BusinessMagazin

Blog

  • Surse: Piloţii Tarom au salarii aproape la jumătate faţă de veniturile piloţilor altor linii aeriene “Suntem ţinuţi în viaţă cât să funcţionăm, nu să ne dezvoltăm”

    Lipsa investiţiilor în dezvoltare, renunţarea la curse şi menţinerea salariilor la un nivel scăzut sunt printre problemele revendicate de angajaţii Tarom, potrivit surselor din cadrul companiei.

    “Un pilot de la Tarom, cu sporuri, poate câştiga într-un caz fericit 5.000 de euro net lunar. Un alt pilot de la o altă linie aeriană, poate câştiga 8.000 de euro doar dacă stă acasă, şi este de rezervă, nu este normal”, a spus sursa citată.

    De partea cealaltă, şefii Tarom câştigă salarii de peste 36.000 de lei brut/21.000 lei net pe lună, deşi compania nu a raportat profit din 2007 încoace.

    “Compania este în restructurare, bugetele sunt limitate, iar banii sunt cât pentru a supravieţui, nu pentru a se dezvolta”, reclamă sursa citată.

    Pe de altă parte, săptămâna trecută TAROM anunţa semnarea contractului de leasing pentru achiziţia a două aeronave Boeing 737 MAX 8, care vor fi livrate în perioada decembrie 2025 – ianuarie 2026. Cele două aeronave fac parte din procesul de modernizare a flotei TAROM şi vor fi livrate în perioada decembrie 2025 – ianuarie 2026. Noile aeronave vor avea o capacitate de 189 de locuri.

    La finalul lunii mai premierul Marcel Ciolacu a anunţa validarea ajutorului de stat pentru compania Tarom. Este vorba de aproape 100 de milioane de euro, aprobaţi de Comisia Europeană la sfârşitul lunii aprilie.

     

  • Asigurările de viaţă încep să crească mai mult, dar nu depăşesc pragul de 3 mld. lei

    Viaţa asigurărilor de viaţă a ajuns la finalul anului 2023 la 2,97 mld. lei, în creştere cu 12% faţă de anul 2022. Deşi avansul este unul mai mare decât cel al asigurărilor generale, chiar mai mare decât al întregii pieţe, volumul rămâne în continuare sub pragul de 3 mld. lei, în timp ce ponderea în totalul primelor brute subscrise se află la cel mai mic nivel, respectiv 16%.

    Asigurările de viaţă au fost întotdeauna un segment care a avut o evoluţie mai lentă, piaţa concentrându-se de-a lungul timpului mai mult pe zona asigurărilor generale, mai exact asupra asigurărilor obligatorii auto. Falimentele recente din piaţă, respectiv prăbuşirea companiei City Insurance spre finalul anului 2021 şi căderea companiei Euroins România, au deviat atenţia din ultimii ani spre această zonă, mai ales din cauza efectelor care au urmat, precum creşterea contribuţiei la Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA), plafonarea tarifelor RCA şi dezechilibrul lăsat în urmă.

    Cu toate acestea, piaţa asigurărilor de viaţă a continuat să prindă teren, chiar dacă volumul nu a spart bariera de 3 mld. lei la finalul anului 2023. Din perspectiva principalilor jucători din piaţa asigurărilor de viaţă, NN Asigurări de Viaţă îşi menţine poziţia de lider, depăşind pragul de 1 mld. lei la finalul anului 2023, urmat de sucursala Metropolitan Life cu un volum al primelor brute subscrise de 625 mil. lei, iar podiumul este completat de BCR Asigurări de Viaţă, cu un volum al primelor brute subscrise de 479 mil. lei, conform datelor colectate de ZF.

    În ceea ce priveşte tipurile de poliţe de asigurări de viaţă în 2023, cele mai mari ponderi le deţin asigurările tradiţionale, respectiv 56% din totalul subscrierilor, în timp ce asigurările de tip unit-linked, cu componentă de investiţie, au avut o pondere de 32% în totalul subscrierilor. Comparativ cu anul 2022, asigurările de viaţă cu componentă investiţională au prins teren în anul 2023, ceea ce a dus la o creştere de 50% a volumului de prime brute subscrise, ajungând până la 940,9 mil. lei, în timp ce asigurările de viaţă tradiţionale au scăzut uşor cu 4%, până la 1,67 mld. lei în 2023.

     

  • Câte din ţările europene preferate de români sunt în topul scumpirilor la cazare, transport, mâncare

    Scăderea puterii de cumpărare obligă oamenii să fie şi mai atenţi la cheltuielile din următoarele luni, ceea ce influenţează şi alegerea destinaţiilor de vacanţă şi bugetul alocat, arată analiştii XTB.

    În cel de-al treilea trimestru al anului trecut (iulie, august şi septembrie), 60% din cheltuielile majorităţii europenilor s-au îndreptat spre cazare şi mesele din vacanţă, 18% – către mijlocul de transport în comun, iar 4% din buget a mers către alte tipuri de activităţi de timp liber.

    Spania este a doua ţară din lume, în privinţa numărului de vizite internaţionale – inclusiv ale românilor. Printre principalele atracţii care conving turiştii sunt cultura, mâncarea, plajele şi peisajele. Madrid şi regiunile Galicia şi Murcia sunt cele trei comunităţi în care se vor resimţi în sezonul acesta, cel mai mult creşterea preţurilor.

    Capitala Spaniei, cu o creştere de 4,28%, este, de asemenea, zona care a înregistrat cea mai mare creştere a preţurilor la hoteluri şi restaurante în ultimele douăsprezece luni, urmată de Galicia şi de regiunea Valencia.

    Pe de altă parte, La Rioja este comunitatea, alături de Madrid, în care activităţile turistice s-au scumpit cel mai mult, în timp ce în Murcia şi Catalonia (Barcelona este capitala regiunii) vor fi observate cel mai mult creşterea preţurilor la transport, arată analiştii XTB.

    Spaniolii aleg, însă, alte destinaţii. Conform ultimelor date ale platformei de trasee turistice gratuite GuruWalk, Italia este destinaţia internaţională numărul unu pentru spanioli. Regatul Unit, Japonia, Portugalia, Franţa şi Croaţia sunt următoarele destinaţii preferate pentru această vară.

    Analizând evoluţia preţurilor şi „mişcările valutare” ale ţărilor cele mai vizitate în ultimii ani, concluzia este că e momentul să mergem în vacanţă în Japonia.

    Recent, OCU (organism din Spania care recomandă şi informează consumatorii cu privire la diverse produse) a desemnat această ţară asiatică drept destinaţia favorită pentru această vară. Devalorizarea yenului japonez în ultimele douăsprezece luni face ca vizitarea Japoniei să fie cu 11% mai ieftină decât în 2023.

    Situaţia este complet diferită în Turcia, unde, în ciuda devalorizării lirei cu peste 20%, creşterea preţurilor în domeniile esenţiale ale verii, precum cazarea, restaurantele şi transportul a depăşit 70%. Statele Unite ale Americii se menţin pe a doua poziţie cu o creştere a preţurilor de 8%, dat fiind că aici se adaugă şi aprecierea dolarului faţă de euro.

    În ultimii ani, turismul din ţările Europei de Est a crescut considerabil, iar acest lucru se reflectă şi în evoluţia preţurilor. România, Serbia şi Croaţia înregistrează, de asemenea, creşteri de aproximativ 8% pentru vacanţele din acest an.

    Croaţia este ţara în care costurile pentru mâncare şi cazare au crescut cel mai mult în ultimele luni. Albania ar putea fi inclusă, de asemenea, în această categorie, dar creşterea este mai mult legată de aprecierea monedei albaneze lek, decât de creşterea propriu-zisă a preţurilor (care a fost, de fapt, una dintre cele mai mici din toate ţările Europei).

    În general, în Europa, vacanţele s-au scumpit cu o medie de 4%. Portugalia înregistrează o creştere uşor mai mare, din cauza scumpirii cazării şi alimentelor, în timp ce în cazul Marii Britanii, aprecierea lirei este unul dintre principalele motive pentru care vacanţele de aici sunt cu 6% mai scumpe decât anul trecut.

    Alte ţări, precum Italia sau Franţa, rămân „în urmă”. În afara Europei, se poate observa şi evoluţia Marocului, care înregistrează creşteri de 4%, determinate de aprecierea dirhamului.

  • Ce salarii câştigă şefii Tarom, o companie care nu a raportat profit în ultimii 17 ani: Directorul general are un salariu brut de 37.000 lei pe lună, iar directorul financiar şi cel comercial câştigă peste 36.000 de lei pe lună. Tarom plăteşte şi 12.500 lei pe lună pentru fiecare din cei 7 membri ai boardului

    Şefii Tarom, una dintre companiile de stat cu cele mai mari probleme, câştigă salarii de peste 36.000 de lei brut pe lună, deşi compania nu a raportat profit din 2007 încoace. 

    Astfel, potrivit rapoartelor publicate de Tarom, remuneratia bruta a Directorului General este de 37.000 lei/luna, în timp ce Directorul Financiar câştigă 36.131 lei/luna, iar Directorul Comercial 36.131 lei/luna.

    Pe lângă asta, compania aeriană de stat mai plăteşte şi remuneraţii de 12.500 lei brut fiecăruia dintre cei 7 membri ai Consiliului de Administraţie: 

    Anca – Daniela Boagiu – mandat din 15.06.2024
    Iuliana – Cristina Bârcă – mandat din 15.06.2024
    Monica Săsărman  – mandat din 15.06.2024
    Iulian-Daniel Idolu  – mandat din 15.06.2024
    Costin – Ionuţ Iordache – mandat din 15.06.2024
    Mirel Alexandru Marcu– mandat din 15.06.2024
    Mihăiţă Ursu – mandat din 15.06.2024

    Zborurile Tarom spre Budapesta, Frankfurt, Amsterdam, Paris, Madrid şi Oradea sunt anulate în această dimineaţă, fără ca pasagerii să cunoască motivele care stau în spatele acestei decizii care crează haos pe aeroportul Otopeni şi afectează planurile de călătorie pentru mii de pasageri români.

    În ultimii patru ani, Tarom a schimbat şapte directori, astăzi, compania este condusă printr-un mandat interimar de Costin Iordache, care a mai ocupat funcţia de conducere la Tarom. Când au anunţat că Tarom va fi condus iar de Costin Iordache, reprezentaţii companiei au menţionat totuşi că „obiectivul principal al echipei de management rămâne implementarea planului de restructurare“, dar fără să anunţe însă o dată la care ar urma să fie implementat sau cum.În 2022, ultimul an pentru care există date publice, Tarom a avut venituri de 1,1 miliarde lei (220 milioane euro), potrivit Ministerului de Finanţe. Veniturile au fost aproape duble faţă de anul anterior, ţinând cont că în 2021 pandemia încă îşi producea din efecte, mai ales în industria aviatică. Pierderile companiei au fost de 274 milioane lei (55 milioane euro), iar datoriile s-au ridicat la 1,4 miliarde lei, cel mai mare nivel din ultimele două decenii.

     

  • Guran, vicepreşedinte PNL: Marcel Boloş se consultă doar cu premierul Ciolacu

    Virgil Guran comentează, la RFI, introducerea e-TVA, care a scos luni în stradă sute de manifestanţi în faţa Guvernului: „Cred eu că aici trebuie gândit mai bine în privinţa măsurilor de combatere a evaziunii fiscale, pentru că uneori, aceste măsuri îngreunează activitatea economică şi îngreunează activitatea oamenilor de afaceri, care de fapt duc ţara înainte, prin taxe, impozite, prin dezvoltare”.

    Vicepreşedintele PNL crede că „Marcel Boloş se consultă doar cu Marcel Ciolacu şi premierul dă direcţia cu ce are de făcut şi într-adevăr, Marcel Ciolacu nu se consultă cu partidul şi de multe ori, acest lucru dăunează imaginii Partidului Naţional Liberal (…). Uneori, imaginea noastră nu este chiar bună, din cauza unor acţiuni ale ministrului Boloş”.

  • INS: PIB a crescut în primul trimestru al anului cu 0,7%

    Produsul Intern Brut (PIB) a crescut în primul trimestru din 2024, comparativ cu trimestrul IV din 2023, cu 0,7%, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul I 2024 a fost de 424.634,3 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,7% faţă de trimestrul IV 2023 şi cu 2,2% faţă de trimestrul I 2023.

    Produsul intern brut estimat pentru trimestrul I 2024 a fost de 348.870,3 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,5% faţă de trimestrul I 2023.

    Comparativ cu varianta provizorie, dinamica PIB a crescut cu +0,4 puncte procentuale iar cea a valorii adăugate brute s-a majorat cu +0,5 puncte procentuale, arată INS.

    Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între cele două estimări, astfel:

    – Agricultura, silvicultura şi pescuitul nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate a scăzut faţă de estimarea anterioară cu -0,1 puncte procentuale (de la 102,1% la 102,0%)

    – Industria a înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (-0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu +0,3 puncte procentuale (de la 98,9% la 99,2%)

    – Construcţiile au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (-0,1%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu +0,1 puncte procentuale (de la 97,6% la 97,7%)

    – Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hoteluri şi restaurante, de la -0,4% la +0,1% între cele două estimări, ca urmare a majorării volumului de activitate cu +2,1 puncte procentuale (de la 98,3% la 100,4%)

    – Informaţiile şi comunicaţiile au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat faţă de estimarea anterioară cu -0,1 puncte procentuale (de la 102,0% la 101,9%)

    – Intermedierile financiare şi asigurările de la -0,1% la 0,0%, între cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (98,4%)

    – Tranzacţiile imobiliare nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%), iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (99,6%)

    – Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţi de servicii suport au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (-0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu +0,1 puncte procentuale (de la 96,7% la 96,8%)

    – Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială, de la +0,1% la 0,0%, iar volumul de activitate a scăzut cu -0,7 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 100,9% la 100,2%)

    – Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii nu au suferit modificări privind contribuţia la creşterea PIB (+0,2%) între cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (107,0% ).

    Volumul impozitelor nete pe produs a crescut cu 0,2 puncte procentuale în varianta provizorie comparativ cu varianta provizorie, de la 106,0% la 106,2%.

    Din punctul de vedere al utilizării PIB, diferenţe semnificative ale contribuţiei la modificarea PIB între cele două estimări, au înregistrat:

    – Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei de la +2,2% la +2,5%, ca urmare a creşterii volumului său cu +0,5 puncte procentuale de la 103,3% la 103,8%

    – Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice, de la +0,3% la 0,0%, ca urmare a diminuării volumului său cu -3,8 puncte procentuale de la 103,9% la 100,1%

    – Consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la +0,4 la -0,8%, ca urmare a scăderii volumului său cu -11,9 puncte procentuale de la 104,0% la 92,1%.

  • Vremea caniculară în Capitală, până miercuri

    Vremea se anunţă caniculară în Capitală, până miercuri. Temperatura maximă va ajunge şi la 39 de grade.

    Conform prognozei speciale pentru Bucureşti, valabilă de luni dimineaţî până miercuri dimineaţă, vremea va fi caniculară, iar disconfortul termic ridicat.

    Indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi.

    Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab şi moderat.

    Luni, temperatura maximă se va situa în jurul a 37 de grade, iar marţi va fi de 38…39 de grade.

    Minima termică va fi de 18…22 de grade.

  • Tarom anulează toate zborurile din această dimineată şi creează haos pe aeroportul Otopeni

    Zborurile Tarom spre Budapesta, Frankfurt, Amsterdam, Paris, Madrid şi Oradea sunt anulate în această dimineaţă, fără ca pasagerii să cunoască motivele care stau în spatele acestei decizii care crează haos pe aeroportul Otopeni şi afectează planurile de călătorie pentru mii de pasageri români.

    Compania aeriană de stat Tarom este una dintre cele mai “celebre” găuri negre din portofoliul statului român. Din 2007 compania de stat nu a mai raportat profit, a schimbat zeci de manageri, a pierdut orice bătălie cu toate companiile aeriene low-cost care operează de pe Otopeni, a plătit salarii de sute de milioane de lei fără ca situaţia companiei să se îmbunătăţească.

    În ultimii patru ani, Tarom a schimbat şapte directori, astăzi, compania este condusă printr-un mandat interimar de Costin Iordache, care a mai ocupat funcţia de conducere la Tarom. Când au anunţat că Tarom va fi condus iar de Costin Iordache, reprezentaţii companiei au menţionat totuşi că „obiectivul principal al echipei de management rămâne implementarea planului de restructurare“, dar fără să anunţe însă o dată la care ar urma să fie implementat sau cum.În 2022, ultimul an pentru care există date publice, Tarom a avut venituri de 1,1 miliarde lei (220 milioane euro), potrivit Ministerului de Finanţe. Veniturile au fost aproape duble faţă de anul anterior, ţinând cont că în 2021 pandemia încă îşi producea din efecte, mai ales în industria aviatică. Pierderile companiei au fost de 274 milioane lei (55 milioane euro), iar datoriile s-au ridicat la 1,4 miliarde lei, cel mai mare nivel din ultimele două decenii.

     

  • Opinie Dan Armeanu, vicepreşedinte ASF: Fondurile de pensii private din România s-au situat anul trecut pe locul 7 din 71 de state analizate de către OCDE

    În ultimii ani, pe fondul creşterii decalajelor demografice, au fost întreprinse eforturi intense de reformă a sistemelor de pensii, care au implicat dezvoltarea sistemelor de pensii finanţate prin capitalizare şi gestionate de sectorul privat. Astfel de sisteme vor juca un rol din ce în ce mai important în asigurarea veniturilor la pensie, iar activele de pensii private vor juca un rol din ce în ce mai important pe pieţele financiare, în special ca sursă de economisire pe termen lung.

    Fondurile de pensii private din România au performat puternic în ultima perioadă depăşind nivelurile rentabilităţii înregistrate în perioada anterioară pandemiei, rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat fiind de 7,36% la finalul lunii mai 2024. Chiar dacă în ultimii ani pieţele financiare au experimentat fluctuaţii considerabile, fondurile de pensii private au dat dovadă de rezilienţă, şocurile temporare fiind resorbite rapid, trendul actual fiind de creştere continuă şi susţinută.

    Activele totale acumulate în sistemului de pensii private au ajuns la valoarea de 29,04 mld. EUR, cu o creştere a activelor din ultimul an de 29,52%. Ca procent din PIB, activele fondurilor de pensii private reprezintă 8,18%[1]. Fondurile de pensii administrate privat însumează active de 28 mld. EUR, în timp ce fondurile de pensii facultative au ajuns la 1,04 mld. EUR. Faţă de finalul anului 2023, activele fondurilor de pensii private au crescut cu 9,96%, fapt datorat în special evoluţiei pozitive a acţiunilor listate la BVB, acestea având un randament de 25% în această perioadă.

    Luând în considerare valoarea totală a activelor fondurilor de pensii private de la finalul anului 2023, comparativ cu finalul anului 2022, acestea au avut o creştere de 31,35%, fapt care situează fondurile de pensii din România pe locul 7 din 71 de state analizate de către OCDE în studiul Pension Market in focus 2023[2]. Conform aceluiaşi studiu, creşterea la nivel global a activelor de pensii private din anul 2023 a fost rezultatul unor progrese atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. Pe termen scurt, jurisdicţiile raportoare au atribuit creşterea activelor câştigurilor din investiţii în 2023. Inflaţia şi creşterea salariilor au susţinut, de asemenea, creşterea valorii contribuţiilor virate din salarii. Pe termen lung, creşterea activelor reflectă, de asemenea, maturizarea sistemului de pensii private în multe ţări, cu un aflux tot mai mare de contribuţii care depăşeşte încă nivelul sumelor plătite din sistem. De exemplu, multe ţări au încercat să îşi consolideze sistemul de pensii private şi să crească numărul de persoane care economisesc în vederea pensionării prin instituirea obligativităţii de participare la un plan de pensii private (de exemplu Armenia, Grecia şi Georgia), prin introducerea programelor de aderare automată.

    Activele fondurilor de pensii private au fost investite cu precădere în titluri de stat emise de statul Român, într-un procent de 65,11%. Fondurile de pensii private au mai investit în acţiuni 25,20%, în obligaţiuni corporative 4,49%, în organisme de plasament colectiv 2,76%, depozite bancare 1,29%, precum şi în alte instrumente un procent de 1,14% (obligaţiuni municipale, obligaţiuni emise de organisme străine neguvernamentale, ETC, etc.).

    Din totalul activelor sistemului de pensii private un procent de peste 93% este investit în instrumente emise de România, fondurile de pensii private contribuind la susţinerea pe termen lung a necesarului de finanţare a statului, care utilizează sumele atrase inclusiv pentru investiţii ce generează la rândul lor o creştere economică sustenabilă. Prin investiţiile efectuate atât pe piaţa primară, cât şi pe piaţa secundară, fondurile de pensii private au devenit principalii investitori instituţionali din România contribuind la dezvoltarea sustenabilă a pieţei de capital.

    Pe lângă creşterea activelor fondurilor de pensii private, s-a înregistrat şi o creştere a numărul total de participanţi. La finalul lunii mai 2024 numărul total de participanţi a ajuns la 8,96 mil. cu o creştere a numărului de participanţi din Pilonul II de 147 mii de participanţi. Totodată, se evidenţiază o creştere vizibilă a interesului românilor pentru pensiile facultative în ultimul an, numărul participanţilor crescând cu 95 mii participanţi, ceea ce reprezintă o creştere de 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

    În contextul procesului de aderare al României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), la începutul lunii iunie 2024 a avut loc la sediul organizaţiei de la Paris evaluarea României în Grupul de lucru al OCDE pentru pensii private (WPPP). Această evaluare constă în analiza detaliată a modului în care practicile şi politicile României în domeniul pensiilor private se aliniază la cele două instrumente juridice OCDE în domeniu, respectiv Recomandarea privind principiile cheie referitoare la reglementarea pensiilor private şi Recomandarea privind buna proiectare a planurilor de pensii cu contribuţii definite.

    Conform principiilor de bază ale OCDE, investiţiile fondurilor de pensii private trebuie să fie aliniate cu orizontul investiţional, cu obiectivele de risc şi randament, respectiv să ţină seama de natura pe termen lung a economisirii pentru pensionare şi a eventualelor obligaţii viitoare.

    Fondurile de pensii private iau în considerare cerinţele cantitative şi principiile de prudenţă în efectuarea investiţilor, ţinând seama de obiectivele de calitate, securitate, lichiditate şi rentabilitate. Reglementările privind investiţiile ar trebui să ia în considerare principiile legate de diversificarea şi dispersia riscurilor. În acest sens, investiţiile în străinătate ale fondurilor de pensii private ar trebui să fie permise, sub rezerva respectării principiilor de gestionare prudentă. Astfel, posibilitatea investirii în emitenţi din alte state este strâns legată de analiza riguroasă a riscurilor şi oportunităţilor aferente investiţiei.

    În acest context, au fost apreciate progresele realizate de ţara noastră în vederea alinierii la instrumentele juridice şi la practicile promovate de OCDE. O modificare legislativă importantă din acest an a reprezentat-o creşterea procentului de contributivitate la fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II) de la 3,75% la 4,75% din salariul brut începând cu luna ianuarie 2024. Totodată, începând cu luna mai 2024, a fost revizuit cadrul legislativ în ceea ce priveşte investirea activelor fondurilor de pensii private, ce vizează lărgirea orizontului investiţional prin posibilitatea efectuării de investiţii pe pieţe reglementate din state membre OCDE, pieţe ce au în vedere cele mai bune practici din domeniu, fapt ce presupune o diversificare a paletei investiţionale a fondurilor de pensii private. De menţionat faptul că, diversificarea investiţiilor a fondurilor de pensii private presupune păstrarea profilului de risc asumat prin politica de investiţii şi îndeplinirea cerinţelor de prudenţialitate şi calitate a activelor.

    În viitor, în vederea susţinerii reformei sistemului de pensii, precum şi pentru o mai bună aliniere a legislaţiei din domeniul pensiilor private la standardele OCDE, principala temă de analiză inter-instituţională vizează elaborarea legislaţiei pentru faza de decumulare a fondurilor de pensii private (pay-out phase). De asemenea, sunt luate în considerare obiective strategice precum menţinerea rolului Pilonului II de complementaritate a sistemului public de pensii, creşterea inclusivităţii prin extinderea categoriilor de persoane eligibile care ar putea contribui la Pilonul II, dar şi creşterea gradului de diversificare a opţiunilor de investiţii ale fondurilor de pensii private.

    Motto-ul OCDE ”Politici mai bune pentru o viaţă mai bună” ar trebui să fie principala caracteristică a politicilor elaborate, în vederea îmbunătăţirii bunăstării oamenilor, atât pentru generaţia actuală, cât şi pentru generaţiile viitoare.

     

    [1] PIB martie 2024 1.767,3 mld. lei

    [2] OECD (2023), Pension Markets in Focus 2023, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/28970baf-en

     

  • Valul de căldură se extinde. 25 de judeţe sub Cod galben, apoi 29

    Luni, valul de căldură se va extinde şi intensifica uşor în Crişana, Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea continentală şi jumătatea de sud a Moldovei, unde va fi caniculă şi disconfort termic ridicat.

    Temperaturile maxime vor fi de 35…37 de grade, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge şi local va depăşi uşor pragul critic de 80 de unităţi.

    Judeţele vizate sunt Bucureştiul şi Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea, Dolj, Mehedinţi, Gorj, Bihor, Arad, Timiş, Caraş Severin, Bacău, Vaslui, Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea, Ialomiţa, Constanţa, Ilfov, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman şi Olt.

    Marţi, valul de căldură va continua să se extindă şi să se intensifice în Crişana, Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea continentală, local în Moldova şi Maramureş, precum şi în sud-vestul Transilvaniei, unde va fi caniculă şi disconfort termic ridicat.

    Temperaturile maxime vor fi de 35…37 de grade şi local 38…39 de grade în regiunile sudice, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pe arii extinse pragul critic de 80 de unităţi. Local, minimele nu vor coborî sub 20 de grade, caracterizând o noapte tropicală.

    Numărul judeţelor vizate se extinde la 29: Satu Mare, Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea, Dolj, Mehedinţi, Gorj, Alba, Bihor, Arad, Timiş, Caraş Severin, Hunedoara , Iaşi, Bacău, Vaslui, Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea, Ialomiţa, Constanţa, Ilfov, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman şi Olt.

    Valul de căldură va continua treptat să se extindă şi să se intensifice în toată ţara.