BusinessMagazin

Blog

  • Încălzirea globală a dublat riscul ploilor extreme în Europa Centrală

    Un studiu făcut de World Weather Attribution (WWA) s-a concentrat pe episodul de ploi abundente care a avut loc la mijlocul lunii septembrie, când furtuna Boris s-a oprit deasupra Europei Centrale, provocând inundaţii devastatoare în Austria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia. Inundaţiile au dus la pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale semnificative.

    „Aceste inundaţii arată cât de costisitoare devin schimbările climatice”, a declarat Maja Vahlberg, coautor al studiului, conform The Guardian.

    „Chiar şi cu zile de pregătire, inundaţiile au devastat totuşi oraşe, au distrus mii de case şi au determinat Uniunea Europeană să promită ajutoare în valoare de 10 miliarde de euro”.

    Cercetătorii au folosit modele climatice pentru a compara scenariul actual cu o lume în care temperatura globală ar fi fost cu 1,3°C mai scăzută – nivelul de încălzire cauzat până în prezent de activităţile umane. Rezultatele au arătat o creştere clară a riscului de precipitaţii extreme.

    Studiul avertizează că situaţia ar putea deveni şi mai gravă în viitor. Dacă temperatura globală va creşte cu 2°C peste nivelurile preindustriale, intensitatea ploilor ar putea creşte cu încă 5%, iar probabilitatea unor astfel de evenimente ar putea creşte cu 50% faţă de prezent.

    Friederike Otto, climatolog la Institutul Grantham al Imperial College din Londra şi coautor al studiului, subliniază impactul disproporţionat al acestor creşteri aparent mici: „Aproape peste tot în lume se întâmplă ca o mică creştere a precipitaţiilor să ducă la o creştere similară, de ordinul magnitudinii, a inundaţiilor. Dar acest lucru duce la o creştere mult mai mare a pagubelor”.

    Experţii recomandă măsuri urgente de adaptare, inclusiv îmbunătăţirea sistemelor de apărare împotriva inundaţiilor, a sistemelor de avertizare timpurie şi a planurilor de răspuns la dezastre. De asemenea, ei avertizează împotriva reconstrucţiei în zonele predispuse la inundaţii.

  • Orange anunţă retragerea de la Bursa de Valori din New York

    Compania Orange a anunţat că se retrage de la Bursa de Valori din New York. Decizia a fost luată pentru a creşte eficienţa activităţilor, au explicat reprezentanţii gigantului francez din domeniul telecomunicaţiilor.

    Compania a anunţat decizia privind retragerea de la Bursa de Valori din New York prin intermediul unui comunicat de presă. Hotărârea a fost luată marţi de consiliul de administraţie cu scopul „simplificarii” şi „eficienţei”.

    Orange a încearcat să-şi liniştească clienţii şi partenerii cu privire la această măsură care urmăreşte doar „îmbunătăţirea funcţionării interne” a companiei, potrivit Le Figaro.

    Orange îşi va retrage „American Depositary Shares (ADS)” de la listarea la NYSE şi „îşi va anula înregistrarea la U.S. Securities and Exchange Commission (SEC)”, instituţia care supraveghează piaţa. Cererea va fi depusă „în timpul celui de-al patrulea trimestru al anului 2024” şi va intra în vigoare la zece zile de la depunere. Din acel moment „Orange ADS nu vor mai fi tranzacţionate la NYSE”, mai scrie în comunicat.

  • Povestea grecului care face zeci de milioane de euro din vânzarea resursei fără de care nimeni de pe această planetă nu poate trăi şi din care România deţine 60% din rezerva totală a Europei

    Îşi spune „făuritor de branduri”. A creat Dorna, LaDorna şi Aqua Carpatica. A bătut palma cu Coca-Cola, Lactalis şi PepsiCo. Este un creator de branduri cu ambiţia de a-şi duce mărcile pe o piaţă globală, dar şi cu speranţa că învinge timpul. „Noi suntem trecători, Aqua Carpatica va rămâne.”

    Jean Valvis are 68 de ani, iar în 2008, după ce a vândut producătorul de lactate LaDorna către gigantul francez Lactalis, al doilea exit semnat de el după ce în 2002 vânduse brandul de ape minerale Dorna către Coca-Cola, le-a făcut o promisiune fiilor săi. „E o promisiune sacră între mine şi fiii mei că nu voi mai face exit nici din Aqua Carpatica, nici din vinuri”. Promisiunea pe de o parte şi crezul său pe de altă parte.

    Crezul că a descoperit cea mai pură apă minerală din lume, că Aqua Carpatica poate deveni un brand global, că România este patria apelor minerale. A construit Dorna cu gândul  la o piaţă mai mare decât cea locală şi a vândut către Coca-Cola în 2002 cu acelaşi gând. „Eram tânăr atunci, a fost o înţelegere verbală (cea legată de extinderea peste hotare – n. red). Poate dacă se ţineau de cuvânt nu aş mai fi vrut atât de tare să revin”, spune Valvis, care admite că din acel acord, semnat când avea 48 de ani, a învăţat multe.

    Doi ani au durat atunci negocierile cu Coca-Cola, doi ani şi acum discuţiile cu PepsiCo. „În mai 2020, cu nesiguranţa pandemiei, am pornit de la o bună propunere a unui grup internaţional şi am avut de la început două condiţii: să ia un pachet minoritar şi să considere Aqua Carpatica ca pe un Rolls-Royce al portofoliului lor. Totul s-a făcut într-un mod profesionist chiar dacă ei au avut mai multe centre de decizii.” La cele două exituri anterioare a fost mai simplu. Valvis a negociat direct cu un CEO sau cu un antreprenor, însă acum echipe întregi de avocaţi, consultanţi, manageri s-au aşezat la masă sau în şedinţe online pentru a închide un acord de vânzare către PepsiCo a 20% din acţiunile Carpathian Springs, compania care produce brandul Aqua Carpatica. „A fost cea mai lungă şi cea mai dificilă negociere.

    Mulţumesc conducerii PepsiCo Europa. Fără voinţa strategică a lui Silviu Popovici (CEO al Pepsi Europa – n. red) nu ştiu dacă aş fi avut răbdarea să negociez doi ani.” Marţi, 2 august, Valvis-Holding şi grupul Pepsi au anunţat oficial semnarea unui acord strategic care îi deschide brandului Aqua Carpatica graniţele lumii. „Devenim ambasadorii economici ai României”, spune antreprenorul care merge pe drumul său fără să mai aştepte. „Prin acest proiect eu nu mai aştept nimic, ci materializez singur o idee pe care o tot repet de mai mulţi ani. România are o caracteristică ce o deosebeşte într-un mod competitiv de toate celelalte ţări din lume: România este patria apelor minerale. Acesta este atuul nostru naţional incontestabil. Iar astăzi avem o multinaţională dispusă să lupte împreună cu mine, avem o altă forţă.”

    Pentru Valvis, România este patria apelor minerale şi acesta e brandul pe care se poate construi la fel cum Elveţia este patria ceasurilor de lux, Franţa a vinurilor sau Scoţia a whisky-ului. Nu este prima dată când o spune. De mai bine de un deceniu vorbeşte despre puritatea izvoarelor de ape minerale din Carpaţi, despre calitatea apei, despre importanţa unui produs care reprezintă 70% din corpul nostru. „Eu nu vând maşini, vând apă naturală, cea mai importantă substanţă a vieţii. Nu propun niciodată un produs care nu-mi place mie. Vreau să le dau şi celorlalţi posibilitatea să consume ce consum eu, la aceeaşi calitate, utilitate şi frumuseţe. Meseria mea, de făuritor de branduri, înseamnă să stabileşti o relaţie de încredere cu cel care consumă brandul.” Despre încredere vorbeşte şi în noua relaţie cu partenerul său – Pepsi. „Pentru noi este un moment extraordinar pentru că vine o multinaţională, are încredere în colectivul nostru, a demonstrat această încredere prin acceptarea statutului de acţionar minoritar.” Jean Valvis a dezvoltat mereu cu ajutorul unui grup de acţionari minoritari.

    Carte de vizită:

    ► Omul de afaceri s-a născut la Atena şi are cetăţenie elveţiană şi greacă;

    ► Este absolvent al Facultăţii de arhitectură din cadrul Universităţii Politehnice din Atena, dar şi al Universităţii Sorbona din Paris, unde şi-a luat şi doctoratul;

    ►Ž A profesat ca arhitect aproape 10 ani, iar apoi a fost inginer consultant pentru diverse studii de fezabilitate, rol din care a călătorit în 1993 în România, la Bucureşti, pentru a realiza  un studiu de fezabilitate în industria alimentară – aşa a identificat oportunitatea unei afaceri în domeniul apelor minerale;

    ► În afară de dezvoltarea mărcilor Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti şi Chateau Valvis, s-a implicat recent şi în afaceri în domeniul energiei verzi şi al agriculturii bio.

    Mereu a avut în preajmă acţionari români, nu a fost niciodată singur într-un business. „Pentru mine, să respect minoritarii nu este dificil, fac asta de 30 de ani.” Şi astăzi, un pachet de 14% din acţiunile grupului care deţine Aqua Carpatica este controlat de un grup de acţionari minoritari. „Am colaboratori de 30 de ani care înainte de tranzacţia cu Pepsi deţineau 18% din companie.

    Acum participaţia lor s-a diluat cu 20%.” Stelian Chiforescu este unul dintre românii care i-au fost parteneri lui Jean Valvis în dezvoltarea afacerilor locale, iar după dispariţia lui, în mai 2020, Elena şi Adrian Chiforescu, alături de mama lor au devenit acţionari în grupul care deţine şi Aqua Carpatica. „Familia Chiforescu m-a susţinut moral în unul dintre cele trei momente grele din timpul negocierilor cu Pepsi”, povesteşte Valvis, care adaugă că în al doilea moment greu a redactat o scrisoare către conducerea Pepsi „într-o engleză diplomatică” beneficiind de sprijinul fiului său, Christos. „Al treilea moment a fost legat de o chestiune comercială, care s-a rezolvat într-un mod constructiv.” Admite că negocierile nu au fost uşoare.

    Complexitatea acordului vine în primul rând din faptul că Valvis va rămâne acţionar majoritar, nu face exitul cum s-a întâmplat la celelalte două tranzacţii anterioare, cu Coca-Cola şi Lactalis, astfel că s-au pus pe masă strategii de dezvoltare, bugete, planuri de marketing, idei şi pieţe care se pot dezvolta, structuri de conducere şi de decizie pentru Aqua Carpatica. „În 2024 vom construi o nouă fabrică tot la Vatra Dornei. Pornim exporturile către Arabia Saudită, Grecia şi Marea Britanie, vom dezvolta acolo noi capacităţi comerciale.

    Cu ajutorul PepsiCo intrăm în Polonia şi SUA, întâi în nord-estul Statelor Unite, vizăm acolo trei state, dar urmează foarte multe ţări. Vom angaja o echipă pentru departamentul de export”, îşi descrie Valvis viziunea, menţionând şi cifrele. Noua fabrică presupune o investiţie de 10-15 milioane de euro, în funcţie de capacitatea instalată, exporturile vor creşte de la o pondere de 6-7% în prezent la 33-35% în cinci ani, iar producţia locală pentru Aqua Carpatica poate ajunge la un miliard de litri.

    În prezent, vânzările Aqua Carpatica se ridică la 400 de milioane de litri anual, iar brandul românesc este deja prezent pe 16 pieţe externe. În prezent, exportul de ape minerale al României este nesemnificativ, sub 5%, consumul intern creşte de la an la an. La momentul exitului din afacerea Dorna, în 2002, piaţa de ape minerale era la un nivel de 800-850 de milioane de litri, iar Dorna realiza vânzări de 80 de milioane de sticle pe an, potrivit datelor de la acea vreme. În prezent, piaţa a crescut la peste 2,2 miliarde de litri (tot segmentul de apă îmbuteliată – n.red.), ceea ce înseamnă că fiecare român a consumat în 2021 circa 116 litri de apă. „Dacă ne unim cu toţii, toţi competitorii din producţia apelor minerale, România devine o forţă la nivel mondial.”

    CITITI AICI MATERILAUL INTEGRAL

  • Lider PNL: Marcel Ciolacu fie minte, fie nu ştie diferenţa dintre absorbţie şi contractare

    „Marcel Ciolacu fie minte, fie nu ştie diferenţa dintre absorbţie şi contractare în cazul fondurilor UE. Nu a ajuns cu meditaţiile la economie la acest capitol. Guvernul are rată de absorbţie zero, în ceea ce priveşte fondurile structurale şi de coeziune din exerciţiul financiar 2021-2027. Răspunderea o poartă premierul Marcel Ciolacu şi ministrul PSD al Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Guvernul Ciolacu nu a atras niciun euro, semnează doar pentru proiecte deja contractate de Nicolae Ciucă şi Marcel Boloş”, scrie pe Facebook Dan Motreanu.

    Aşa cum avertizează Consiliul Fiscal, adaugă el, absorbţia de fonduri europene în primele opt luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 în valoare de 2,5 miliarde de euro.

    „În anii anteriori, când atât postul de premier, cât şi cel de la MIPE erau deţinute de PNL, cifrele situaţia a stat diferit –5,9 miliarde de euro în 2022 şi 6 miliarde de euro în 2023. Acum, a trecut deja jumătate din exerciţiul financiar 2021-2027 şi ministrul PSD doar a semnat contracte. S-a şi lăudat cu contractele semnate, în cadrul unui bilanţ al absorbţiei fondurilor UE! Bilanţul real al absorbţiei – zero euro din exerciţiul financiar 2021-2027. Semnarea unor contracte nu înseamnă absorbirea unor fonduri. Contractarea este etapa în care autorităţile sau beneficiarii obţin aprobarea oficială pentru finanţarea proiectelor lor. Absorbţia este procesul prin care fondurile contractate sunt efectiv utilizate şi cheltuite în cadrul proiectelor aprobate”, încheie Motreanu.

  • Guvernul anunţă măsuri pentru continuitatea în acordarea serviciilor medicale pentru pacienţi

    „Aprobăm şi o măsură foarte aşteptată în domeniul sănătăţii, ce asigură continuitate în acordarea serviciilor medicale pentru pacienţi. În cazul medicilor de familie, menţinem şi în ultimul trimestru din 2024 valoarea punctelor <per capita> şi pe serviciu”, a explicat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

    O altă măsură vizează cabinetele de medicină de specialitate din ambulatoriu

    „Pentru cabinetele de medicină de specialitate din ambulatoriu, începând cu 1 octombrie, majorăm cu 11% valoarea punctului pe serviciu”, a precizat premierul.

    Măsurile sunt propuse pentru adoptare în cadrul şedinţei de miercuri a Guvernului.

  • Brandul german de lux de articole sportive Bogner intră pe piata din România cu un magazin în galeria de retail din JW Marriott Bucharest Grand Hotel, în urma unei investiţii de aproximativ 500.000 euro

    Brandul german de lux de articole sportive Bogner, prezent în peste 50 de ţări, se extinde în România prin deschiderea primului magazin în cadrul galeriei de retail The Grand Avenue, localizată la parterul JW Marriott Bucharest Grand Hotel.

    Deschiderea magazinului este planificată pentru 1 noiembrie, în urma unei investiţii de aproximativ 500.000 de euro.

    Noul magazin are o suprafaţă de 131 de metri pătraţi, tranzacţia de închiriere fiind intermediată de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    Magazinul din Bucureşti este operat în franciză de Iceland România, deţinută de Iceland Bulgaria, companie care este de peste 10 ani reprezantantul oficial al Bogner în Bulgaria, unde operează 3 magazine monobrand, două în Sofia şi unul în Bansko, şi alte 4 unităţi multibrand.

    “Am văzut întotdeauna potenţialul pieţei româneşti. Ne gândim să deschidem un magazin Bogner în România încă de dinainte de pandemie. Acum că ne-am întors la o oarecare normalitate, nu am vrut să ratăm ocazia de a aduce un magazin monobrand Bogner în România. România se dezvoltă considerabil din punct de vedere al venitului disponibil, al PIB-ul şi al calitatăţii vieţii în general, depăşind majoritatea vecinilor săi din Balcani”, a spus Dimitar Tsikandelov, Business Development Manager Iceland Bulgaria şi Head of Iceland România.

    Fondată în anul 1932 de Willy Bogner în Munchen, Germania, Bogner oferă o gamă exclusivă de îmbrăcăminte pentru sport, de la articole pentru schi şi golf până la articole pentru exterior şi accesorii pentru bărbaţi, femei şi copii.

    „Segmentul de lux din România a avut o evoluţie impresionantă în ultimii ani având în vedere rezultatele raportate de brandurile prezente pe piaţa locală. Intrarea în România a Bogner, un retailer care vine cu o gamă de articole care până acum nu a fost exploatată de alţi jucători prin magazine fizice arată o maturizare a pieţei de lux. Magazinele fizice rămân cruciale pentru brandurile de lux, având în vedere că experienţa clienţilor este un element foarte important”, a declarat Dana Radoveneanu, Head of Retail Agency Cushman & Wakefield Echinox.

     

  • Klaus Iohannis, somat să îi retragă decoraţia lui Aurelian Bădulescu

    „Sunt Ana Ciceală, consilieră municipală în Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Sunt una dintre consilierele care de-a lungul timpului a fost insultată, jignită, ameninţată în cel mai grobian mod cu putinţă de Aurelian Bădulescu, care pentru o lungă perioadă de timp a fost viceprimarul Capitalei, omul de încredere al Gabrielei Firea. L-am acţionat în judecată pe Aurelian Bădulescu, alături de colegele mele care au fost ţintele aceloraşi tipuri de atacuri şi două instanţe din România au constatat definitiv că ne-au fost încălcate drepturile la onoare, demnitate şi imagine, drepturi nepatrimoniale ştirbite de către Bădulescu, în calitate de pârât, prin formularea de afirmaţii denigratoare, defăimătoare şi mincinoase la adresa noastră”, se arată în scrisoarea deschisă.

    Ea publică o serie de cuvinte „de o violenţă contra femeilor rar întâlnită în spaţiul public adresate de Aurelian Bădulescu” ei şi altor colege consiliere municipale, toate în şedinţe publice ale Consiliului General din ultimii 6 ani, părintre care „Am auzit că ai lucrat in Anglia ca barman şi ai fost prostituată”, „Când am consumat toate elementele de discuţie cu numita Ciceală, parte a filmului de scurtmetraj USR, a trebuit sa umblu la registrul popular de înjurături”, „Cât de jigodie să fii, mă Ciceală?!……de ce râzi asa, de râs eşti tu… Cât de animal poţi să fii, mă?! …daca mai mişti din mâna aia aşa, ţi-o bag în fund pân’ la cot…” şi „Doamna Ciceală, mi-e scârbă să te aud vorbind. Te rog eu frumos, lasă-mă în pace. Vezi-ţi de treaba dumitale, că eşti femeie cu burta la gură. Du-te şi pregăteşte-te de naşterea copilului, nu mai vorbi tâmpenii”.

    „Duminică aţi acordat Ordinul de Merit în grad de cavaler, asimilat gradului de sublocotenent, lui Aurelian Bădulescu. Nu aş fi considerat în vreun fel necesar să readuc şi reproduc în spaţiul public aceste cuvinte oribile adresate unor femei la locul de muncă, investite cu încredere publică de reprezentare de către cetăţeni în forul legislativ bucureştean, dacă nu aflam de acest de decret emis de dvoastră. Domnule preşedinte Klaus Iohannis, în 2014, în timpul campaniei electorale, am simţit umilinţa la care a fost supusă doamna Carmen Iohannis prin afirmaţiile făcute de Gabriela Firea, acuzându-vă că nu sunteţi bun pentru funcţia publică pentru că nu aveţi copii. Împreună cu milioane de femei din România am considerat acea declaraţie ca fiind jignitoare la adresa tuturor femeilor care deţin o funcţie publică, care au o viaţă profesională de succes, dar care din diferite motive nu au copii”, adaugă Ciceală.

    Ea îi cere lui Iohannis ca, „în numele femeilor din România care au suferit umilinţe, denigrări, atacuri la demnitatea umană, recunoscute sau nu în instanţă, a femeilor care sunt victimele violenţelor şi a abuzurilor, a tinerelor fete care îşi doresc o viaţă normală, să se simtă respectate şi protejate în România”, să reanalizeze motivele care au stat la baza acordării acestei distincţii lui Aurelian Bădulescu şi să i-o retragă conform legii, punând în aplicare art.51, alin. b) din legea 29/2000 privind privind sistemul naţional de decoraţii al României.

    Klaus Iohannis i-a oferit, săptămâna trecută, Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler lui Aurelian Bădulescu, consilier de conturi la Curtea de Conturi.

  • Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: ANAF a publicat un ghid explicativ cu privire la prevederile/scopul Directivei 2011/16/UE privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal (”DAC 7”)

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei Ghidul explicativ cu privire la prevederile/scopul Directivei 2011/16/UE privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal (DAC7) la rubrica Asistenţă Contribuabili/Schimb automat de informaţii în domeniul impozitelor directe.

    Materialul informativ, disponibil la următorul li n k, este menit să sprijine contribuabilii în înţelegerea şi aplicarea reglementărilor fiscale introduse prin O.G nr. 16/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, prin care au fost transpuse în legislaţia naţională prevederile Directivei (UE) 2021/514 a Consiliului din 22 martie 2021, de modificare a Directivei 2011/16/UE privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal (denumită DAC7).

    Actul normativ sus menţionat prevede obligaţia ca Operatorii de platforme să transmită raportări către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin care să declare anual activitatea economică relevantă DAC7, derulată de persoane juridice şi fizice prin intermediul acestora şi are ca scop asigurarea transparenţei fiscale, în vederea prevenirii fraudei fiscale, a fenomenului de evaziune fiscală şi/sau evitării declarării obligaţiilor fiscale, rezultate din activităţile economice desfăşurate prin intermediul platformelor digitale.

    Este important de precizat faptul că, prin transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei Europene DAC 7, NU sunt introduse alte impozite, taxe sau contribuţii obligatorii.

     

  • Unde au ajuns/ la cine s-au dus 500 mil. dolari? Sever Mureşan, cofondatorul Băncii Dacia Felix, a murit, lăsând în urmă multe întrebări fără răspuns legate de unul dintre cele mai controversate falimente bancare din anii ’90, care a lăsat o datorie către BNR de jumătate de miliard de dolari care nu a mai fost recuperată niciodată

    Sever Mureşan (75 de ani), unul dintre fondatorii Băncii Dacia Felix şi figura publică principală a acestei bănci, a murit într-o clinică din Franţa, scriu ziarele centrale. 

    Sever Mureşan, fost tenisman profesionist, a fost în prim-planul vieţii publice în primul deceniu de capitalism, având în vedere ascensiunea Băncii Dacia Felix din Cluj, care a pornit din ruinele şi cu banii celebrului joc piramidal Caritas, de la începutul anilor ’90.

    Banca Dacia Felix a ajuns cea mai mare bancă privată înfiinţată după Revoluţie, dar s-a prăbuşit în câţiva ani, sub presiunea creditelor neperformante acumulate şi a evaporării zecilor şi sutelor de milioane de dolari. Înainte să înceapă problemele şi BNR să ceară falimentul, Banca Dacia Felix acumulase o datorie imensă către Banca Naţională, de peste 500 milioane de dolari, la care s-a adăugat şi o datorie de câteva zeci de milioane de dolari către CEC Bank.

    BNR finanţase Banca Dacia Felix, acoperind deficitul de lichiditate pe care îl avea banca din Cluj la finalul fiecărei zile în Sistemul Naţional de Decontare, pentru ca acest sistem, care asigură plăţile între bănci, să nu se prăbuşească şi să arunce în aer tot sistemul financiar al României. Dar întrebarea este dacă BNR a finanţat descoperitul de cont al băncii Dacia Felix la un capăt, la celălalt capăt unde s-au dus, la cine au ajuns toţi aceşti bani, care au fost daţi de către banca Dacia Felix în piaţă? 

    Prăbuşirea Băncii Dacia Felix a fost extrem de controversată, mai ales prin prisma banilor care s-au dat prin credite noilor capitalişti care au apărut după 1990 şi care ulterior nu au mai fost găsiţi şi nu au mai fost recuperaţi. Banca Naţională a purtat ani de zile în bilanţul ei creanţa Băncii Dacia Felix, care la un moment dat a fost preluată, în anii 2000, de către un grup israelian, Eurom, care preluase şi banca, în 1997. Bineînţeles că această creanţă a fost cumpărată la un discount de 90%-95%, pierderea înregistrată de BNR fiind de aproape jumătate de miliard de dolari.

    Grupul israelian Eurom a vândut ceea ce a fost Banca Dacia Felix, rebranduită, către Leumi Bank, una dintre cele mai mari bănci din Israel, care, în urmă cu 5 ani, a fost cumpărată de First Bank şi mai nou, în urma tranzacţiei de anul trecut, de către grupul italian Intesa.

    După prăbuşirea Băncii Dacia Felix, Sever Mureşan a ieşit treptat din prim-planul vieţii economice şi politice. La un moment dat, el l-a adus la Bucureşti pe George Bush Sr., fostul preşedinte american de la începutul anilor ’90, care a jucat un meci demonstrativ de tenis cu Adrian Năstase, prim-ministrul de la vremea respectivă, şi cu Ilie Năstase.

    Sever Mureşan a avut în anii ’90 legături puternice cu lumea politică de la Bucureşti, de la vârful PDSR-PSD, dar nu numai, ceea ce i-a permis să aibă ascensiunea pe care a avut-o cu Banca Dacia Felix, dar care nu a rezistat după schimbarea guvernărilor.

  • Este oficial: Cum pot lua românii 30.000 de lei gratis de la stat să îşi modernizeze locuinţa

    Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) demarează sesiunea de finanţare pentru înscrierea solicitanţilor persoane fizice în cadrul Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională, începând cu data de 27 septembrie 2024, ora 10:00 şi până la data de 08 octombrie 2024, câte o zi pentru fiecare regiune sau până la epuizarea bugetului aferent fiecărei regiuni, prin intermediul aplicaţiei informatice pusă la dispoziţie pe siteul www.afm.ro. Totodată, unităţile de cult se vor putea înscrie în program în data de 09 octombrie 2024, ora 10:00 sau până la epuizarea bugetului, conform celui mai recent comunicat de pe site-ul instituţiei.

    “În anul 2024, Administraţia Fondului pentru Mediu lansează sesiunea de înscriere cu un buget record de aproximativ 2 miliarde de lei. Scopul nostru este să facilităm accesul unui număr cât mai mare de beneficiari la finanţarea oferită prin acest program. Ne dorim să asigurăm resursele necesare pentru a sprijini implementarea sistemelor de panouri fotovoltaice în alte aproximativ 67.000 de gospodării, astfel că, după această sesiune vom putea discuta despre aproximativ 200.000 de gospodării care îşi vor reduce costul facturii la energie electrică şi care vor utiliza energie verde.

    Sesiunea din 2024 aduce noutăţi deosebit de importante în cadrul Programului. Este vorba despre finanţarea instalaţiilor pentru stocarea energiei electrice produse de panourile fotovoltaice, o măsură esenţială pentru maximizarea eficienţei şi independenţei energetice a gospodăriilor. Totodată, am crescut considerabil subvenţia, de la 20.000 lei la 30.000 lei, oferind astfel un sprijin financiar mai mare pentru cei care doresc să investească în energia verde.

    Pentru a simplifica procesul de înscriere am adus îmbunătăţiri semnificative aplicaţiei informatice dedicate programului. Astfel, conturile utilizatorilor pot fi create înainte de deschiderea oficială a sesiunii de înscriere, permiţându-le astfel beneficiarilor să se familiarizeze cu aplicaţia şi să fie pregătiţi în avans. În ziua dedicată înscrierii va fi necesară doar încărcarea documentelor solicitate, eliminând astfel stresul şi aglomeraţia. Ne dorim să asigurăm un proces de înscriere cât mai eficient, astfel că am decis ca fiecare regiune să aibă o zi destinată înscrierii şi nu trei zile cum a fost anul trecut, având în vedere faptul că banii alocaţi s-au epuizat de fiecare dată într-un timp record. Această măsură va reduce semnificativ riscul de supraîncărcare a platformei şi va oferi fiecărui solicitant şanse egale de a beneficia de finanţare.” a declarat preşedintele AFM, Laurenţiu-Adrian NECULAESCU.

    Solicitanţii se vor înscrie personal în cadrul programului prin intermediul aplicaţiei informatice, conform calendarului AFM.

    Aplicaţia informatică nu permite modificarea/înlocuirea/eliminarea documentelor încărcate de către solicitant.

    Toate informaţiile necesare participării în Program sunt publicate pe site-ul www.afm.ro, la secţiunea Programe de finanţare – Sisteme fotovoltaice.