Dupa cresterile din 2003, 2004 si chiar si 2005, retailul de electronice si electrocasnice s-a confruntat anul trecut cu scaderi care au afectat aproape fara exceptie afacerile marilor magazine. Ce se va intampla in acest an?
Piata retailului de electronice, electrocasnice si IT a incheiat anul trecut cu o valoare estimata la 900 de milioane de euro, ceea ce inseamna cu o suta de milioane de euro mai putin decat in 2005. Pentru acest an insa, comerciantii se arata optimisti, sustinand ca piata va depasi din nou miliardul de euro.
Anul trecut a insemnat o perioada de stabilizare, iar companiile au fost nevoite sa-si optimizeze si sa-si reorganizeze intr-o oarecare masura businessul pentru a putea face fata scaderii pietei, a recunoscut Dan Ostahie, presedintele Altex. El spune ca piata traditionala (adica produsele electronice si electrocasnice, fara a include aici si computerele sau telefoanele mobile vandute de retelele de magazine) a scazut la 700-750 de milioane de euro anul trecut, fata de 800 de milioane in 2005. In mod categoric piata a inregistrat o scadere fata de 2005, dar acum incepe sa se aseze, a spus Ostahie. Este clar insa ca in absenta noilor intrari pe piata, scaderea pietei ar fi fost si mai mare, a apreciat presedintele Altex.
Scaderea pietei nu s-a tradus insa intr-o scadere a afacerilor tuturor retailerilor de profil de pe piata. Daca doi dintre cei trei mari actori ai pietei – Altex si Flamingo – au anuntat afaceri mai mici, Domo, ale carui afaceri chiar au crescut, are o perspectiva mai roza. Desi ceilalti retaileri vorbesc de scaderi de 10-15%, consider ca piata a inregistrat fluctuatii in anumite perioade ale anului, pastrand insa o valoare constanta, a spus Lorand Szarvadi, director executiv al Domo.
La baza evolutiei modeste a pietei de retail de electronice, electrocasnice si IT a stat creditul de consum. Adica exact acel factor care determinase explozia vanzarilor de frigidere, televizoare si combine audio in 2003 si 2004. Acum trei ani, 75-80% din vanzarile in magazinele retailerilor erau facute pe credit. La vremea respectiva, acum trei-patru ani, s-a inregistrat o perioada de boom pe acest segment de credite care, normal, a dus la o crestere exploziva a pietei. Acum vorbim de un procent mai apropiat de 30%, estimeaza Lorand Szarvadi.
In acelasi timp, si destinatia creditelor s-a schimbat, fiindca a crescut puterea de cumparare. Mai nou, consumatorii apeleaza la credite atunci cand cumpara lucruri mai importante, cum ar fi o casa sau o masina. Acest lucru se va simti si pe parcursul anului 2007, sustine Szarvadi.
Situatia este cu mult schimbata fata de anul 2003, cel care a marcat liberalizarea creditului de consum. Daca pana in acel an posibilitatea accesarii unui credit pentru electronice si electrocasnice era destul de mica, in principal din cauza birocratiei necesare, de atunci situatia s-a simplificat. Dar in timp creditele pentru electronice si electrocasnice si-au pierdut suflul, pentru ca primul val de achizitii pentru dotarea locuintelor s-a incheiat. Perioada de innoire a unui frigider sau aragaz este de aproximativ 10 ani, iar in cazul computerelor de birou vorbim mai degraba de 4 ani, a spus Dragos Simion, vicepresedinte al grupului Flamingo International.
In plus, mai exista si argumentul ca, spre deosebire de anii trecuti, cand clientii cumparau toate produsele cam in acelasi timp, utiland complet casa din punctul de vedere al electrocasnicelor, acum acestia prefera sa achizitioneze produsele separat, unul cate unul, ceea ce nu mai justifica un credit.
Insa cel mai important rol in temperarea creditului de consum l-a avut BNR, care a inasprit treptat conditiile de acordare a acesturi tip de credit. Un exemplu este practic anularea creditului in valuta pentru electronice si electrocasnice, masura adoptata in toamna lui 2005 si care si-a facut efectul pe tot parcursul anului trecut, afirma Simion. Flamingo, spre exemplu, avea o solutie de acest fel, in parteneriat cu Raiffeisen, iar in momentul in care ni s-a impus sa o scoatem de pe piata, am constatat o scadere de 25% a vanzarilor in perioada imediat urmatoare.
Totusi, creditul de consum in magazinele de retail de electronice si electrocasnice nu va disparea. In urmatorii cinci ani, piata creditelor se va stabiliza la o medie de mai putin de 30% din vanzarile totale, cred retailerii. Trendul este in continuare descendent, dar procentul de credit din totalul vanzarilor este in continuare destul de sus, a afirmat Ostahie.
Pe de alta parte, mai exista un aspect care trebuie luat in considerare. Daca, in medie, 60% din tranzactiile din magazinele de electronice si electrocasnice se fac cu bani gheata, o buna parte se fac prin carduri, de debit si de credit, iar acestea din urma au in spate tot o schema de finantare prin credit, pe care insa retailerii nu o pun la socoteala.
Cred ca vorbim de un procent de 20% din tranzactiile cu bani cash care se fac prin carduri bancare de credit, estimeaza Simion de la Flamingo. Valoarea este confirmata si de Lorand Szarvadi: Plasticul, adica plata cu card bancar in magazinele de retail, ar putea insemna in jur de 15-20% din achizitiile cu bani gheata. Si probabil ca majoritatea sunt de credit.
Dincolo de optimismul pe termen mai lung, sa revenim la observatia lui Ostahie despre marile retele care au fost nevoite sa isi regandeasca strategiile de dezvoltare din cauza scaderii vanzarilor. Altex, care este numarul unu, cu o cota de piata agregata pentru magazinele Altex si Media Galaxy de 25%, incepea anul 2006 optimist, cu un volum al afacerilor usor superior celor 274 de milioane de euro realizate in 2005. Pe parcursul anului, cresterea s-a transformat in scadere, iar cele o suta de milioane de euro vanzari anuntate pentru primul semestru de Dan Ostahie au redus obiectivul pentru intreg anul la aproximativ 250 de milioane de euro. Altex a incheiat insa anul cu 220 de milioane de euro.
O scadere a afacerilor a inregistrat anul trecut si Flamingo. Cu 150 de milioane de euro in 2006, potrivit lui Simion, Flamingo (care a cumparat reteaua Flanco la inceputul anului trecut) se afla sub valoarea realizata separat de cele doua retele in anul 2005.
Singurul care nu pare a fi afectat de scaderea pietei este Domo (14% cota de piata), a carei cifra de afaceri a crescut in fiecare din ultimii cinci ani si este estimata sa creasca in continuare si anul acesta. Pentru anul trecut, cifra de afaceri estimata a retelei a ajuns la 123 de milioane de euro, in crestere de la 112 milioane de euro in 2005.
In aceste conditii, marii retaileri au incercat anul trecut sa-si reorganizeze afacerile, pentru a putea reveni la o crestere anul acesta. Flamingo pare ca a avut parte de cel mai dificil an, intrucat a trebuit sa puna la punct fuziunea cu Flanco, in conditiile in care acesta din urma mergea in pierdere. Planul nostru initial a fost sa finalizam fuziunea treptat, pe o perioada de 18 luni, a spus Dragos Simion. Dar am realizat ca ar fi fost un dezastru sa ne intindem atat de mult si am fi pierdut mai multe procente din cifra de afaceri, motiv pentru care am redus procesul la sase luni.
Ca parte a procesului de reorganizare in urma fuziunii cu Flanco, compania a redus numarul de angajati de la 1.600 la aproximativ 1.000. Cele mai multe dintre disponibilizari s-au facut pe motive de excedent de personal, pentru ca au fost multe cazuri in care o functie a fost ocupata de doi oameni, unul din Flamingo, iar celalalt din Flanco. Plus de asta, au fost si situatii in care o anumita functie nu a mai fost necesara, spune Simion.
Totodata, compania a inchis o mare parte din magazinele Flamingo, care erau neprofitabile, concentrandu-si mai mult atentia asupra magazinelor Flanco. Astfel ca Flamingo numara in prezent 140 de magazine, dintre care 45 sunt Flamingo, 10 sunt Future Shop, 77 sunt magazine Flanco, iar 8 sunt Flanco World, acestea din urma fiind diferentiate de celelalte prin suprafata mare, de peste 1.500 de metri patrati.
Inca mai avem de inchis magazine neprofitabile, dar numarul inchiderilor nu va mai fi atat de mare ca anul trecut. Probabil vom inchide mai mult de zece magazine Flamingo, intrucat in anumite locuri chiriile au inceput sa urce considerabil si nu este rentabil sa mentii in functiune un magazin unde profitabilitatea nu depaseste chiria. Dar vom deschide zece noi magazine Flanco World pe parcursul anului, spune Simion.
Suprafata actuala de vanzare a magazinelor Flamingo si Flanco este de 40.000- 42.000 de metri patrati, dar va ajunge la finalul lui 2007 la 50.000-55.000 de metri patrati. Vanzarile pe metrul patrat sunt de aproximativ 3.500 de euro, potrivit companiei. De asemenea, la capitolul optimizare, compania a decis sa externalizeze anumite departamente, cel mai bun exemplu fiind departamentul de media, pe care Flamingo l-a sustinut ani de zile.
Pe fondul acestor schimbari, Flamingo estimeaza ca anul acesta va castiga terenul pierdut in 2006 si va incheia anul cu o cifra de afaceri de aproximativ 180 de milioane de euro. In ceea ce priveste profitul, Flamingo a raportat in 2005 un profit net de 1 milion de euro, in conditiile in care Flamingo a iesit pe plus, iar Flanco pe minus. In 2006 suntem tot pe plus, insa, fiind listati la Bursa de Valori Bucuresti, nu pot furniza aceste informatii momentan, a explicat Dragos Simion.
In cazul Altex, anul 2006 a determinat decizia companiei de a derula primul sau rebranding, dar si restructurarea retelei. La finalul anului trecut, compania numara 100 de magazine Altex Mega Store si Altex si 14 Media Galaxy.
In 2005 au fost cam 120 de magazine Altex, ceea ce inseamna ca am inchis aproximativ 20 dintre ele, cele mai multe de mici dimensiuni, pe care le-am inlocuit cu magazine cu suprafata mai mare, a spus Dan Ostahie, presedintele companiei.
Reteaua a trecut printr-un proces de reorganizare, care nu a modificat in mod semnificativ numarul magazinelor, dar suprafata lor totala a crescut de la 50.000 de metri patrati, la inceputul lui 2006, la aproximativ 70.000 de metri patrati. In 2007 vom incheia procesul de reorganizare si vom ramane tot la aproximativ 100 de magazine Altex. Nu vor mai fi multe inchideri, intrucat majoritatea s-au facut anul trecut. In ceea ce priveste Media Galaxy, anul trecut am avut 8 magazine si am ajuns la 14 anul acesta, a spus Ostahie.
In ceea ce il priveste pe performerul de anul trecut, Domo, acesta a continuat rebrandingul anuntat la sfarsitul anului 2005. Ca si ceilalti retaileri, si noi am inchis din magazine si am deschis altele noi. Am inchis 23 si am deschis 28 si probabil vom continua si anul acesta cu ce a mai ramas, dar nu cred sa fie vorba de mai mult de 3 magazine, apreciaza Lorand Szarvadi. Momentan, suprafata de expunere in magazinele Domo este de 46.000 de metri patrati, iar vanzarile inseamna 2.700 de euro pe metrul patrat, cu planuri sa ajunga la 3.000 de euro anul acesta.
Pentru anul acesta, Domo estimeaza o crestere a veniturilor la 150 mil. euro. In ceea ce priveste profitul net, compania estimeaza ca a depasit anul trecut profitul de 2 mil. euro in 2005. Iar anul acesta depasim din nou pragul stabilit anul trecut, a spus Szarvadi. Domo opereaza in prezent 112 magazine, dintre care 15 cu suprafata mai mare de 1.000 de metri patrati, urmand sa ajunga la finalul anului la 130 de magazine, conform estimarilor companiei. Cresterea ar putea fi pusa pe seama contractului incheiat cu Kaufland, contract care a adus Domo anul trecut 18 noi magazine si urmeaza sa mai aduca inca 16.
Cand se discuta de extindere, trebuie luata in calcul politica Domo de reducere a costurilor, care a impus anumite limite in ceea ce priveste cheltuielile – 7% din cifra de afaceri pentru plata chiriilor, 4,5% pentru salarii si 2% pentru logistica.
Indiferent despre ce retea de retail este vorba, scopul comun este obtinerea unor suprafete cat mai mari de expunere. Aceasta pentru ca utilizatorii prefera sa cumpere din magazine cat mai mari, mall-uri sau centre comerciale. In schimb, vanzarile magazinelor mici, de proximitate, sunt in scadere. Practic, magazinele de dimensiuni reduse acopera o arie de aproximativ 500 de metri, in timp ce magazinele mari acopera o distanta de 3 kilometri, iar peste 80% dintre utilizatorii care traiesc in aceasta arie isi fac cumparaturile din respectivul magazin.
Una peste alta, marii retaileri sunt de acord ca anul 2007 va permite relansarea pietei, care ar urma sa treaca pragul de un miliard de euro. In mod normal, piata ar trebui sa ajunga la 2 miliarde de euro, dar asta se va intampla probabil in aproximativ patru ani, a estimat Szarvadi.
Cresterea cea mai mare ar urma sa fie inregistrata in domeniul electronicelor de consum – cu 10%, eliminarea taxelor vamale la cateva categorii avand aici o importanta contributie. Pe partea de white goods (electrocasnice traditionale), cresterea este estimata la 3-5%, acest segment marcand in ultima perioada cel mai important regres, din cauza saturatiei pietei.
Potentialul pietei pare sa se dovedeasca atractiv pentru straini. Teknosa (parte a Sabanci Holding, unul dintre cele mai mari conglomerate din Turcia), a cumparat anul trecut pachetul majoritar al Primex, compania care detine reteaua Cosmo, dupa ce i-a tatonat pe cei trei mari – Altex, Flanco si Domo, potrivit informatiilor disponibile. Lista strainilor va fi completata de anul acesta, spun surse din domeniu, si de brandul bulgaresc Technomarket. Aceste intrari vor genera fluctuatii din punctul de vedere al cotei de piata a actualilor jucatori, iar piata va suporta, cel putin pentru urmatorii doi sau trei ani, diverse schimbari de cote de piata, crede Dan Ostahie.
Cele mai puternice efecte le va genera insa potentiala intrare a marilor retele europene, precum Dixons (detinatorul brandului Electroworld), care ar putea intra printr-o achizitie, sau Mediamarkt (divizie a grupului Metro), care prefera in general investitii de tip greenfield.
Daca astazi mai sunt inca decalaje fata de Ungaria sau Cehia din punctul de vedere al veniturilor, investitorii pe termen mediu sau lung considera ca piata locala va ajunge, in trei sau patru ani, de aproape trei ori mai mare decat Ungaria sau Cehia, devenind cu alte cuvinte a doua piata ca importanta dupa Polonia, considera Dan Ostahie.
In plus, Bucurestiul are avantaje proprii din punct de vedere logistic, fiind pozitionat intr-un triunghi cu Belgrad si Sofia, motiv pentru care ar putea deveni un fel de capitala financiara zonala, sustin retailerii. Concentrarea pe piata financiara este extrem de ridicata si toate bancile mari au operatiuni si aici – plus ca inca se mai asteapta intrarea pe piata a unor mari banci straine, a apreciat presedintele Altex.
Piata este extrem de concurentiala si acest lucru se va resimti din ce in ce mai puternic in urmatorii cativa ani, odata cu noile intrari pe piata. Astfel, jucatorii actuali trebuie sa aiba grija unde pun piciorul, pentru ca, fiind obligati sa se extinda, risca sa calce gresit (a se citi intrarea in spatii cu chirii ridicate, dar care nu justifica investitia din punctul de vedere al traficului si/sau al potentialului zonei). Iar de aici pana la disparitia din piata nu-i un drum chiar asa de lung cum pare.