BusinessMagazin

Blog

  • Dan: Am fost şocat, sunt oameni care nu înţeleg că traficul e gererat de dezvoltare urbană haotică

    „Am convenit să nu dăm declaraţii, ce ce nu o să fac, pentru că au fost multe puncte de vedere divergente. A fost o discuţie foarte bărbătească, asumată de toată lumea. Eu un singur lucru pot să spun, să nu încalc ceea ce am promis. Am fost şocat să constat că sunt oameni în poziţii importante care nu înţeleg că traficul e gererat de dezvoltare urbană haotică, adică sunt oameni care în continuare cred că traficul din Bucureşti vine din faptul că nu a acoperit Termoenergetica o groapă”, spune Nicuşor Dan.

    Premierul Marcel Ciolacu, alături de membrii Cabinetului responsabili pe domeniile aflate pe agenda, au avut marţi o întâlnire de lucru cu primarii Capitalei despre gestionarea traficului din Bucureşti şi alimentarea cu energie termică în sistem centralizat pentru iarna viitoare.

    „Vreau să stabilim un dialog permanent şi un grup de lucru între Guvern-Primăria Capitalei şi primăriile de sector pentru că Bucureşti-ul are nevoie de un plan integrat şi coerent de rezolvare a problemelor şi de dezvoltare. Aveţi susţinerea Guvernului, implicarea tuturor miniştrilor pentru a debloca ceea ce nu a funcţionat până acum şi a lucra împreună pentru bucureşteni”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.

  • Paradoxul birocraţiei: Ţara cu cel mai subdezvoltat sistem de educaţie, unde părinţii au ajuns să ceară în stradă trotuare pentru copii pentru a ajunge la şcoală, şi directorii de şcoală se mută dintr-un partid într-altul pentru un post cald în Parlament, primeşte rolul de a gestiona educaţia la Bruxelles

    Birocraţii de la Bucureşti şi Bruxelles au atins o nouă performanţă – pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, România a obţinut poziţia de vicepreşedinte al Comisiei Europene şi unul dintre cele mai importante portofolii – Competenţe şi Educaţie, Locuri de muncă şi drepturi sociale, demografie. Premierul Marcel Ciolacu susţine că este vorba de un portofoliu major, care va administra o cincime din bugetul UE, mai exact 235 de miliarde de euro.

    Fără nicio îndoială, este o performanţă pentru România. Problema este că, din nou, este o performanţă fără substanţă, întocmai precum o investiţie anunţată cu sute de milioane de euro, dar care la finalul zilei înseamnă doar nişte echipamente mutate dintr-o altă ţară şi piese importate doar pentru a fi asamblate de oameni platiţi cu salariul minim pe economie.

    Ce ne recomandă?

    Rata analfabetismului funcţional din România cu siguranţă nu. În 2022, studiile şi rapoartele, cum ar fi cele realizate de către organizaţii precum Programul pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor (PISA), au indicat că aproximativ 40% dintre elevii români de 15 ani sunt consideraţi analfabeţi funcţional. Aceasta înseamnă că, deşi pot citi un text, nu reuşesc să înţeleagă sau să utilizeze informaţia în mod efectiv. Este o problemă cu impact major asupra dezvoltării economice şi sociale, evidenţiind necesitatea unor reforme în educaţie care să dezvolte competenţe de gândire critică şi de înţelegere profundă a textelor.

    Mai mult, conform datelor din ultimii ani, aproximativ 60-70% dintre cei care termină clasa a VIII-a se înscriu la liceu şi ajung să susţină examenul de bacalaureat. Din totalul celor care susţin examenul, rata de promovare variază între 60% şi 75%, în funcţie de anul respectiv, de dificultatea examenelor şi de politicile educaţionale aplicate. Din totalul elevilor care încep clasa zero, un procent semnificativ abandonează şcoala la un moment dat.

    În ultimii 12 ani, prezenţa la examenul de bacalaureat a scăzut cu aproape o treime. Numai în 2023 50.000 de elevi de nu se mai regăseau pe listele de Bacalaureat, iar în 2024 cifra a crescut spre 60.000. La Evaluarea Naţională erau în vara lui 2024 cu 16.000 de elevi mai puţini decât s-au înscris în clasa zero.

    Cum se descurcă profesorii? Înainte de contestaţii, în 2024, dintre cei aproape 28.500 de candidaţi, aproape 60% au luat note sub 7.

    România are un învăţământ atât de “performant” încât la testele PISA depăşim numai Bulgaria, Rep. Moldova, Muntenegru şi Albania. Inclusiv Serbia obţine punctaje mai mari. 

    Care este situaţia învăţământului? Companiile se plâng de faptul că trebuie să investească direct în pregătirea şi şcolirea angajaţilor, care de multe ori termină un liceu industrial sau o facultate fără a avea cunoştinţe adaptate la ce trebuie să facă în privat – cel mai elocvent exemplu este cel al şcolilor profesionale unde elevii învaţă despre carburator – tehnologie care a ajuns la sfârşit la mijlocul anilor 80 în Vest şi motoare pe benzină sau diesel, în era electrificării. Acelaşi lucru se întâmplă în orice categorie.

    Învăţământul românesc este atât de performant încât în Bucureşti primarii de sector aprobă proiecte rezidenţiale cu sute şi mii de apartamente, dar cu banii obţinuţi din impozite nu construiesc şi şcoli. Până la urmă treaba privatului este să respecte legea, să plătească taxe şi impozite, iar banii, alături de fonduri europene sau guvernamentale să fie direcţionaţi către progres – către infrastructură – şcoli, spitale, drumuri, construite de la zero. De ce sa investeşti în o aşa-zisă modernizare a unor clădiri construite în urmă cu zeci sau poate chiar sute de ani, când poţi oferi copiiilor spaţii moderne, curate şi sănătoase. Cu foarte mici excepţii de întâmplă acest lucru în România.

    În Cristian, lângă Braşov, părinţii au ajuns să iasă în stradă pentru a cere trotuare pe care să meargă elevii la şcoală. În România infrastructura primează în cel mai prost mod cu putinţă – străzile şi parcările au prioritate, iar fix în proximitatea şcolilor, mai ales în Bucureşti, trotuarele sunt pline de maşini parcate ilegal, ceea ce arată exact cât de importantă este educaţia în ochii românilor.

    Mai mult, în România politicul s-a infiltrat în învăţământ – directorul de obicei este membru de partid, cum este şi inspectorul general. “Au noroc” să fie în partidul “care trebuie”, au şi şanse să primească fonduri, mobilier, echipamente. Dacă sunt “în opoziţie”, atunci “există o problemă”. Mai ales în ţară, posturile de la stat sunt considerate un adevărat trofeu, motiv pentru care există o luptă acerbă pentru orice post deoarece salarii mari “la privat” sunt doar în centrele regionale sau în Capitală. Într-o epocă în care meritocraţia şi performanţa ar trebui să conteze, noi premiem carnetul de partid.

    În scrisoarea preşedintelui Comisiei, se menţionează că postul este unul extrem de important, deoarece va contura Uniunea Europeană.

    Care este realitatea din România? Ce înseamnă decizia politică? România a cheltuit 2,5% din produsul intern brut pentru instituţiile de învăţământ, ceea ce este foarte puţin în comparaţie cu media OCDE, care este de 4,9%. Cheltuielile medii anuale per elev de la nivelul învăţământului primar până la cel superior în România sunt de 6.279 de dolari, comparativ cu o medie de 14.209 dolari în ţările OCDE. România se confruntă cu deficit de cadre didactice la toate nivelurile de învăţământ la unele disciplinele, inclusiv la matematică, ştiinţe ale naturii.

    În tot acest context, românii “se descurcă” – Circa 7% dintre elevii din şcoala primară sunt înscrişi în instituţii private. În 2015, ponderea lor era de 3%. Românii plătesc taxe şi impozite pentru servicii de care nu pot beneficia – aşa cum pentru sănătate nu sunt niciodată bani sau fondurile “se termină”, deşi banii sunt încasaţi, şi pentru învăţământ, cine doreşte ceva mai mult, scoate bani din buzunar, deşi la nivel teoretic învăţământul este gratuit în România, dar bani nu sunt niciodată alocaţi cum trebuie.

    Cum ajunge o ţară precum România, care tratează cu dispreţ învăţământul, să deţină tocmai un portofoliu legat tocmai de învăţământ?

     

  • Năsui: Agenţia care trebuia să facă diguri, program de locuri călduţe de muncă la stat

    „Agenţia de stat care trebuia să se ocupe cu digurile din Galaţi se pare că se ocupă cu orice altceva mai puţin diguri. Agenţia este de fapt încă un program de locuri de muncă călduţe la stat: 35% din bani se duc pe salarii, 10.000 de angajaţi cu salariu mediu de aproape 8.000 lei/lună. Adică cu 2.300 lei peste salariul mediu din privat”, scrie pe Facebook Claudiu Năsui.

    El afirmă că angajaţii agenţiei au făcut la un moment dat plantaţie de canabis.

    „Nu e o glumă, i-a prins DIICOT-ul. Diguri nu fac. Întreţinerea digurilor iar nu prea fac”, încheie Năsui.

    Judeţul Galaţi este grav afectat de inundaţiile din ultimele zile. În localităţile din Galaţi acţionează, în sprijinul salvatorilor din judeţ, aproximativ 1.000 de pompieri din 27 de unităţi subordonate IGSU. În timpul inundaţiilor au murit şapte persoane, sute de persoane au fost evacuate, iar mii de case au fost avariate.

  • Coreea de Nord a lansat din nou rachete balistice

    Coreea de Nord a lansat miercuri mai multe rachete balistice cu rază scurtă de acţiune spre coasta sa de est, au anunţat oficiali din Coreea de Sud şi Japonia. Este al doilea exerciţiu cu astfel de rachete din această săptămână.

    âRachetele au fost lansate din Kaechon, la nord de capitala Phenian, în jurul orei locale 6.50. Acestea au zburat aproximativ 400 km în direcţia nord-est, au declarat reprezentanţii armatei din Coreea de Sud.

    „Condamnăm ferm lansarea de rachete a Coreei de Nord, este o provocare clară care ameninţă serios pacea şi stabilitatea peninsulei coreene”, au transmis cei din Coreea de Sud, potrivit Reuters.

    La aproximativ 30 de minute de la prima lansare, paza de coastă a Japoniei a anunţat că din Coreea de Nord a fost trasă altă rachetă balistică. Ministrul japonez al Apărării, Minoru Kihara, a declarat că cel puţin una dintre rachete a căzut în apropierea coastei de est şi că lansările „nu pot fi tolerate”.

  • Efectele secetei. Guvernul propune suspendarea ratelor fermierilor până la finalul lui 2025

    Peste 138.000 de fermieri au cerut evaluarea pagubelor provocate de secetă la culturi precum porumb, floarea-soarelui, mere, pere şi viţă-de-vie, iar peste 16.000 pentru grâu şi rapiţă, pentru a primi despăgubiri de la Ministerul Agriculturii. Nu este primul an de secetă severă, care afectează grav producţia şi veniturile fermierilor, aceştia având datorii şi lichiditate redusă. Astfel, Guvernul a intervenit şi propune suspendarea ratelor la bănci până la sfârşitul lui 2025, printr-o ordonanţă de urgenţă.

    „Este imperios necesară adoptarea în regim de urgenţă a prezentului act normativ prin care se propune modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2024, astfel încât amânarea plăţii unor obligaţii contractuale ale debitorilor către creditori să devină efectivă pentru producătorii agricoli afectaţi, deţinători ai unui proces – verbal de constatare şi evaluare a pagubelor la culturi agricole care solicită creditorilor suspendarea obligaţiei de plată a creanţelor restante acumulate, precum şi a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane, acordate debitorilor, cu termen scadent 31 decembrie 2025”, se arată în proiectul OUG.

    De asemenea, creditorii, fie că e vorba despre bănci, fie că e vorba despre instituţii financiare nebancare sau furnizorii de utilităţi, precum şi distribuitorii şi furnizorii de inputuri, nu au voie să întreprindă măsuri de recuperare sau executare silită asupra creanţelor acumulate şi nici să ia măsuri de exigibilizare precum insolvenţa, declararea scadenţei anticipate, altele asemenea, până la finalul anului 2025.

    Cetăţenii şi instituţiile interesate pot transmite în scris opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării.

    Autorităţile au explicat necesitatea acestei OUG cu caracter temporar pentru producătorii agricoli în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică din ultimii doi ani agricoli şi ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

    „Seceta pedologică moderată până la extremă din perioada septembrie 2023 – august 2024 a fost semnalată prin analize şi informări lunare realizate de către Administraţia Naţională de Meteorologie precum şi de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu-Şişeşti care au emis caracterizări cu privire la efectul negativ asupra plantelor al temperaturilor la sol şi în aer ridicate peste limita de confort, al precipitaţiilor reduse şi a rezervei de umiditate în sol redusă”, potrivit proiectului de OUG.

    Anul acesta, România s-a confruntat cu o lipsă semnificativă de precipitaţii care a indus fenomenul de secetă pedologică acentuată pe areale agricole extinse la nivel naţional, în special în Oltenia, Muntenia, Dobrogea, estul Moldovei, vestul Banatului şi Crişanei.

  • Israelul a plantat exploziv în pagerele Hezbollah fabricate în Taiwan- surse

    Operaţiunea a fost catalogată drept o încălcare fără precedent a securităţii Hezbollah. Aceasta a dus la detonarea a mii de pagere în Liban, ucigând nouă persoane şi rănind alte aproape 3.000, inclusiv luptătorii grupului şi ambasadorul Iranului la Beirut.

    Complotul pare să fi fost în pregătire de mai multe luni, au declarat mai multe surse pentru Reuters. Sursa libaneză a declarat că grupul a comandat 5.000 de pagere produse de Gold Apollo, cu sediul în Taiwan. Aparatele au fost livrate la începutul acestui an. Sursa a mai arătat că este vorba despre modelul de pager AP924 ale cărui dispozitive au fost modificate de serviciul de spionaj al Israelului „la nivel de producţie”.

    „Mossadul a injectat o placă din interiorul dispozitivului cu material exploziv care primeşte un cod. Este foarte greu de detectat prin orice mijloace. Chiar şi cu orice dispozitiv sau scaner”, a spus sursa.

    O altă sursă a explicat că până la trei grame de explozibili au fost ascunse în noile pagere şi au rămas „nedetectate” de Hezbollah de luni de zile.

    Luptătorii Hezbollah folosesc multe pagere cu o tehnică rudimentară pentru a încerca să evite monitorizarea israeliană. Pagerele din buzunare au sunat şi apoi au explodat, au relatat martorii. Incidentul fără precedent a avut loc marţi în mai multe regiuni din Liban. Şefii grupării le-au cerut tuturor celor care au astfel de aparate să le arunce.

    Aparatele au explodat marţi începând cu ora locală 15.30. Incidentul a ţinut zeci de minute. Armata israeliană şi producătorul de pagere nu au comentat incidentul de marţi.

  • „Vedem schimbări radicale în comportamentul consumatorului de la an la an, piaţa se polarizează şi apar constant elemente surpriză”

    …spune Andreea Pârvu, care are o experienţă de 20 de ani în domeniul financiar şi deţine, la 40 de ani, funcţia de CFO în cadrul Flanco Retail. În opinia sa, dezvoltarea personală trebuie să fie continuă în viaţa fiecăruia, de aceea, spune ea, „chiar şi în acest moment, pentru a evita stagnarea, am ales să fac un MBA”.

     

    „CFO, mamă şi soţie”, este autodescrierea foarte scurtă a Andreei Pârvu, care mărturiseşte că evoluţia sa profesională a fost diferită de planurile sale de la începutul carierei. Ea conduce acum departamentul financiar al Flanco Retail, companie pentru care prima jumătate a acestui an a adus plusuri peste media pieţei. Compania a încheiat primele şapte luni din 2024 cu o valoare a vânzărilor de 650 milioane de lei, în creştere cu 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Prin comparaţie, piaţa produselor electro-IT a crescut în valoare cu aproximativ 9%.

    Anul acesta a fost marcat de proiecte importante pentru retailer. Repoziţionarea ca prima reţea de magazine Smart Discounter din retailul electro-IT românesc şi o nouă identitate de brand au presupus începerea unui proces complex de reamenajare a magazinelor, care se va întinde pe parcursul a trei ani. În prima jumătate a anului, Flanco a deschis cinci noi magazine în oraşe importante din ţară, printre care al doilea magazin din Braşov, al doilea din Focşani, a patra locaţie în Piteşti şi a 11-a din Capitală. Totodată, retailerul a achiziţionat primele sale două proprietăţi de real estate, în care va dezvolta de la zero magazine tip greenfield.

    Ce perspectivă aveaţi în urmă cu 20 de ani în ce priveşte evoluţia profesională?

    Coincidenţa face ca fix acum 20 de ani să am primul meu job… Eram doar un copil, visam la un job care să îmi permită să călătoresc cât mai mult şi, cel mai important, ţinteam la independenţa financiară. Am avut şi un plan care presupunea ca după primul an de muncă să-mi cumpăr maşină, plan care mi-a şi reuşit; ce-i drept, vârsta maşinii pe care mi-am cumpărat-o era mai mare ca a mea, însă acest detaliu nu era unul important pentru mine la acea dată. Jobul visat nu l-am avut niciodată, era în contradicţie cu planurile de învăţământ de la acea dată. Părinţii au fost cei care mi-au insuflat de mică, atât prin exemplul lor personal cât şi prin alte modalităţi, importanţa studiilor. Chiar şi în acest moment, pentru a evita stagnarea, am ales să fac un MBA. Consider că dezvoltarea personală trebuie să fie continuă în viaţa fiecăruia dintre noi.

    Realitatea a coincis cu gândurile de atunci?

    De la călătoriile mult visate, în realitate tot parcursul meu profesional s-a desfăşurat la un birou. Am fost foarte motivată la acea dată de rezultatele mele – atât profesionale cât şi financiare – şi permanent ţinteam mai sus şi voiam mai mult. Astfel, la nici trei ani distanţă, conduceam primul meu business care a fost unul de succes. Uitasem definitiv de planul iniţial… Preocupările mele erau în sfera dezvoltării din punctul în care mă aflam. Era vizibilă diferenţa dintre mine şi toţi colegii de facultate: stăpâneam o meserie în domeniul financiar şi, în acelaşi timp, îmi permiteam să merg în orice destinaţie, fără să fiu nevoită să stau „la mâna” părinţilor pentru a mă ajuta din punct de vedere financiar.

    În ce priveşte următorii 20 de ani, cum vă aşteptaţi să se schimbe lumea / domeniul în care activaţi / compania în care lucraţi acum?

    Greu de estimat o evoluţie în cadrul industriei elecro-IT, în contextul în care vedem schimbări radicale în comportamentul consumatorului de la an la an, piaţa se polarizează şi apar constant elemente surpriză. Ca niciodată, în ultimii ani am învăţat să ne adaptam schimbărilor majore din jurul nostru. Şi asta consider că este cel mai important: capabilitatea de a te adapta la prezent, ţinând cont de toate schimbările tehnologice, de exigenţele şi comportamentul noilor generaţii.

     

    Andreea Pîrvu,, CFO, Flanco Retail SA

    ► Cifră de afaceri (2022): 1.063 mil. lei

    ► Profit net (2022): 4,7 mil. lei

    ► Număr de angajaţi (2022): 1.438

    BUSINESS Magazin  a lansat şi anul acesta anuarul 100 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, în cadrul căruia a fost inclus şi profilul Laurei Toncescu, managing partner, Toncescu şi Asociaţii SPRL – KPMG Legal.

  • „Niciun vis nu este prea mare dacă suntem dispuşi să muncim pentru el şi să rămânem fideli nouă înşine”

    ….spune Nathalie Thompson, care conduce deja de aproape un an operaţiunile Mercedes-Benz România. Chiar dacă a oscilat mereu între lumea artistică şi între cea a cifrelor, ea a reuşit cumva să găseasă împlinire pentru ambele sale chemări, după cum a povestit în cea mai recentă ediţie a anuarului 100 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

    Natalie Thompson are o experienţă de 12 ani în industria auto, după ce a ocupat diverse roluri de conducere în cadrul acesteia. În 2014, s-a alăturat companiei Mercedes-Benz UK în echipa de product management. Începând cu 2016, activitatea sa la Mercedes-Benz a continuat în Orientul Mijlociu, în calitate de product & pricing manager, înainte de a prelua conducerea echipei de marketing şi comunicare. În 2022, ca parte a transformării Mercedes-Benz General Distributors, Natalie a jucat un rol esenţial în dezvoltarea şi implementarea Centrului de Excelenţă în Marketing GD în EMEA.

    – 20 DE ANI

    Privind în urmă 20 de ani, la vârsta de 13 ani, aveam două aspiraţii principale: să joc în teatrul muzical sau să devin directorul executiv al unei organizaţii mari. Poate părea o dualitate ciudată, dar pentru mine reprezenta spectrul de posibilităţi pe care viaţa mi le oferea. Am fost foarte mult influenţată de mama mea, care a părăsit cu curaj Spania în timpul lui Franco pentru a-şi construi o nouă viaţă în Germania şi a deveni medic.

    Ea m-a învăţat valoarea muncii asidue şi a curajului, fără să mă preseze într-o anumită direcţie. În adolescenţă, am jonglat cu examenele de la şcoală şi cu 18 ore de cursuri de dans în fiecare săptămână, echilibrând interesele mele academice şi artistice. La 17 ani, am ales calea afacerilor şi am urmat studii universitare în Marea Britanie, continuând în acelaşi timp să dansez în timpul liber. În adolescenţă, am avut şi un alt vis: să deţin un Mercedes SL. Astăzi, două decenii mai târziu, mi-am îndeplinit ambiţia de a deveni director executiv la marca care a construit maşina visurilor mele. Privind în urmă, văd că, dacă ai determinare şi echilibru, este posibil să urmăreşti pasiuni diverse şi să găseşti împlinirea. Este un semn că niciun vis nu este prea
    mare dacă suntem dispuşi să muncim pentru el şi să rămânem fideli nouă înşine.

    Natalie Thompson, CEO, Mercedes-Benz Romania

    Număr de angajaţi: 320

    BUSINESS Magazin  a lansat şi anul acesta anuarul 100 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, în cadrul căruia a fost inclus şi profilul lui Natalie Thompson CEO, Mercedes-Benz Romania.

    PREZENT

    Aspiraţiile mele au evoluat şi s-au transformat în ceva care depăşeşte ceea ce mi-am imaginat iniţial. Când mi-am început cariera în domeniul auto, imediat după terminarea studiilor, a fost o schimbare puternică. Tranziţia de la mediul academic la lumea profesională a fost o provocare, jonglând între a mă adapta dinamica biroului, înecându-mă în tabele Excel şi străduindu-mă să gestionez rigiditatea vieţii de birou. Am avut ocazia să explorez diverse roluri în cadrul Mercedes-Benz la nivel global, iar acest lucru mi-a oferit o înţelegere mai largă a operaţiunilor noastre. Atunci când mi s-a încredinţat primul meu rol de conducere, am simţit un sentiment profund de responsabilitate faţă de echipa mea. Să mă asigur că aceştia înţeleg scopul din spatele muncii lor şi să le ofer feedback pentru a le susţine creşterea au devenit priorităţi pe care le-am preluat cu toată inima.

     

    + 20 DE ANI

    În următorii 20 de ani, mă aştept ca industria auto să sufere schimbări semnificative, iar Mercedes-Benz este bine poziţionat pentru a deschide calea acestei transformări. Construim cele mai dezirabile maşini din lume şi facem investiţii semnificative în portofoliul nostru de produse, precum şi în îmbunătăţirea serviciilor, pentru a continua să le oferim clienţilor noştri o experienţă auto superioară. Una dintre cele mai importante schimbări va fi electrificarea. Mercedes-Benz a făcut deja paşi importanţi în acest domeniu. Facem toţi paşii necesari pentru a răspunde cerinţelor pieţei pe drumul către o lume în care autovehiculele electrice vor fi din ce în ce mai mult în centrul atenţiei. Ne aşteptăm ca în a doua jumătate a acestui deceniu ponderea autovehiculelor electrice şi hibride plug-in în vânzările de maşini noi să ajungă până la 50%. Sustenabilitatea va fi un obiectiv cheie pentru următorii 20 de ani şi chiar mai departe. În plus, anticipez că industria auto va continua să se orienteze către vânzările online, proces care a fost accelerat în timpul pandemiei şi mă aştept să continue şi în anii următori. Mai mult, tehnologia de conducere autonomă va revoluţiona modul în care călătorim şi va reduce numărul de accidente cauzate de erori umane. În cele din urmă, mă aştept ca industria să continue să adopte digitalizarea, prin integrarea în autovehicule a unor tehnologii avansate precum inteligenţa artificială, blockchain şi Internet of Things – IoT, ceea ce va duce la o experienţă de conducere mai conectată şi mai personalizată.

  • Cine este românca ce a construit alături de soţul ei de la zero un lanţ de farmacii cu 116 unităţi, sute de angajaţi şi afaceri de sute de milioane de lei

    100 Cele mai puternice femei din business. Valentina Călin, Cofondator, Minifarm, Novoline Pharm

    Cifră de afaceri (Minifarm, 2022): 319 mil. lei

    Număr de angajaţi: > 600

    Biografie: Valentina Călin este absolventă a Facultăţii de Farmacie din cadrul Universităţii Ovidius din Constanţa. În 1996,  împreună cu soţul ei, a început o mică  afacere  în orasul Babadag din judeţul Tulcea, care avea să se transforme ulterior, peste ani, într-una mult mai mare: Minifarm a avut o expansiune accelerată pe piaţa locală şi a ajuns la 116 farmacii, în total, şi peste 600 de angajaţi. În anul 2016, din Minifarm s-a desprins încă un brand – Novoline Pharm.

    ► În urmă cu 20 de ani, perspectivele mele profesionale erau încă într-o fază incipientă, dar aveam aspiraţii mari şi visuri ambiţioase. În acea perioadă, îmi doream să explorez domeniul farmaceutic, fiind fascinată de potenţialul său de a le imbunătăţi oamenilor calitatea vieţii. Îmi doream să contribui la progresul în acest domeniu şi să fiu implicata în proiecte care să aducă soluţii pentru problemele contemporane. Încă din copilărie, am avut înclinaţii spre domeniul sănătăţii, după primul concurs „Sanitarii pricepuţi” din şcoala gimnazială, concurs în care am obţinut locul I pe echipe, în faza judeţeană.

    ► A trebuit să fiu flexibilă şi adaptabilă pentru a face faţă noilor cerinţe şi direcţii în evoluţia tehnologiei. Schimbările în cadrul organizaţiilor şi pe piaţă, au necesitat adesea ajustări în planurile mele şi adaptarea la noi medii şi provocări, cu eforturi financiare pe masură.

    ► Privind către următorii 20 de ani, anticipez că lumea farmaceutică va cunoaşte schimbări radicale şi accelerări semnificative în inovaţie. Este de aşteptat ca tehnologiile emergente, cum ar fi realitatea virtuală şi tehnologiile bio-medicale să devină din ce în ce mai integrate în viaţa noastră cotidiană. În ceea ce priveşte domeniul meu de activitate, văd o creştere continuă a aplicării inteligenţei artificiale într-o varietate de sectoare, de la sănătate şi educaţie la producţie şi servicii financiare. Va fi esenţială o atenţie deosebită acordată aspectelor legate de etică şi reglementare în utilizarea tehnologiilor AI, precum şi dezvoltarea de soluţii care să aducă beneficii sociale şi să reducă inegalităţile.


     

  • Cum a ajuns o mică afacere de familie un gigant mondial cu afaceri de miliarde în toată lumea. Cine sunt cei care au clădit această companie?

    Fondatorul Lactalis, André Besnier, este un exemplu clasic de antreprenor care a reuşit să transforme o afacere locală într-un gigant global şi să transmită din generaţie în generaţie spiritul său întreprinzător. Povestea lui începe în anii ’30, într-o perioadă marcată de crize economice, dar care s-a dovedit plină de oportunităţi pentru compania care avea să devină cel mai mare producător de lactate la nivel global.

    În octombrie 1933, André Besnier a fondat compania care iniţial purta numele său, André Besnier: în acea primă zi, el însuşi fabrica 17 brânzeturi Camembert Le Petit Lavallois din 34 de litri de lapte.

    Compania era iniţial o mică afacere de familie, concentrată pe producerea brânzei Camembert, un produs specific regiunii Normandia, dar extrem de popular în toată Franţa. Activitatea se  desfăşurat într-o mică fabrică din oraşul Laval, situat în departamentul Mayenne, regiunea Pays de la Loire din  Franţa. André Besnier a început afacerea cu doar un angajat şi o producţie modestă, fabricând brânză din laptele colectat de la fermele locale. Deşi la început era o întreprindere mică, Besnier s-a concentrat pe menţinerea unui standard ridicat de calitate pentru produsele sale, ceea ce a atras rapid atenţia consumatorilor locali. Un alt factor care a contribuit la succesul timpuriu al companiei a fost capacitatea lui Besnier de a înţelege şi de a răspunde nevoilor consumatorilor. În acea perioadă, multe afaceri de familie din domeniul lactatelor erau foarte tradiţionale şi rezistente la schimbare, dar Besnier a fost deschis la inovaţie şi îmbunătăţire continuă.

    În anul 1947, Besnier mută afacerea în facilităţi mai moderne pe Rue du Moulin în Laval, unde începe să producă Camembert şi unt. Până în anii 1950, compania sa are peste treizeci de angajaţi şi colectează peste 10.000 de litri de lapte pe zi, scrie site-ul oficial al companiei. După moartea lui André Besnier în 1955, fiul său, Michel Besnier, a preluat conducerea companiei la doar 27 de ani. Michel a transformat afacerea dintr-o mică fabrică regională într-o companie cu adevărat naţională, iar apoi internaţională. El a schimbat şi denumirea companiei în Groupe Besnier şi a pus bazele expansiunii internaţionale, deschizând noi pieţe şi diversificând gama de produse. Printre inovaţiile sale se numără folosirea de lapte pasteurizat, o realizare în domeniul fabricării brânzeturilor. Iar când vine vorba de inovaţiile în materie de marketing, Michel Besnier declară: „La France est le pays de Présidents, tout le monde est président!” („Franţa este ţara preşedinţilor, toată lumea este preşedinte!”) şi marca Président este oficial înfiinţată ca un brand de brânzeturi de specialitate pentru toată lumea. Un vizionar, Michel Besnier a înţeles importanţa evoluţiei retailului. A creat primul lapte ambalat în cutii de carton Tetra Pak. „Lai 2000”, sub brandul Président, care a devenit brandul principal al grupului şi a modelat comportamentul consumatorilor francezi.

    În 1972, compania a construit o facilitate modernă de producţie exclusiv pentru regiunea normandă franceză. Lăptăria Domfront este faimoasă şi în prezent şi este cea mai mare capacitate de producţie de brânză moale a Franţei. În anii ‘80, compania şi-a început procesul accelerat de expansiune. În 1981, compania a început să producă şi în Statele Unite după o achiziţie în Belmont (Wisconsin), iar după şase ani, a mai construit o facilitate de producţie în California. Michel Besnier nu a neglijat însă dezvoltarea liniilor de producţie în Franţa. La începutul anilor 1980, a cumpărat fabricile de lactate Claudel-Roustang şi Atlalait, care au ajuns să reprezinte jumătate din companie şi a intrat şi pe nişa produselor din lapte de capră. În 1984 şi 1985, au investit în facilităţi de producţie pentru iaurt în Laval, cât şi pentru Emmental în Carchigne. În anii 1980, au achiziţionat şi Lactel, care a devenit brandul principal pentru lapte al grupului.

    În anii 1990, întreprinderea Besnier îşi propune să cucerească Europa şi este redenumită Grupul Lactalis (1999). Portofoliul de produse este extins prin achiziţii în Ucraina, Polonia, Egipt şi Italia. În anul 2000, Emmanuel Besnier preia conducerea afacerii, după moartea tatălui său, Michel. El continuă achiziţiile, printre acestea se numără integrarea unei companii italiene (2008), a unui brand croat Dukat (2007); urmate de achiziţiile a trei producători spanioli.

    În 2011, Lactalis devine cel mai mare producător global de lactate, după achiziţia unei părţi majoritare din Parmalat. Apoi, urmează expansiunea în Brazilia, precum şi în America de Nord. Printre companiile achiziţionate de Lactalis pe piaţa locală se numără Dorna Lactate (în 2008, Lactalis a cumpărat Dorna Lactate, cunoscută pentru brandul LaDorna, unul dintre cele mai populare branduri de lactate premium din România); Covalact (în 2016, Lactalis a preluat şi Covalact, cunoscută pentru produsele sale lactate proaspete, inclusiv smântână, lapte, iaurt şi brânzeturi); cât şi cea mai mare companie din România la acel moment, Albalact (tot în 2016; compania era cunoscută pentru brandurile sale populare, precum Zuzu, Rarăul şi Fulga).  

    Traducere şi adaptare: Ioana Matei