti desigur de baiatul acela simpatic, febril in lingo-ul lui bizar plin de bash, fstab, mount points, switch-uri, distributii, crontab si alti daemoni, usor dezabuzat, arogant si desigur socialist): toate astea nu mai sunt doar reprezentari grafice simplificatoare pe un whiteboard, intr-o sala de consiliu, ci un mod de a consuma servicii IT.
    Este victoria simplificarii, devenita model de business.

    Ca Manager IT, poti in sfarsit jubila: toate acele servicii se pot externaliza, te poti baza pe Service Level Agreements clare, poti delega responsabilitati de care in fapt nu ai vrut niciodata sa te preocupi. Poti, in sfarsit, sa te concentrezi pe strategii reale, care aduc valoare reala afacerii, de pilda: cum sa oferi capacitate de procesare imensa la inchiderea lunii sau a semestrului sau in alte momente critice, dar sa nu platesti pentru ea in rest (atunci cand 10% pe procesorul instantei productive e un varf de incarcare), cum sa oferi actionarului acele dashboarduri analitice ale afacerii pe care stii ca intotdeauna si le-a dorit, fara sa ceri buget pentru o masina scumpa, pentru un proiect lung de implementare si pentru acei consultanti externi, multinationali si deloc ieftini. Poti, in sfarsit, sa nu te mai sinchisesti de jargonul bash al colegului socialist de mai sus, de care, desi e incorect politic sa o spui cu voce tare, intotdeauna ai fost un pic iritat. La dracu, esti doar un om.

    Serviciile IT ar trebui sa fie doar o utilitate, au spus unii (Nicholas Carr: “The Big Switch: rewiring the World, from Edison to Google”, http://www.amazon.com/exec/obidos/ASIN/0393062287/routyp-20) pe vremea cand totul parea ca se invarte in jurul carei distributii de Linux ti-ai pus pe server, sau pe vremea cand furnizorul tau de aplicatii de salarizare iti cerea taxe anuale de mentenanta pe care nu stiai de ce le platesti. Ar trebui sa fie ceva asemanator retelei electrice. Vrei sa iluminezi o camera, aprinzi o veioza. Vrei sa inunzi in lumina un intreg stadion, aprinzi o mie sau zece mii sau o suta de mii de becuri de mare putere. S-a terminat competitia sportiva de pe arena ta privata? Nu uita sa folosesti intrerupatorul. Fii econom.
    In fine. Sunt multe promisiunile Cloud Computing.

    In afara de cele amintite mai sus, probabil cea mai mare este promisiunea costului. Nu mai investesti in toata aceea infrastructura sofisticata (procesor, retea, personal) care sa stea 90% din timp subutilizata, ci pur si simplu inchiriezi infrastructura (Infrastructure-as-a-Service) si software (Platform-as-a-Service, Software-as-a-Service) exact atunci cand ai nevoie de ele, contra unui cost previzibil, lunar (in SaaS, modelul de preturi se bazeaza pe abonamente lunare per utilizator – de pilda SAP cu suita Business ByDesign ori Salesforce cu produsul CRM) sau, si mai granular, orar (ora de server folosit, cum e cazul cu Amazon Elastic Compute Cloud, Microsoft Azure sau Google AppEngine). Cu cateva calcule simple, poti deduce cheltuielile lunare pentru IT ale organizatiei tale si poti realiza economii substantiale. Poti stima un buget previzionat stabil si controlabil, in sus sau in jos! Asta trebuie sa fie muzica pentru urechile oricarui antreprenor.
    Alta mare promisiune este aceea a flexibilitatii. Ai nevoie de 5 TB de spatiu de stocare, pentru o foarte scurta perioada legata de redundanta unui sistem productiv ce trebuie upgradat? Ori poate de o masina cu 64 de core-uri de la Intel, pentru o analiza de business intelligence foarte importanta si consumatoare de resurse, insa singulara si nerepetitiva? Foarte bine, inchiriaza-le din Cloud. Foloseste-le, realizeaza-ti obiectivul esential, impresioneaza-ti CEO-ul, apoi nu uita sa stingi lumina.

    Barierele investitionale la inceputul unei afaceri! Sa nu uitam de ele. Vrei sa pornesti un mic business de inchiriere de filme pe Internet, dar ai bani exact cat iti trebuie ca sa cumperi licentele de difuzare, sa iti platesti contabilul si cei trei dezvoltatori web? Nici vorba sa cumperi servere, switch-uri si terrabytes de stocare si sa iti construiesti un data center, te-ar ruina. Inchiriaza-le de la Amazon sau de la Microsoft sau de la Google.
    Alte promisiuni pe care le amintesc sumar:
    – inlocuirea software-ului On-Premise (de pilda suita ERP ori CRM or SCM) cu variante On-Demand ieftine, cu costuri previzibile (cum am spus mai sus, abonamente lunare) si costuri de instalare, mentenanta si upgrade zero;

    – externalizarea departamentul IT, inlocuirea cu servicii profesionale (pentru ca repetitive) dedicate;
    – folosirea intotdeauna a celor mai recente release-uri de sisteme de operare, baze de date,
    servere de aplicatii, aplicatii software in sine, pentru ca upgrade-ul e mentionat ca atare si e inclus
    in Service Level Agreement cu furnizorul tau de servicii Cloud.

    Cloud Computing nu inseamna insa, ca sa ii citez din nou pe analistii de la Gartner, o “schimbare fundamentala” (“fundamental shift”) doar pentru mediul corporate, ci influenteaza deja in mare masura si stilul de viata al consumatorilor individuali. Eu unul gasesc o utilizare imediata si cotidiana serviciilor de Storage-as-a-Service precum Dropbox (sincronizez fisiere intre laptopul de la serviciu, iPad-ul mobil si desktop-ul de acasa), si astept cu nerabdare oferta iCloud de la Apple.
    Google Music, Netflix, Pandora sunt din pacate servicii inca indisponibile in Romania. Amazon Cloud Drive pun pe masa o oferta interesanta cu cei 5 GB gratuiti, din pacate nu ofera inca o aplicatie nativa pentru iPad.

    S-ar putea ca Gartner sa aiba dreptate si IT-ul sa devina, intr-un final, doar o comoditate. Cand asta se va fi intamplat, vom asista probabil la sfarsitul istoriei in IT, asa cum profetea Francis Fukuyama in 1992 in privinta evolutiei ideologice a umanitatii, in optimismul sfarsitului razboiului rece si al victoriei liberalismului (http://www.amazon.com/End-History-Last-Man/dp/0380720027).

    Vom asista de asemeni si la sfarsitul visului meu de pustan pasionat, ce programa si visa pe un HC-91, dar asta este, sa admitem cu jumatate de gura, mai putin important la scara istorica.

    Liberalismul ascunde insa inca multe surprize, dupa cum istoria ultimei crize din 2008 – 2010 ne-o dovedeste… iar Fukuyama probabil isi contempleaza critic sintagma ce a facut cariera in anii ’90.

    La fel si Cloud Computing, ascunde multe riscuri semnificative, pe care jucatorii mari din corporate nu sunt inca dispusi sa si le asume.
    Vom vorbi, poate, despre aceste riscuri, intr-un articol viitor.

    Bogdan CIOC este Senior Consultant, Integration Services & Technology Team Manager la Global Delivery Center Bucharest, SAP Romania SRL

  • Cel mai abrupt montagne russe din lume a fost inaugurat in Japonia (VIDEO)

    Curajosii care vor indrazni sa se suie in Takabisha vor simti pe
    pielea lor ce inseamna o accelerare rapida pana la viteza de 100
    km/h si o cadere abrupta, pe o lungime de 43 de metri, la un unghi
    de 121 de grade.


    Takabisha devine astfel cel mai abrupt montagne russe din lume,
    fostul record fiind detinut de Le Timber Drop din Franta, care
    masoara doar 113,1 grade. Investitia Fuji Q a fost de 37 de
    milioane de dolari.

    Mai mult pe www.descopera.ro.

  • Asigurarile obligatorii de locuinte ar putea fi vandute si prin primarii sau asociatii de proprietari

    Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) a
    aprobat aceasta decizie cu scopul de a creste mai rapid numarul de
    locuinte asigurate, avand in vedere ca proprietarii care nu isi
    respecta obligatia de asigurare nu pot beneficia de despagubiri
    pentru daunele suferite in caz de cutremur, alunecari de teren sau
    inundatii, adica in cazul celor trei riscuri acoperite de politele
    obligatorii.

    Numarul locuintelor asigurate, fie prin polite obligatorii, fie
    prin asigurari facultative reprezinta acum aproximativ 40% din
    fondul locativ al Romaniei, din care circa 8% prin politele
    obligatorii (PAD), afirma Angela Toncescu, presedintele CSA.
    “Aceasta inseamna ca in jur de 5 milioane de locuinte sunt inca
    neasigurate. In masura in care autoritatile statului vor accepta sa
    incheie protocoale de colaborare cu PAID, oamenilor le va fi mult
    mai usor sa incheie polita obligatorie PAD, in special in mediul
    rural”, apreciaza Angela Toncescu.

    Proprietarii isi pot indeplini obligatia de asigurare fie prin
    incheierea unei polite obligatorii PAD (care poate fi emisa numai
    de catre PAID), fie prin incheierea unei asigurari facultative, cu
    conditia ca aceasta sa ofere acoperire inclusiv pentru riscul de
    cutremur, alunecari de teren sau inundatii (politele facultative
    fiind emise de alte societati de asigurare decat societatea
    PAID).

    In prezent, politele obligatorii sunt vandute numai prin
    intermediul celor 13 societati de asigurare actionare ale PAID –
    ABC Asigurari, Astra, Ardaf, Carpatica Asig, Certasig, City
    Insurance, Euroins, Credit Europe Asigurari, Generali, Grawe
    Romania, Groupama, Platinum, Uniqa.

    “Este foarte important ca persoanele care opteaza pentru polita
    facultativa sa se asigure ca printre riscurile acoperite se
    regasesc si cele trei prevazute de lege, astfel incat sa
    indeplineasca cerintele legale. Comisia de Supraveghere a
    Asigurarilor analizeaza posibilitatea de a crea o baza nationala de
    date privind asigurarile facultative de locuinte, care sa fie
    alimentata cu informatii de catre toate societatile de asigurare
    care ofera aceste produse”, a adaugat Angela Toncescu.

    Conform deciziilor anterioare ale Ministerului Administratiei si
    Internelor, termenul limita pentru incheierea asigurarii este 15
    iulie. Dupa aceasta data, cei care nu au o polita facultativa sau
    obligatorie pentru locuinte care sa acopere riscul de cutremur,
    alunecari de teren sau inundatii sunt pasibili de amenda intre 100
    de lei si 500 de lei. Cum insa normele de aplicare a legii au
    aparut abia in 6 mai anul curent, inseamna ca legea incepe sa-si
    produca efectele abia dupa 90 de zile de la publicarea normelor, de
    unde rezulta ca anul de gratie pentru cumpararea politelor este
    cuprins intre 6 august 2011 si 6 august 2012 si ca abia dupa
    aceasta data devine legala aplicarea amenzii pentru cei care nu au
    incheiat polite.

  • N-aveti o harta de inchiriat?

    “Daca un grup de prieteni vrea sa faca turul Europei de Est cu
    masina si nu are un GPS care are harta pentru aceasta regiune,
    poate inchiria una. Pentru o luna costa 15 euro. Daca o cumpara
    insa ar fi costat 40 de euro”, compara Laura Samson, director
    pentru Romania, Ungaria, Slovacia si Cehia al Mio Technology, la
    evenimentul de lansare a noii game de GPS-uri care a avut loc luna
    trecuta la Garage Hall in Bucuresti. Pe langa posibilitatea de
    inchiriere, disponibila pentru prima data in Romania, dispozitivele
    includ si functia de asistenta la parcare, care permite afisarea
    listei parcarilor disponibile pe o raza de un kilometru de la
    destinatie si ghidarea pe banda corecta pentru a usura virarea,
    optiune foarte folositoare in special in traficul aglomerat.

    Spre deosebire de vechiul design al software-ului, care avea
    unul sau doua trasee, cel nou include previzualizarea a patru rute
    diferite pe ecran: cea mai rapida, cea mai scurta, cea mai simpla
    si cea mai economica. Astfel, utilizatorul o poate alege pe cea
    potrivita momentului si interesului sau.

    Echipamentele de varf de gama, Mio S487 si Mio S687, includ
    ghiduri de calatorie preinstalate pentru orasele mari din Europa,
    care cuprind liste cu atractii turistice, locuri unde se poate lua
    masa, hoteluri sau alte puncte de interes. “Am vrut sa atingem
    toate categoriile de preturi. Pentru cei care isi doresc un
    dispozitiv economic sunt disponibile doua modele cu harta Romaniei,
    pentru cei care isi doresc un raport avantajos calitate-pret exista
    o gama de mijloc care cuprinde cinci modele, iar pentru cei care
    cauta echipamentul GPS complet exista doua modele cu
    functionalitati complexe, capacitati multimedia si conectivitate
    Bluetooth”, explica Samson, precizand ca preturile sunt cuprinse
    intre 300 si 950 de lei.

    Anul trecut Mio a vandut peste 20.000 de echipamente de
    navigatie, inregistrand o cota de piata de aproximativ 40%. “2010
    n-a fost deosebit nici prin vesti negative, nici prin vesti
    pozitive pentru piata de GPS. Mio si-a indeplinit obiectivele. Anul
    acesta vrem sa ajungem inapoi la cota de piata de 50%, cat aveam in
    trecut, cota pe care am pierdut-o din cauza lansarii pe piata a
    unor dispozitive mult mai ieftine”, a declarat Laura Samson,
    estimand ca piata de GPS-uri in 2011 va fi de circa 70.000 de
    bucati.

  • Toate drumurile energiei duc la Astana

    “Deocamdata nu putem spune daca si cand vom avea un contract
    ferm, suntem in discutii si speram ca se va concretiza ceva”, spune
    Radu Petrescu, directorul de comunicare al Upetrom-1 mai, companie
    care este detinuta de omul de afaceri Gabriel Comanescu si care a
    deschis la inceputul acestui an un birou in Kazahstan. Conform
    oficialilor companiei, Upetrom isi va retrage utilajele din Marea
    Neagra, unde a terminat proiectul pentru Gazprom, si vizeaza ca
    directii strategice Marea Caspica si Marea Nordului. “Este adevarat
    ca ambele zone sunt vizate acum de marile corporatii petroliere si
    este concurenta mare acolo, dar incercam.

    Dintre acestea doua, Marea Caspica este mai putin explorata si
    speram sa avem cat de curand proiecte acolo”, explica Radu
    Petrescu, fara a face referire la un proiect anume pe care il
    urmareste compania. In 2009 si in 2010 cifra de afaceri a Upetrom a
    crescut cu 10-15% (fata de 320 de milioane de euro in 2008), in
    special pe fondul proiectelor de constructii maritime. Explorarile
    offshore ale Kazahstanului sunt in curs de dezvoltare (bazine
    precum Kurmangazu, Centralnaia, Jambai, Atas sau Aral fiind deja in
    exploatare), dar cel mai asteptat moment este inceperea extractiei
    din Kasagan, bazinul petrolifer cu rezerve de cel putin 9 miliarde
    de barili, descoperit in anul 2000.

    Deschiderea biroului Upetrom la Almaty a atras atentia nu numai
    din punctul de vedere al strategiei Upetrom – companie care
    activeaza acum numai in afara Romaniei si care si-a dezvoltat in
    ultimii ani o noua linie de business, cea de constructii, la fel de
    importanta in afaceri ca si forarea -, dar si pentru ca deschiderea
    unui birou in Kazahstan a devenit aproape obligatorie pentru
    companiile din domeniu in ultimii ani. Explicatia este la
    indemana.

    “O tara mare cat Europa de Vest care detine cele mai mari
    rezerve de petrol si gaze naturale din Marea Caspica”. In 2006,
    cand Ariel Cohen de la Washington Times descria astfel Kazahstanul,
    tara producea aproape 1,5 milioane de barili de petrol pe zi si era
    deja in relatii comerciale cu marile companii petroliere din lume.
    “Climatul investitional din Kazahstan si acordurile de productie
    (asa-cunoscutele PSA – n.r.) cu tarile vestice sunt mult mai
    liberale decat cele pe care le semneaza Rusia, iar, in plus,
    Kazahstanul este la ani lumina fata de vecinele Uzbekistan si
    Turkmenistan in ceea ce priveste reforma si cresterea economica”,
    scria Cohen in urma cu cinci ani. Elogiul adus de jurnalistul
    american tarii din Asia Centrala era privit nu numai cu ochiul
    importatorului de petrol, ci si al analistului care a vazut o
    crestere economica de 9% pe an (PIB-ul pe cap de locuitor crescand
    la 3.000 de dolari in 2006 fata de 700 de dolari, cat era in 1994),
    crestere care a continuat si in ultimii ani – in 2010, Kazahstanul
    a avut o crestere economica de 7%, iar PIB-ul pe cap de locuitor
    ajunsese in ianuarie 2011 la 9.000 de dolari.

    Mai toti gigantii petrolieri ai lumii au afaceri cu Astana – fie
    ca e vorba de un joint-venture pentru productia de petrol, fie ca e
    vorba de contracte de achizitie, fie ca e vorba de proiecte sau
    intentii. Companiile romanesti din domeniu au avut afaceri in
    regiune dinainte de 1990. Relatiile economice ale Romaniei cu
    Kazahstan au inceput in urma cu mai bine de 30 de ani, cand
    Rompetrol SA functiona ca o entitate internationala a industriei de
    petrol si gaze din Romania. Tot Rompetrol a fost cea mai vizibila
    companie romaneasca pentru Kazahstan din 2007, cand Dinu Patriciu a
    vandut pachetul majoritar de actiuni companiei de stat
    KazMunaiGaz.

    Acum, Rompetrol este 100% o companie kazaha, care a procesat
    anul trecut la Petromidia 3,37 milioane de tone de petrol, dintre
    care 2,6 milioane tone au venit din Kazahstan si care intentioneaza
    sa foloseasca toata viitoarea capacitate de 5 milioane de tone
    pentru a procesa petrol adus din Kazahstan. (Acum, la Petromidia se
    rafineaza 4 milioane de tone anual, dar in 2012 se va finaliza
    proiectul de crestere a capacitatii, in care KazMunaiGaz a investit
    cea mai mare parte a bugetului de investitii de 500 de milioane de
    dolari.) Petrolul adus in Romania din Kazahstan vine prin
    Novorossisk, prin conducta CPC (Caspian Pipeline Consortium – din
    actionariatul careia fac parte mai multe companii locale sau
    internationale), sau prin Batumi, terminal din Marea Neagra
    achizitionat de compania kazaha din 2006.

  • Afacerea Jocurilor Olimpice de la Londra 2012 – cine vor fi castigatorii (GALERIE FOTO)

    Impactul imediat al celor sapte saptamani de desfasurare a JO si
    a Jocurilor Paralimpice va insemna o crestere a productiei de
    bunuri si servicii cu 1,14 miliarde de lire, respectiv o crestere a
    veniturilor britanicilor de 229 milioane de lire.

    “Marea Britanie va beneficia de un impact economic pozitiv imediat,
    ca urmare a cresterii semnificative a cheltuielilor de consum in
    perioada Jocurilor Olimpice si Paralimpice. Asa cum s-a intamplat
    in timpul Cupei Mondiale, consumatorii britanici vor determina
    cresterea vanzarilor din supermarketuri cu 80 de milioane de lire,
    Marea Britanie urmand sa-si confirme reputatia de natiune formata
    din fani ai sportului”, apreciaza Marc O’Brien, director executiv
    al Visa UK.

    Sectoarele de retail, divertisment si turism ar urma sa fie marii
    castigatori ai Jocurilor, beneficiind in total de o crestere a
    cheltuielilor de 508,4 milioane de lire pe parcursul celor sapte
    saptamani de competitii.


    Afacerea Jocurilor Olimpice de la
    Londra 2012 – cine vor fi castigatorii (GALERIE
    FOTO)

    Cheltuielile turistilor in perioada Olimpiadei sunt estimate la 709
    milioane de lire, in conditiile in care cheltuielile realizate la
    Sydney 2000 si Atena 2004 s-au ridicat doar la aproximativ jumatate
    din aceasta cifra. La Beijing 2008, cheltuielile internationale au
    fost estimate la 150 milioane de dolari (93 de milioane de lire)
    pentru o perioada echivalenta de trei saptamani.

    “Nivelul mai ridicat al cheltuielilor anticipate la Jocurile
    organizate la Londra se poate datora pozitiei avantajoase a
    orasului fata de Europa si alte piete internationale cheie (ceea ce
    duce la un numar mai mare de turisti) si costurilor mai ridicate
    asociate vizitarii Londrei”, apreciaza Visa Europe.

    La nivel local, se estimeaza o crestere de 41 milioane de lire a
    cheltuielilor de consum – o premiera pentru o piata gazda, in
    conditiile in care cheltuielile localnicilor scad de obicei in
    perioada Jocurilor Olimpice. Raportul Visa atribuie aceasta
    situatie “schimbarii modului de a cheltui”, deoarece britanicii
    “vor intra in spiritul olimpic”, aprovizionandu-se de la
    supermarketuri si urmarind Jocurile Olimpice de acasa.

    “Nu am nicio indoiala ca atunci cand Londra va deveni gazda tuturor
    in vara anului 2012, principalele puncte de atractie, magazine,
    pub-uri si hoteluri ale capitalei vor inregistra o crestere masiva
    datorata direct Jocurilor”, a declarat primarul Londrei, Boris
    Johnson.

    Efectul secundar al acestei cresteri a cheltuielilor de consum se
    reflecta in beneficii economice extinse la nivelul tuturor
    sectoarelor. Productia de bunuri si servicii ar urma sa se majoreze
    cu 1,14 miliarde de lire in toate sectoarele pentru a face fata
    cererii, ducand la o potentiala crestere neta de 229 de milioane de
    lire a veniturilor britanicilor, care va proveni din majorarea
    salariilor (ore suplimentare si tarife orare mai mari in perioada
    Jocurilor), suplimentarea chiriei pentru cei care isi inchiriaza
    locuintele turistilor sau percep chirii mai mari pe perioada
    Jocurilor, precum si din profitul tuturor sectoarelor.

    Pana in 2015, impactul estimat de Visa Europe va insemna 17.900
    de locuri suplimentare de munca pe an, venituri in plus pentru
    cetatenii britanici de 296 milioane de lire anual si un stimulent
    pentru economie de 5,1 miliarde de lire (5,8 mld. euro), adica
    aproximativ 3,5% din cresterea totala estimata a economiei
    nationale in perioada 2013 – 2015.

    Raportul porneste de la datele istorice privind cheltuielile
    efectuate de detinatorii de carduri Visa la Jocurile Olimpice si
    Paralimpice de Iarna din Torino 2006, Jocurile Olimpice si
    Paralimpice din Beijing 2008, Jocurile Olimpice si Paralimpice de
    Iarna Vancouver 2010, Cupa Mondiala 2010, precum si de la o analiza
    a altor date economice existente referitoare la Jocurile Olimpice
    si Paralimpice anterioare.

    In Europa exista peste 430 de milioane de carduri Visa. La
    sfarsitul anului incheiat in martie 2011, cardurile Visa au fost
    utilizate pentru plati si retrageri de numerar evaluate la 1,6 mii
    de miliarde de euro, iar 12,5% din cheltuielile din Europa au fost
    facute cu un card Visa.

  • Fitch sustine Italia: programul fiscal este credibil, economia merge bine, ratingul este stabil

    “Cresterea puternica a randamentelor pentru obligatiunile
    italiene si ale altor tari din zona euro reflecta o criza de
    incredere a pietei in raspunsul politic la criza datoriilor din
    zona euro, nu o deteriorare a conditiilor fundamentale economice
    din Italia. Tara este in grafic cu indeplinirea tintelor bugetare
    pentru acest an, iar masurile suplimentare anuntate recent intaresc
    credibilitatea planului Romei de a atinge echilibrul bugetar in
    2014”, arata David Riley, Paul Rawkins si Raffaele Carnevale,
    autorii raportului.

    Agentia considera ca Italia va beneficia de o perioada de crestere
    economica peste nivelul estimat de 1% pe termen lung, fiindca nu
    are de-a face nici cu dezechilibre macroeconomice, nici cu o
    indatorare excesiva a sectorului privat, asa cum se intampla in
    alte tari. Totusi, Fitch estimeaza ca economia italiana va creste
    anul acesta numai cu 0,7%, sub previziunea oficiala de 1,1%.

    Cat priveste deficitul bugetar, acesta se va reduce in 2011 de la
    4,6% la 3,9% din PIB, iar daca guvernul se tine de programul actual
    de austeritate, povara datoriei publice nu ar deveni nesustenabila
    nici macar in scenariul in care cresterea economica ar fi slaba si
    dobanzile datoriei ar creste, considera analistii. Daca
    randamentele la obligatiunile pe zece ani ar ajunge la 7% (fata de
    5,4%, cat sunt in prezent), datoria rezultata din dobanzi ar creste
    la 110 miliarde de euro, fata de 75 de miliarde previzionate pentru
    2011 (4,8% din PIB). Nici acest scenariu insa nu ar impiedica
    realizarea planului de reducere a datoriei publice, desi ar dura
    mai mult decat prevede guvernul.

    Guvernul italian a adoptat la 30 iunie un program de ajustari
    fiscale in valoare de 47 de miliarde de euro, ce trebuie sa produca
    economii la buget de 1,5 miliarde de euro in 2011, 5,5 miliarde in
    2012, iar restul de 40 de miliarde in 2013-2014. Confruntat cu
    efectul speculatiilor de pe pietele financiare, care in ultimele
    zile au dus la cresterea randamentelor datoriei italiene si la
    comentarii despre Italia ca urmatoarea veriga slaba a zonei euro
    dupa Grecia, Irlanda si Portugalia, guvernul a anuntat miercuri
    suplimentarea pachetului de austeritate pana la 65 de miliarde de
    euro, inclusiv prin intermediul inghetarii pensiilor pentru
    urmatorii doi ani si al initierii unui plan vast de privatizari.
    Parlamentul urmeaza sa aprobe vineri programul.

    Fitch considera ca principalul risc pe termen mediu pentru Italia
    consta intr-o combinatie intre o crestere economica slaba, o
    crestere a dobanzilor la datoria publica si o neindeplinire de
    catre guvern a tintelor de reducere a cheltuielilor, in contextul
    apropierii alegerilor din aprilie 2013. Agentia recomanda deci
    Romei sa adopte o clauza de salvgardare care ar permite guvernului
    sa adopte masuri suplimentare daca sunt ratate tintele bugetare,
    astfel incat obiectivul de a ajunge la un buget echilibrat in 2014
    sa ramana credibil.

    Datoria Italiei este de 2.000 de miliarde de euro, respectiv
    120% din PIB – a doua din zona euro ca pondere in PIB dupa cea a
    Greciei.

  • Lovitura zilei: Fitch taie ratingul Greciei cu trei trepte, invocand riscul incapacitatii de plata

    Ratingul pentru datoria pe termen scurt in valuta a fost redus
    de la B la C. Agentia mentioneaza ca ramane in vigoare plafonul de
    rating AAA al zonei euro, valabil pentru toate statele zonei,
    inclusiv pentru Grecia.

    La 20 mai, Fitch depunctase Grecia si asociase o perspectiva
    negativa ratingurilor acesteia, avertizand ca daca UE si FMI nu se
    vor pune de acord asupra unui program de finantare credibil,
    calificativele urma sa fie inrautatite in continuare. In acelasi
    timp, agentia pleca de la premisa ca noul pachet de finantare nu va
    fi acordat conditionat de implicarea sectorului privat, adica de
    asumarea unor pierderi de catre creditorii Greciei prin acceptarea
    unor scadente mai lungi ale datoriilor ori a diminuarii valorii
    lor. Cum insa incertitudinea persista si asupra noului program
    UE-FMI, pentru care decizia a fost amanata pentru septembrie, cat
    si asupra rolului creditorilor privati, Fitch a procedat acum la o
    noua retrogradare de rating.

    In plus, noteaza Paul Rawkins si Chris Pryce, autorii analizei,
    performanta economiei elene este slaba: veniturile la buget sunt
    sub tintele asumate, exista dubii ca Grecia va continua
    consolidarea fiscala in climatul actual de nesiguranta economica si
    financiara, iar o scadere a PIB de 4% in 2011 este foarte
    probabila, urmata de o redresare modesta in 2012. Estimarile
    Comisiei Europene situeaza necesitatile brute de finantare pentru
    Grecia la 172 de miliarde de euro pana la jumatatea lui 2014, in
    timp ce veniturile de 30 de miliarde de euro scontate de Grecia din
    programul de privatizare sunt incerte.

    Ca puncte pozitive, Fitch noteaza faptul ca parlamentul elen a
    adoptat recent pachetul de masuri de austeritate pe termen mediu si
    ca pentru anul in curs este realista o estimare a veniturilor din
    privatizare la 5 miliarde de euro.

    Atata vreme insa cat nu se ajunge la un acord privind finantarea
    externa a Greciei dincolo de orizontul anului 2013 si cat persista
    ideea implicarii creditorilor privati ai Greciei in usurarea
    poverii datoriei, “posibilitatea intrarii in incapacitate de plata
    este reala”. Orice implicare a sectorului privat in rezolvarea
    problemei datoriilor va fi deci taxata de agentie drept o proba ca
    Grecia a intrat in incapacitate de plata si va fi marcata ca atare
    in calificativele datoriei elene.

    FMI estimeaza ca Grecia va avea nevoie de un nou credit de 71 de
    miliarde de euro de la statele UE, la care sa se adauge inca 33 de
    miliarde de euro reprezentand datorii catre bancile private, pe
    care acestea ar urma sa le rostogoleasca, adica sa le amane plata.
    Atat Fitch, cat si Standard&Poor’s au avertizat insa ca vor
    trata orice implicare a creditorilor privati drept un eveniment
    taxabil drept incapacitate de plata a Greciei.

  • Numarul turistilor straini se dubleaza daca Romania promoveaza muntele, Delta si viata la tara

    “Numarul persoanelor care trec granitele Romaniei este de 7,5-8
    milioane in fiecare an, iar dintre acestia noi estimam ca 1,2-1,3
    milioane sunt turisti. Aceasta cifra are trebui cel putin dublata
    in urmatorii 2-3 ani, dar doar daca actualele politici continua.
    Pentru o lunga perioada de timp, Romania s-a concentrat pe litoral,
    care este un activ important. Dar unicitatea Romaniei sunt muntele,
    campiile, viata la tara, care au inceput sa fie valorificate in
    ultimii 2-3 ani, si aceasta este directia buna”, a declarat Rifai
    pentru

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • Criza datoriilor suverane din zona euro slabeste leul

    Piata a deschis la 4,2800 – 4,2830 lei/euro, aproape de nivelul
    de la finalul sesiunii interbancare de marti, cand operatiunile se
    realizau la 4,2830 – 4,2850 lei/euro.
    Ulterior, cotatiile au mai crescut usor, in linie cu valutele din
    regiune, care afisau de asemenea corectii timide. In jurul orei
    10:15, euro era schimbat pentru 4,2870 – 4,2900 lei.
    Potrivit dealerilor, piata a fost linistita in prima ora de
    tranzactionare, dar perpectiva ramane negativa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro