BusinessMagazin

Blog

  • Rectificare bugetară în prag de alegeri: Ministerele vor primi în plus 5,56 miliarde de euro pentru proiecte de investiţii

    Guvernul condus de Marcel Ciolacu plănuieşte să facă o rectificare bugetară săptămâna viitoare, în urma căreia ministerele ar urma să primească mai mulţi bani pentru investiţii.

    Conform surselor din interiorul Coaliţiei, banii se vor împărţi astfel: Ministerul Sănătăţii va primi 11,4 miliarde de lei, Educaţia 6,4 miliarde, Transporturile 5 miliarde, iar Ministerul Dezvoltării 5 miliarde de lei, dintre care 3 miliarde vor sprijini financiar primăriile.

    Totodată, vor fi demarate şi proiectele de investiţii pentru marea industrie.

  • Care este prima ţară cu mai multe maşini electrice decât pe benzină

    Norvegia spune că maşinile electrice depăşesc acum numeric maşinile pe benzină, un pas semnificativ către eliminarea completă a maşinilor pe combustibili fosili până în 2025.

    Norvegia a bifat o premieră mondială, având acum mai multe maşini electrice decât pe benzină., scrie AFP.

    Conform Federaţiei Norvegiene a Drumurilor (OFV), din cele 2,8 milioane de maşini private înregistrate, 754.303 sunt electrice, comparativ cu 753.905 pe benzină.

    Deşi maşinile diesel sunt cele mai numeroase, numărul acestora scade rapid. Directorul OFV, Oyvind Solberg Thorsen, a declarat că acest moment reprezintă un „salt istoric”, adăugând că Norvegia se îndreaptă spre obiectivul de a avea o flotă auto complet electrică până în 2025, cu 10 ani înaintea Uniunii Europene.

    În august, vehiculele electrice au însumat 94,3% din noile înmatriculări, o performanţă demnă de invidiat, în contrast cu scăderea vânzărilor de EV-uri în alte părţi ale Europei.

    Norvegia a implementat stimulente fiscale şi a oferit diverse avantaje pentru a sprijini tranziţia către mobilitatea electrică, fapt care a dus la situaţia actuală.

  • Premierul Marcel Ciolacu anunţă un plan de reindustrializare a economiei în valoare de aproape 2 miliarde de euro. Acesta nu a precizat sursele de finanţare

    Prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, a anunţat marţi pe Facebook un plan de reindustrializare a economiei în valoare de 1,9 miliarde de euro ce vizează trei domenii: metalurgia, siderurgia şi industria chimică.

    „Astăzi în şedinţa Coaliţiei de guvernare am decis să facem paşi importanţi pentru finalizarea schemei de sprijin pentru Marile Investiţii Strategice din industria prelucrătoare şi a celei care stă la baza Programului de Sprijin pentru Marea industrie din România – metalurgie, siderurgie şi industria chimică. Prima componentă a #Planului pentru Investiţiile Strategice în industria prelucrătoare presupune o schemă de ajutor de stat de 500 de milioane de euro şi facilităţi fiscale pentru investiţii de peste 150 de milioane de euro, care creează în mod direct minim 250 de locuri de muncă şi se dezvoltă în regiunile cu un PIB/locuitor sub media naţională. A doua componentă a Planului industrial este Programul Naţional de Sprijin pentru Marea Industrie din România – o schemă de ajutor de stat de 1 miliard de euro (5 miliarde de lei) pe 6 ani, pentru decarbonizarea proceselor de producţie şi eficienţă energetică. Un număr estimat de 30 de companii din metalurgie şi industria chimică vor primi un sprijin de până la 100 de milioane de euro per beneficiar. Sunt companii care vor implementa investiţii cu costuri eligibile de minimum 8 milioane de euro, care reduc cu 40% emisiile directe de gaze cu efect de seră din instalaţiile industriale şi/sau reduc cu cel puţin 20% consumul de energie în instalaţiile industriale în raport cu activităţile sprijinite. Finanţarea schemei de ajutor de stat se realizează majoritar din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente României, iar investiţia trebuie menţinută 5 ani de la data finalizării acesteia. A treia componentă presupune o schemă de ajutor de stat de 1,25 de miliarde de lei pentru 15 companii care implementează investiţii în producţia de materii prime industriale (ţevi, profile, bare, aluminiu, cupru etc.). Aceste trei programe de sprijin sunt conforme cu măsurile propuse în Planul Draghi pentru creşterea competitivităţii industriale a economiei europene. Cele trei scheme de ajutor înseamnă creşterea producţiei industriale şi a PIB prin investiţii, reducerea deficitului balanţei comerciale, crearea de noi locuri de muncă bine plătite, precum şi decarbonizarea proceselor de producţie şi creşterea eficienţei energetice”, se arată în postarea acestuia pe reţeaua de socializare.

    Totuşi, Marcel Ciolacu nu a menţionat care vor fi sursele de finanţare ale „Programului de Sprijin pentru Marea industrie din România”. În ultimii ani, industria României, profund legată de cea germană, a progresat în domeniul auto, însă a fost zguduită de închideri în industria chimică şi cea metalurgică.

  • Economia americană continuă să surprindă: Vânzările din retail au crescut în luna august în ciuda prognonzelor de scădere

    Vânzările retail din SUA au crescut în mod neaşteptat în august, un semn al consumului solid din economia americană, scrie FT.

    Astfel, acestea au crescut cu 0,1%, economiştii aşteptându-se la o scădere cu 0,2%.

    Americanii au cheltuit mai mulţi bani pe îngrijirea personală, articole de sport şi materiale de construcţii, în timp ce au acordat mai puţină atenţie electronicelor, hainelor şi articolelor de mobilier.

  • Sute de membri Hezbollah au fost răniţi în Liban după ce dispozitivele de comunicare pe care le foloseau au explodat

    Sute de membri ai grupării armate libaneze Hezbollah au fost grav răniţi marţi când pagerele pe care le folosesc pentru a comunica au explodat, a declarat o sursă de securitate pentru Reuters.

    Explozii aproape simultane au avut loc în sudul Libanului, în estul ţării şi în suburbiile sudice ale Beirutului.

    Agenţia de presă iraniană Mehr a declarat că ambasadorul Iranului în Liban, Mojtaba Amani, a fost rănit.
    Un oficial Hezbollah, vorbind sub rezerva anonimatului, a declarat că detonarea pagerelor a fost „cea mai mare breşă de securitate” la care grupul a fost supus în aproape un an de război cu Israelul.
    Hezbollah afirmă că trei persoane au fost ucise în urma exploziilor „misterioase”, inclusiv fiica în vârstă de 10 ani a unui membru Hezbollah.
    „O fetiţă de 10 ani a fost martirizată în Valea Bekaa după ce pagerul tatălui ei a explodat în timp ce acesta se afla lângă ea”, au declarat rudele acesteia pentru AFP.

    Exploziile au avut loc pe fondul intensificării violenţelor dintre Israel şi Hezbollah, în contextul războiului din Gaza.
    Un jurnalist Reuters a văzut ambulanţe prin suburbiile sudice ale capitalei Beirut, pe fondul panicii generalizate. Rezidenţii au declarat că unele explozii au avut loc chiar şi la 30 de minute după exploziile iniţiale. Sursa din domeniul securităţii a adăugat că dispozitivele au explodat şi în sudul Libanului.
    Agenţia de presă iraniană Mehr a declarat că ambasadorul iranian în Liban, Mojtaba Amani, a fost rănit de una dintre explozii.

    Forţele de securitate libaneze au declarat că o serie de dispozitive de comunicaţii fără fir au fost detonate în Liban, în special în suburbiile sudice ale Beirutului, provocând un număr mare de răniţi.
    Multiple videoclipuri circulă în spaţiul online cu momentele în care în multiple locaţii au loc mici explozii.
    Explozii aproape simultane au avut loc în sudul Libanului, în estul ţării şi în suburbiile sudice ale Beirutului.
    În urmă cu câteva luni, liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, le-a cerut luptătorilor săi, în special celor care se află pe linia frontului de-a lungul graniţei de sud a Libanului cu Israelul, să nu mai folosească smartphone-uri, deoarece Israelul are tehnologia necesară pentru a se infiltra şi a penetra aceste dispozitive.

  • Siguranţa deplină a pacientului: condiţie obligatorie pentru servicii medicale de înaltă performanţă

    Ziua mondială a siguranţei pacientului este marcată anual la 17 septembrie. Şi în 2024, SANADOR se aliniază temei alese de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru acest eveniment, „Îmbunătăţirea diagnosticului pentru siguranţa pacienţilor”, reiterând cu acest prilej preocuparea continuă pentru siguranţa pacienţilor şi a personalului medical.

     „Un diagnostic corect înseamnă siguranţă!”, astfel că SANADOR investeşte continuu în echipamente medicale şi tehnologii performante, dar şi în servicii medicale de excelenţă, asigurate de echipe medicale de top, pentru a asigura pacienţilor diagnostice prompte, corecte şi în siguranţă. În acest mod, persoanele aflate în suferinţă care aleg serviciile SANADOR beneficiază de diagnosticare şi tratament în cel mai scurt timp.

    Siguranţa deplină a îngrijirilor medicale reprezintă pentru SANADOR o obligaţie asumată a unui act medical de calitate. Iar dezvoltarea continuă de la SANADOR se traduce în ani de viaţă şi ani de viaţă sănătoasă câştigaţi pentru pacienţii din întreaga ţară, care au ales SANADOR.

    La Spitalul Clinic SANADOR, accentul este pus pe asigurarea celor mai bune îngrijiri, pentru a reduce la minimum riscurile asociate serviciilor medicale. Toate cele 12 săli de operaţii şi cele trei secţii de terapie intensivă din Spitalul Clinic SANADOR sunt dotate cu centrale proprii de tratare a aerului, pentru a reduce la minimum riscul de infecţii, în vreme ce toate procedurile de diagnostic sau tratament care presupun iradiere sunt efectuat în condiţii de maximă siguranţă, cu cele mai noi tehnologii, pentru maximă siguranţă.

    La Spitalul Clinic SANADOR sunt rezolvate cu succes chiar şi cele mai complexe cazuri, de echipe medicale de elită, cu stagii de pregătire în centre internaţionale de referinţă, multe dintre intervenţii fiind efectuate în premieră naţională.

    Postoperator, pacienţii primesc îngrijiri avansate în Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă de la Spitalul Clinic SANADOR, acreditată ca secţie ATI de categoria I – nivel maxim de competenţă extinsă pentru o recuperare optimă.
     

    Înfiinţat în anul 2001, SANADOR a cunoscut o continuă dezvoltare organică, în prezent deţinând cel mai mare spital clinic multidisciplinar privat din ţară, un centru oncologic complex, clinici, laboratoare de analize medicale şi puncte de recoltare, radiologie şi imagistică medicală de înaltă performanţă, situate în Bucureşti. Spitalul Clinic SANADOR este singurul spital privat din România care asigură o gamă complexă de servicii medicale, inclusiv chirurgie majoră, cu sprijinul Secţiei ATI de nivelul I, chirurgie cardiovasculară minim invazivă în primul bloc operator complet digitalizat din România şi în Laboratorul de Cateterism, dotat cu două angiografe de înaltă performanţă, dar şi urgenţe medicale şi chirurgicale prin Compartimentul de Primiri Urgenţe adulţi şi copii, singurul din sistemul medical privat, imagistică nonstop, 26 de linii de gardă şi flotă proprie de ambulanţe.

     

  • Autorităţile din Zimbabwe plănuiesc sacrificarea a 200 de elefanţi pentru a sprijini comunităţile afectate de cea mai gravă secetă din ultimele patru decenii

    Zimbabwe intenţionează să sacrifice aproximativ 200 de elefanţi pentru a hrăni comunităţile care se confruntă cu o criză alimentară acută, cauzată de o secetă severă indusă de fenomenul El Niño, au anunţat marţi autorităţile din ţară, scrie Reuters.

    Tinashe Farawo, purtător de cuvânt al Zimbabwe Parks and Wildlife Authority (Zimparks), a declarat pentru Reuters că sacrificarea va avea loc în mai multe districte, inclusiv Hwange, Mbire, Tsholotsho şi Chiredzi.

    Seceta a distrus culturile din sudul Africii, afectând aproximativ 68 de milioane de persoane.

    Farawo a spus că această măsură va contribui şi la decongestionarea parcurilor naţionale, care pot susţine doar 55.000 de elefanţi, în timp ce populaţia actuală este de peste 84.000.

    Decizia vine după ce Namibia a sacrificat luna trecută 83 de elefanţi din motive similare.

    În acelaşi timp, Zimbabwe vrea să reînceapă comerţul cu fildeş şi elefanţi vii, având stocuri de fildeş evaluate la 600.000 de dolari, pe care nu le poate comercializa din cauza reglementărilor internaţionale.

  • Apple introduce o nouă tehnologie: căştile AirPods Pro 2 devin proteze auditive

    Apple a primit recent aprobarea autorităţilor americane pentru a lansa Apple Hearing Aid, o tehnologie care transformă AirPods Pro 2 într-un dispozitiv tip proteză auditivă. Utilizatorii cu vârsta de peste 18 ani vor putea face un test auditiv de cinci minute, utilizând căştile conectate la un iPhone sau MacBook, scrie Apple, pe site-ul oficial.

    Pe baza rezultatelor, sunetul va fi ajustat automat, în funcţie de nevoile auditive individuale.

    Funcţia va permite căştilor AirPods Pro 2 să regleze volumul şi tonul sunetelor, inclusiv al conversaţiilor, astfel încât să răspundă cerinţelor auditive specifice fiecărui om. Nu va fi nevoie de prescripţie medicală pentru aceste căşti.

    Inovaţia face parte dintr-o tendinţă tot mai răspândită de integrare a tehnologiei auditive în dispozitivele de tip consumer. Deşi momentan este un produs exclusiv Apple, se speculează că şi alţi producători ar putea adopta curând această idee.

    Apple plănuieşte să facă această tehnologie disponibilă în aproximativ 100 de ţări până la sfârşitul anului.

  • UE anunţă primul comisar european dedicat startup-urilor: Ekaterina Zaharieva, care a fost vicepremier al Bulgariei între 2017 şi 2021

    Ekaterina Zaharieva din Bulgaria a fost nominalizată pentru a deveni primul comisar al Comisiei Europene dedicat startup-urilor, a anunţat astăzi preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, scrie Sifted. Ea i-a nominalizat de asemenea pe Henna Virkkunen din Finlanda şi Stéphane Séjourné din Franţa pentru roluri-cheie în conturarea politicilor tehnologice ale UE pentru următorii cinci ani.

    “Trebuie să punem cercetarea şi inovaţia, ştiinţa şi tehnologia în centrul economiei noastre. Ekaterina Zaharieva se va asigura că vom investi mai mult şi ne vom concentra cheltuielile pe priorităţi strategice şi tehnologii revoluţionare”, a declarat von der Leyen.
    Zaharieva a ocupat anterior funcţia de viceprim-ministru al Bulgariei între 2017 şi 2021. Portofoliul său va acoperi şi domeniile cercetării şi inovaţiei.
     

  • Cea mai înaltă poziţie primită de un român la Bruxelles: Roxana Mînzatu a fost numită vicepreşedinte al Comisiei Europene şi va administra portofoliul de Competenţe şi Educaţie, Locuri de muncă şi drepturi sociale, care reprezintă o cincime din bugetul UE – 235 de miliarde de euro

    Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, România a obţinut poziţia de vicepreşedinte al Comisiei Europene şi unul dintre cele mai importante portofolii – Competenţe şi Educaţie, Locuri de muncă şi drepturi sociale, demografie.Premierul Marcel Ciolacu susţine că este vorba de un portofoliu major, care va administra o cincime din bugetul UE, mai exact 235 de miliarde de euro.

    „Doamna Roxana Mînzatu, propunerea României de comisar european, va coordona atât partea de educaţie, cât şi zona de politici sociale, dar şi programele de finanţare aferente acestor domenii, respectiv Fondul Social European Plus, Fondul Social pentru Climă şi Erasmus+.

    Astăzi eforturile românilor au primit şi recunoaşterea binemeritată prin acest portofoliu ce combină o greutate politică semnificativă şi fonduri substanţiale ale UE, cu potenţial legislativ şi politic solid şi acces esenţial la serviciile şi agenţiile Comisiei”, spune Marcel Ciolacu.El arată că România este reprezentată la cel mai înalt nivel al conducerii Uniunii prin Roxana Mînzatu, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar, Victor Negrescu, vicepreşedinte al Parlamentului European, şi Dragoş Benea, preşedinte al uneia dintre cele mai importante comisii din PE – Comisia REGIO, de dezvoltare regională.

    „Aceste poziţii importante ocupate de România, prin membri ai familiei social-democrate europene, reprezintă în mod evident o recunoaştere în premieră a rolului şi importanţei ţării noastre la nivelul Uniunii Europene. Toţi cei care denigrau ţara noastră şi capacitatea noastră de negociere la Bruxelles au primit astăzi o lecţie extrem de dură : niciodată nu e bine să îţi vorbeşti de rău ţara peste hotare, ci să te lupţi şi să contribui la dezvoltarea ei”, a adăugat premierul Marcel Ciolacu.

    Vedeţi AICI ce a spus la ZF Live Roxana Mînzatu în februarie: Cea mai mare problemă cu fondurile europene este că nu avem suficienţi oameni care să gestioneze absorbţia acestor bani

    Vedeţi mai jos lista integrală. 

    Ursula von der Leyen (Germania): Preşedintele Comisiei Europene

    Teresa Ribera (Spania): Vicepreşedinte executiv pentru o tranziţie curată, echitabilă şi competitivă

    Henna Virkkunen (Finlanda): Vicepreşedinte executiv pentru suveranitate tehnică, securitate şi democraţie

    Stéphane Séjourné (Franţa): Vicepreşedinte executiv pentru Prosperitate şi strategie industrială

    Roxana Mînzatu (România):  Vicepreşedinte executiv pentru Competenţe şi Educaţie, Locuri de muncă şi drepturi sociale

    Raffaele Fitto (Italia): Vicepreşedinte executiv pentru coeziune şi reforme

    Kaja Kallas (Estonia): Înalt Reprezentant pentru politica externă şi de securitate

    Magnus Brunner (Austria): Afaceri interne şi migraţie

    Hadja Lahbib (Belgia): Pregătire, gestionarea crizelor. Egalitate

    Ekaterina Zaharieva (Bulgaria): Startups, cercetare şi inovare

    Dubravka Šuica (Croaţia): Mediterana

    Costas Kadis (Cipru): Pescuit şi oceane

    Jozef Síkela (Republica Cehă): Parteneriate internaţionale

    Dan Jørgensen (Danemarca): Energie şi locuinţe

    Apostolos Tzitzikostas (Grecia): Transport durabil şi turism

    Olivér Várhelyi (Ungaria):  Sănătate şi bunăstarea animalelor

    Michael McGrath (Irlanda): Democraţie, justiţie şi stat de drept

    Valdis Dombrovskis (Letonia): Economie şi productivitate, implementare şi simplificare

    Andrius Kubilius (Lituania): Apărare şi spaţiu

    Christophe Hansen (Luxemburg): Agricultură şi alimentaţie

    Glenn Micallef (Malta): Echitate între generaţii, tineret, cultură şi sport

    Wopke Hoekstra (Ţările de Jos): Acţiuni climatice

    Piotr Serafin (Polonia): Buget, antifraudă, administraţii publice

    Maria Luís Albuquerque (Portugalia): Servicii financiare

    Roxana Mînzatu (România): Competenţe şi Educaţie, Locuri de muncă şi drepturi sociale

    Maroš Šefčovič (Slovacia): Comerţ şi securitate economică, relaţii interinstituţionale şi transparenţă

    Marta Kos (Slovenia): Extindere

    Jessika Roswall (Suedia): Mediu