Blog

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Cecilia Tudor, Managing director Renault South Eastern Europe, Renault Commercial Roumanie

    Cifră de afaceri (2022)*: 4,75 mld. lei

    Profit net (2022): 41,6 mil. lei

    Număr de angajaţi: 149

    * Renault Commercial Roumanie


    Biografie:
    Are o experienţă de peste 20 de ani în Renault Group România, în comerţ, marketing şi comunicare pentru mărcile Dacia şi Renault. A condus, pe rând, departamentele de Distribuţie Comercială, Vânzări Reţea Renault, Vânzări Vehicule Electrice – Vehicule de Ocazie – Vehicule Utilitare. În 2021 a fost numită managing director Renault South Eastern Europe, rol prin care coordonează activitatea pentru marca Renault la nivelul clusterului SEE.


    ► Ştiam că îmi doresc o profesie care să îmi ofere oportunităţi de interacţiune cu oamenii. În perioada preuniversitară, aveam două gânduri: fie să devin medic, fie să lucrez în vânzări, două domenii diferite, dar ambele îmi ofereau şansa de a lucra, zilnic, cu oameni. La momentul acela, m-am simţit mai aproape de zona comercială şi am ales o facultate cu profil economic. Ulterior, am intrat în Renault pe zona de marketing, unde am găsit mediul ideal pentru un tânăr absolvent – una dintre primele companii multinaţionale din ţară, aveam şansa de a urma cursuri şi traininguri, eram expusă know-how-ului internaţional şi diferitelor contexte, departamente, situaţii.

    ► Aşteptările mele au coincis într-o proporţie mare cu ceea ce Renault îmi oferea, dar poate într-un ritm mai puţin accelerat faţă de ceea ce îmi imaginam eu. Am avut şansa să trec prin marketing, vânzări, after-sales, comunicare, departamente care mi-au permis să îmi formez o perspectivă largă şi informată asupra industriei, oferindu-mi baza necesară pentru a lua decizii asumate. Traseul s-a dovedit a se mula foarte bine atât pe nevoile mele de creştere profesională, cât şi pe dorinţa de a fi mereu în contact cu oamenii, mai ales că activăm într-o industrie unde schimbările sunt nu numai constante, dar şi majore, din punct de vedere tehnologic şi legislativ.

    ► Renault a făcut deja o repoziţionare strategică majoră, devenind un brand de tehnologie, de servicii şi energie curată, punând bazele planului său ambiţios de a deveni, în Europa, marcă auto pur electrică, din 2030. Având în vedere industria, reglementările, nevoia de mobilitate durabilă, imprevizibilul – a se vedea pandemia, dar şi dorinţa oamenilor de a avea vehicule cât mai inteligente, conectate şi performante care ţin pasul cu societatea, nu cred că putem să mai vorbim de perioade de timp aşa mari, ci ar trebui să gândim în etape mai scurte.
     

  • Câţi bani au pe mână cei mai mari administratori de fonduri mutuale din România. Industria se apropie de maximul din 2021 pe active

    Cei mai mari patru manageri de investiţii prezenţi pe piaţa locală aveau împreună active în valoare de 19,3 miliarde de lei la finele lunii mai, peste 80% din totalul la nivelul industriei, arată cele mai recente date ale Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România (AAF).

    Întreaga piaţă de asset management ajunge la active de 23,7 mld. lei, aproape de maximul de aproximativ 26 mld. lei înregistrat în urmă cu trei ani. Pe primul loc se află BRD AM, cu active de circa 5 mld. lei care se traduc printr-o cotă de piaţă de 21%.

    Urmează Raiffeisen AM, cu active de 4,8 mld. lei şi 20,4% din piaţă, iar podiumul este completat de Erste AM, care a coborât de pe locul întâi la finele lunii mai de anul trecut. În acest caz, activele şi cota ating 4,7 mld. lei, respectiv 20%.

  • Fiul lui George Soros s-a logodit cu Huma Abedin, fosta colaboratoare a lui Hillary Clinton

    „Asta s-a întâmplat… nu am putea fi mai fericiţi, mai recunoscători sau mai îndrăgostiţi”, a scris tânărul Soros în postare, urmat de o inimioară şi un emoji cu inel cu diamant.

    Postarea a inclus o fotografie ce pare a-l arăta pe Alex Soros în genunchi în faţa Humei Abedin, scrie The Hill.

    Alex Soros este preşedintele Open Society Foundations, pe care tatăl său a fondat-o şi a controlat-o cândva. Bătrânul Soros a fost în centrul teoriilor conspiraţiei de dreapta timp de ani de zile, confruntându-se cu acuzaţii, inclusiv una recentă din partea Rep. Nancy Mace, că a finanţat grupuri implicate în proteste pro-palestiniene în campusurile universitare.

    Abedin şi-a început cariera la Washington ca stagiară la Casa Albă în biroul primei doamne, lucrând ulterior alături de Clinton în Senat, la Departamentul de Stat şi în campania electorală.

    Abedin a fost căsătorită anterior cu fostul deputat Anthony Weiner şi a rămas alături de acesta în timp ce se confrunta cu numeroase scandaluri, dar a intentat divorţ de el în urma descoperirii de către FBI a e-mailurilor sale pe laptopul lui Weiner, ceea ce a dus la redeschiderea de către directorul FBI de atunci, James Comey, a unei anchete privind e-mailurile lui Clinton cu puţin timp înainte de alegerile prezidenţiale din 2020.

  • Rata anuală a inflaţiei continuă trendul de scădere: în iunie, inflaţia a coborât la 4,9% după ce în luna mai a fost de 5,1%. Serviciile au înregistrat cele mai mari creşteri de preţ, de 8,8% an/an. Alimentele s-au scumpit, în medie, cu 1,1%

    Rata anuală a inflatiei a coborât în luna iunie la 4,9%, după ce în luna mai a fost de 5,1% iar în aprilie de 5,9%, în condiţiile în care cele mai mari creşteri de preţ s-au înregistrat la servicii, de 8,81% faţă de iunie 2023.

    Preţurile la mărfurile nealimentare au crescut în iunie cu 6,28% an/an, în timp ce la mărfurile alimentare creşterea a fost de 1,1%, potrivit datelor publicate joi de INS.

    Comparativ cu mai, în iunie preturile de consum s-au redus cu 0,24%. 

    Dintre alimente, cele mai mari creşteri de pret an la an au fost la conserve de fructe (9,76%), vin şi bere (7,2%-8%), carne de vacă, carne de porc şi peşte (5,5%-6,4%).

    În schimb, făina şi mălaiul s-au ieftinit în medie cu 30%, uleiul cu 18,5%, iar untul cu 14,3% şi zahărul cu 12,4%.

    La capitolul mărfuri nealimentare, medicamentele s-au scumpit cu 23,9%, detergentii cu 21,9%, cărtile, ziarele şi revistele cu 10,1%, articolele de igienă şi cosmetice cu 16,3%, tutunul şi tigările cu 10,7%, iar încăltămintea cu 7,8%. Fată de mai 2023, combustibilii sunt mai scumpi cu 5,02%.

    Dintre servicii, cele mai mari creşteri au fost la Poştă (26,5%), bilete de avion (10,1%), Apă, canal, salubritate (15,27%), Îngrijire medicală (11,47%),  restaurante (10,43%).

    Rata inflaţiei de la începutul anului (iunie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 2,6%.

    Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2023 – iunie 2024) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2022 – iunie 2023) a fost 7,2%.

    Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna iunie 2024 comparativ cu luna mai 2024 a fost 100,06%.

    Rata anuală a inflaţiei în luna iunie 2024 comparativ cu luna iunie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 5,3%.

    Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2023 – iunie 2024) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2022 – iunie 2023) determinată pe baza IAPC a fost 7,3%.

    Scăderea accelerată a inflaţiei a convins boardul BNR să dea în sfârşit startul relaxării monetare în luna iulie, banca centrală reducând dobânda-cheie la 6,75%, de la nivelul de 7% unde a staţionat timp de un an şi jumătate.

    Inflaţia anuală a coborât spre 5% în luna mai 2024, sub nivelul dobânzii-cheie, după ce pe ansamblul întregului an 2023 rata anuală a inflaţiei s-a redus cu 9,76 puncte procentuale  – de la 16,4% în decembrie 2022 până la 6,6% în decembrie 2023.

    În perspectivă, potrivit actualelor evaluări, BNR consideră că rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni pe o traiectorie „semnificativ mai joasă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din luna mai 2024, în principal sub influenţa efectelor de bază şi a modificărilor legislative din domeniul energiei, precum şi pe fondul decelerării creşterii preţurilor importurilor şi al ajustării descendente graduale a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt”.

     

     

     

  • Angajatorii au scos în piaţă aproape 7.500 de posturi pentru candidaţii care nu au o diplomă de absolvire a studiilor. Cele mai multe oferte provin din retail şi industria alimentară

    Angajatorii au postat în ultima lună aproximativ 7.500 de locuri de muncă destinate candidaţilor care nu au o calificare sau o diplomă de absolvire a studiilor medii sau superioare, dintre care o treime au fost pentru domeniul retail şi 20% pentru industria alimentară, arată o analiză a eJobs.ro, principala platformă de recrutare din România.

    Turismul a fost al treilea angajator în ceea ce priveşte numărul de joburi adresate candidaţilor necalificaţi, urmat de transport / logistică, servicii, call – center / BPO, producţie şi construcţii.

    „Vorbim despre joburi de lucrător în depozit, manipulant marfă, curieri, ospătari, şoferi, lucrători comerciali. În domenii precum retail, turism sau horeca aplică inclusiv tinerii studenţi, dar ei sunt interesaţi de aceste joburi doar pentru o perioadă limitată de timp, pentru a câştiga experienţă sau, pur şi simplu, pentru a-şi suplimenta veniturile. Pe măsură ce se apropie de finalizarea studiilor, se îndreaptă însă spre domeniile în care vor să îşi construiască parcursul profesional pentru care s-au pregătit”, explică Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs.ro.

    Pentru astfel de joburi, salariile variază între 3.500 şi 4.500 de lei net, potrivit datelor salariale agregate de Salario, comparatorul salarial marca eJobs.

    Candidaţii care nu au o calificare sunt şi cei care au cele mai mici cifre în aplicări. Astfel, din cele 1,1 milioane de aplicări înregistrate în ultima lună, mai puţin de 150.000 au venit din partea acestei categorii de candidaţi.

    „Deşi joburile compatibile cu acest nivel de pregătire presupun, în cea mai mare parte a lor, prezenţa fizică la birou, dacă ne uităm la aplicări, vedem un procent peste media generală (pe toate categoriile de candidaţi) direcţionat către joburile remote. Dacă la nivel general 14% dintre aplicări merg către joburile remote, în cazul candidaţilor necalificaţi, procentul creşte la 18,5%”, mai spune Ana Călugăru.

    Cele mai atrăgătoare joburi pentru aceştia sunt cele din retail, turism, servicii, call-center / BPO, industria alimentară şi transport / logistică. Aproape 9.000 de aplicări, în ultima lună, au vizat locurile de muncă din afara ţării, destinaţiile care au suscitat cel mai mare interes în rândul candidaţilor necalificaţi fiind Olanda, Germania, Belgia, Italia şi Franţa.

    De când au fost afişate rezultatele examenului de Bac şi până acum, au fost înregistrate 10.000 de aplicări din partea candidaţilor care nu au o calificare şi nici o diplomă de studii medii sau superioare.

    „Dacă atunci când vine vorba despre studii superioare angajatorii nu mai sunt atât de stricţi şi sunt dispuşi să angajeze pe o poziţie white collar şi candidaţi care nu au terminat facultatea, dar au experienţă sau dovedesc că pot face faţă cerinţelor jobului, în ceea ce priveşte diploma de Bac, aceasta devine obligatorie pentru ocuparea joburilor care trec de nivelul de muncă necalificată”, completează Ana Călugăru.

    Anul acesta, în sesiunea din vară, 30.000 de elevi au picat examenul de Bacalaureat. Rata de promovare na nivel naţional a fost 76,4%.

     

  • Au venit rezultatele! Cum arată topul şcolilor din Bucureşti după performanţele de la BAC

    Clasamentul unităţilor şcolare din Bucureşti realizat pe baza mediilor generale obţinute la examenul de bacalaureat din acest an a fost dominat de colegii naţionale, arată calculele ZF pe baza datelor de la Ministerul Educaţiei şi de la platforma BacPlus.

    Pe primul loc în clasament este Colegiul Naţional de Informatică Tudor Vianu, cu o medie generală de 9,40  Pe următoarele două locuri sunt Colegiul Naţional Sfântul Sava, cu o medie de 9,39, şi Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr, cu 9,38  Ponderea mediilor peste 9 a fost mai mare de 65% pentru fiecare dintre şcolile incluse în top.

    Clasamentul unităţilor şcolare din Bucureşti realizat pe baza mediilor generale obţinute la examenul de bacalaureat din acest an a fost dominat de colegii naţionale, arată calculele ZF pe baza datelor de la Ministerul Educaţiei şi de la platforma BacPlus.

    Aşadar, toate unităţile şcolare din top zece cu cele mai bune medii generale la examenul de bacalaureat de anul acesta sunt colegii. Toate aceste colegii incluse în clasament au avut medii generale mai mari de 9 la examen.

    „Avem foarte multe justificări pentru că sunt doar colegii în top. În colegii se intră cu medii foarte mari, deci copiii au deja pornire foarte bună. Se dă admitere, o parte dintre absolvenţii de gimnaziu optează tot pentru un anumit nivel de pregătire, deci este şcoala pe verticală, să-i spunem”, a spus pentru ZF Genoveva Farcaş, profesor la Colegiul Naţional Pedagogic Vasile Lupu din Iaşi şi fost inspector şcolar general la Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi.

    Pe primul loc în clasament este Colegiul Naţional de Informatică Tudor Vianu, cu o medie generală de 9,40 şi cu o pondere a mediilor peste 9 de 85,2%. Pe următoarele două locuri sunt Colegiul Naţional Sfântul Sava, cu o medie de 9,39, şi Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr, cu 9,38.

    Un alt aspect important de subliniat este că ponderea mediilor peste 9 la examenul de bacalaureat a fost mai mare de 65% pentru fiecare dintre şcolile incluse în top.

    Colegiile sunt unităţile de învăţământ care au şi clase de gimnaziu. Pentru a putea învăţa în aceste colegii, elevii trebuie să treacă de un proces de selecţie în clasa a V-a.

    Este important de menţionat că elevii acestor colegii nu intră automat mai departe în cursurile liceale ale aceleiaşi instituţii de învăţământ, ci trebuie să aibă notele de admitere cerute sau, după caz, să dea din nou o probă de admitere, de data asta pentru liceu.

    Titlul de colegiu naţional se acordă prin un ordin de ministru publicat în Monitorul Oficial în anul 2013, pe vremea ministrului Remus Pricopie. Astfel, titlul de colegiu naţional se acordă instituţiilor de învăţă­mânt pe baza perioadei de activitate, de peste 75 de ani, pe baza rezultatelor înre­gis­trate de elevi la concursuri şi examene, pre­cum şi pe baza calităţii cadrelor didactice.

    În ceea ce priveşte cadrele didactice, se ia în considerare ce grade didactice au ei, dacă au un doctorat sau dacă se implică în cercetare ştiinţifică şi pedagogică. Colegiile naţionale pot avea doar clase de liceu pentru profilul teoretic, nu şi tehnologic ca celelalte colegii/licee.

    În ceea ce priveşte finanţarea nu există diferenţe între un colegiu naţional şi un liceu.

    „Nu ar trebui să fie o finanţare suplimentară, pentru că finanţarea este per capita, în funcţie de numărul de elevi dintr-o instituţie, statul alocă o anumită sumă care se poate vedea, trebuie să fi transparentă suma de bani”, a explicat Genoveva Farcaş.

    Metodologia din anul 2013 prevede că o unitate şcolară care aplică pentru statutul de colegiu trebuie să implementeze cel puţin un proiect de finanţare externă, de mobilitate sau de dezvoltare în ultimii 5 ani.

    „Asta înseamnă că cel care candidează pentru statutul de colegiu trebuie să aibă între activităţile bifate şi un proiect cu finanţare europeană, în sensul în care eu şcoală am aplicat pentru Erasmus, adică am scris un proiect cu echipa mea şi mi s-a finanţat de către Uniunea Europeană, un proiect de tip răspuns sau un proiect POCU de mobilităţi profesionale, deci nu are treabă aici cu finanţarea. Este dovada faptului că eu am o echipă competentă care iată, nu doar că stă cu mâna întinsă la stat, ci vine şi cu o finanţare suplimentară pentru că a aplicat pe un proiect cu finanţare externă”, a detaliat Genoveva Farcaş.

    Dacă ar exista diferenţe de finanţare între cele două tipuri de şcoli, ar interveni Consiliul pentru Combaterea Discriminării, susţine ea.

    „Nu ar fi firesc. Finanţarea înseamnă şi salariile profesorilor, iar cu cât am un grup profesoral cu grade didactice, cu doctorat, cu atât să aloc mai mulţi bani, însă asta se reglează în interiorul judeţului. Eu, inspectorat, pot să iau nişte bani de la o şcoală şi să aloc pentru salarii la Colegiul Naţional, pentru că acolo trebuie să fie plata profesorilor mai mare”, a mai spus Genoveva Farcaş.

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Andreea Pîrvu, CFO, Flanco Retail SA

    Cifră de afaceri (2022): 1.063 mil. lei

    Profit net (2022): 4,7 mil. lei

    Număr de angajaţi (2022): 1.438


    Biografie:
    Cu o experienţă de 20 de ani în domeniul financiar, Andreea Pîrvu deţine funcţia de CFO în cadrul Flanco Retail. În opinia sa, dezvoltarea personală trebuie să fie continuă în viaţa fiecăruia, de aceea, spune ea, „chiar şi în acest moment, pentru a evita stagnarea, am ales să fac un MBA.”


    ► Coincidenţa face ca fix acum 20 de ani să am primul meu job… Eram doar un copil, visam la un job care să îmi permită să călătoresc cât mai mult şi, cel mai important, ţinteam la independenţa financiară. Am avut şi un plan care presupunea ca după primul an de muncă să-mi cumpăr maşină, plan care mi-a şi reuşit (ce-i drept, vârsta maşinii pe care mi-am cumpărat-o era mai mare ca a mea, însă acest detaliu nu era unul important pentru mine la acea dată). Jobul visat nu l-am avut niciodată, era în contradicţie cu planurile de învăţământ de la acea dată. Părinţii au fost cei care mi-au insuflat de mică, atât prin exemplul lor personal cât şi prin alte modalităţi, importanţa studiilor. 

    ► Deşi am visat la călătorii, în realitate tot parcursul meu profesional s-a desfăşurat la un birou. Am fost foarte motivată de rezultatele mele – atât profesionale cât şi financiare – şi permanent ţinteam mai sus şi voiam mai mult. Astfel, la nici trei ani distanţă (de la momentul debutului în carieră – n.red.), conduceam primul meu business care a fost unul de succes. Uitasem definitiv de planul iniţial… preocupările mele erau în sfera dezvoltării din punctul în care mă aflam. Era vizibilă diferenţa dintre mine şi toţi colegii de facultate: stăpâneam o meserie în domeniul financiar şi îmi permiteam să merg în orice destinaţie, fără să fiu nevoită să stau la mâna părinţilor pentru a mă ajuta din punct de vedere financiar.

    ► Greu de estimat o evoluţie în cadrul industriei elecro-IT, în contextul în care vedem schimbări radicale în comportamentul consumatorului de la an la an, piaţa se polarizează şi apar constant elemente surpriză. Ca niciodată, în ultimii ani am învăţat să ne adaptam schimbărilor majore din jurul nostru. Şi asta consider că este cel mai important: capabilitatea de a te adapta la prezent, ţinând cont de toate schimbările tehnologice, de exigenţele şi comportamentul noilor generaţii. Am reuşit astfel ca în 2023 să realizăm cele mai bune vânzări din istoria Flanco. Să privim cu încredere spre viitor! 


     

  • Unul dintre cei mai mari producători auto din lume se pregăteşte să închidă o fabrică gigant de maşini electrice

    Volkswagen a avertizat că ar putea închide fabrica din Bruxelles a mărcii sale de lux Audi, din cauza scăderii puternice a cererii de maşini electrice high-end.

    Volkswagen nu a mai închis o fabrică de la unitatea Westmoreland din Alabama, în 1988, iar ultimul şef al mărcii VW care a ameninţat cu închideri în Europa a demisionat la câteva luni după ce a făcut acest lucru, potrivit unei surse sindicale citate de Reuters.

    Producătorii de automobile au fost puternic afectaţi de o cerere de vehicule electrice mai mică decât se aşteptau, după ce au investit masiv în capacitatea şi dezvoltarea tehnologiei, Audi avertizând la începutul acestui an că vânzările sale vor scădea în 2024, în timp ce lucra la introducerea de noi modele, reducând în acelaşi timp costurile.

    Costurile de găsire a unei utilizări alternative pentru uzina din Bruxelles sau de închidere a acesteia, precum şi alte cheltuieli neplanificate, vor avea un impact total de până la 2,6 miliarde de euro (2,8 miliarde de dolari) în anul financiar 2024, spune Volkswagen.

    Acesta şi-a redus previziunile privind randamentul operaţional la 6,5-7% de la 7-7,5%, determinând compania mamă Porsche SE să îşi reducă previziunile privind profitul la 3,5 miliarde – 5,5 miliarde de euro.

    Acţiunile Volkswagen şi Porsche SE, listate la Frankfurt, au scăzut cu 1,7% şi, respectiv, 2,1%.

    Cererea pentru Audi Q8 e-tron, lansat în 2018, a scăzut brusc, iar constructorul auto ia în considerare încetarea completă a producţiei sale, o sursă apropiată companiei afirmând că acest lucru s-ar putea întâmpla în 2025.

    Sediul din Bruxelles, care a produs aproximativ 50.000 de automobile anul trecut, s-a confruntat, de asemenea, cu „provocări structurale de lungă durată”, inclusiv dificultatea de a-şi schimba configuraţia din cauza apropierii de oraş şi a costurilor logistice ridicate.

    Un proces de consultare va începe acum pentru a găsi soluţii alternative pentru uzină, care are aproximativ 3.000 de angajaţi.

  • Un nou lanţ de restaurante fast food gigant intră pe piaţa din România şi plănuieşte să deschidă în următorii ani nu mai puţin de 50 de restaurante

    Lanţul american de fast food Wendy’s intră pe piaţa locală în sistem de franciză, potrivit unui anunţ făcut de companie şi preluat de presa internaţională.

    Wendy’s a anunţat că a semnat acorduri de franciză pe două pieţe – Irlanda şi România -, această mutare făcând parte dintr-un plan mai amplu de a “cuceri’ Europa, continent unde sunt planificate “sute de deschideri”, scrie Market Watch. În acest sens, grupul american caută parteneri francizaţi.

    “Ne dezvoltăm în continuare pentru a ajunge un brand cu o prezenţă globală, iar Europa este una dintre priorităţile noastre. E o piaţă strategică, cu potenţial de creştere, unde Wendy’s vrea să se extindă”, a spus E. J. Wunch, preşedintele operaţiunilor internaţionale în cadrul Wendy’s, citat de Market Watch.

    Primele restaurante locale ar urma să fie deschise în 2025, în următorul deceniu fiind plănuite 50 de unităţi în România, scrie Nation’s Restaurant News. Wendy’s este un business fondat în 1969, care astăzi are peste 7.000 de restaurante în lume, arată aceeaşi sursă.

    Pe piaţa din România, brandul se va lupta pe piaţa de fast-food cu alte nume străine în frunte cu McDonald’s, KFC sau Burger King, dar şi cu afaceri locale care vând produse precum shaorma ori sandvişuri. Brandurile străine sunt cele care domină sectorul atât ca număr de unităţi, cât şi ca cifră de afaceri. Toate aceste afaceri sunt operate în sistem de franciză, acelaşi model fiind aplicat şi de Wendy’s, brand cunoscut pentru burgerii săi.

    Intrarea unui nou nume în acest domeniu în România vine într-o perioadă în care piaţa de fast-food creşte, atât local, cât şi internaţional. Motivele? Pe de-o parte oamenii sunt tot mai ocupaţi şi mănâncă tot mai des de la restaurant. Pe de alta, în contextul inflaţiei şi al scumpirilor, consumatorii se orientează de la restaurantele a la carte la cele de tip fast food şi de la acestea din urmă la patiserii şi covrigării.

  • Cine este femeia ce conduce una dintre cele mai mari companii din România, cu afaceri de peste 2 miliarde de euro

    100 Cele mai puternice femei din business. Claudia Griech, CEO, E.ON Energie România

    Cifră de afaceri (estimată 2023): 2,1 mld. euro

    Număr de angajaţi: 707


    Biografie:
    Claudia Griech lucrează în compania E.ON din anul 2005, având roluri de management în zona de marketing şi vânzări, iar din poziţiile deţinute a coordonat cu succes transformarea segmentului B2C, în tranziţia de la statutul de furnizor de energie electrică şi gaze naturale la cel de furnizor de soluţii energetice. Din 2016 este membru al Board-ului E.ON România, în funcţia de Chief Commercial Officer. A preluat funcţia de director general al E.ON Energie România începând cu data de 1 mai 2021, având responsabilitatea integrală a segmentului Soluţii Clienţi, atât aria B2C, cât şi B2B. Totodată, Claudia îndeplineşte şi rolul de membru al Board-ului E.ON România.


    ► Oportunităţile pe care le ai absolvind o facultate de limbi străine în combinaţie cu ştiinţe economice, afaceri şi relaţii internaţionale sunt multiple şi deschid orizonturi spre domenii diverse. Aşadar, Facultatea de Limbi Moderne Aplicate s-a dovedit a fi o variantă câştigătoare şi un timp întemeietor pentru tot ceea ce a urmat în traseul meu profesional. O adevărată şcoală de business a fost primul meu loc de muncă, în mediul privat, la un grup important de firme din Târgu-Mureş, unde m-am dezvoltat pe aria de vânzări şi marketing, două componente strategice pentru o afacere de succes. Mai apoi, experienţa şi expertiza m-au ajutat să fac trecerea spre domeniul energetic, care a adus cu sine multe provocări, dar şi mai multe satisfacţii. Am ales să rămân în această zonă de business pentru că aici, în tot ceea ce faci, pui clientul, omul pe primul loc. 

    ► Proiecţia aşteptărilor noastre are la bază o realitate de la care plecăm atunci când ne facem planuri pentru viitor. Însă această realitate nu rămâne blocată în acel moment, ea este dinamică. De aceea, punerea în practică a unor idei, a unor planuri poate fi încetinită şi depinde de o serie de factori, mulţi dintre aceştia nefiind în controlul nostru. Ce putem face este să nu ne abatem din drumul pe care ni l-am ales, să ne adaptăm noilor condiţii şi să ne înconjurăm de oameni de nădejde, formând echipe care să poată evolua odată cu noi şi pe care să le susţinem. Asta am făcut şi eu, iar rezultatele nu au întârziat să apară. Conduc o echipă entuziastă, formată din peste 700 de colegi pe care îi apreciez foarte mult, alături de care am crescut şi evoluat.

    ► Lumea viitorului nu poate fi decât sustenabilă, verde şi digitală. În următorii ani ne vom concentra pe obiectivul strategic de a furniza energie din surse sustenabile, deoarece protejarea mediului înconjurător şi creşterea calităţii vieţii sunt obiective pe care le urmărim în tot ceea ce facem. Proiectele noastre viitoare se vor fundamenta pe analiza atentă a nevoilor şi aşteptărilor clienţilor, a tendinţelor din piaţă şi a inovaţiilor din domeniul energetic. Prin utilizarea strategică a tehnologiilor digitale, E.ON îşi propune să ţină pasul cu schimbarea continuă a pieţei energetice şi să rămână competitivă.