BusinessMagazin

Blog

  • Wizz Air anunţă introducerea a cinci noi rute din Bucureşti şi Cluj-Napoca

    Wizz Air anunţă introducerea a cinci noi rute care vor începe să opereze în luna octombrie. Trei dintre acestea vor pleca din Bucureşti către Milano Malpensa, Stuttgart şi Trieste, în timp ce celelalte două vor ajunge la Stuttgart şi Lisabona, din Cluj-Napoca.

    Începând cu octombrie 2024, Wizz Air va opera zboruri din Bucureşti către Milano Malpensa zilnic, către Stuttgart în zilele de luni, miercuri şi vineri, iar către Trieste în zilele de marţi şi sâmbătă.

    Tot din octombrie 2024, clujenii şi cei din regiune se pot bucura de zboruri directe din Cluj-Napoca către Stuttgart în fiecare joi şi duminică, iar către Lisabona în fiecare luni şi vineri.

    De asemenea, în această toamnă, vor fi programate alte două rute din Cluj-Napoca, completând opţiunile disponibile pasagerilor – cea către Viena din 1 octombrie, în zilele de marţi, joi şi sâmbătă, şi cea către Lyon din 28 octombrie, în fiecare luni, miercuri şi vineri.

     

  • Industria jocurilor de noroc, dinamică anul trecut: liderii cresc, piaţa se confruntă cu provocări

    Industria jocurilor de noroc din România a continuat să se extindă în 2023, conform datelor publice de la Ministerul Finanţelor şi pe baza informaţiilor furnizate de companiile din sector. Analiza cifrelor de afaceri, a profiturilor şi a numărului de angajaţi arată o dinamică interesantă, cu unele companii consolidându-şi poziţia de lider pe piaţă, în timp ce altele se confruntă cu provocări.

    Primele patru cele mai mari companii din acest sector, Loteria Română, Superbet, Max Bet şi Intergame Select (Million Casino), au înregistrat creşteri semnificative ale cifrei de afaceri în 2023 faţă de 2022.

    Loteria Română şi-a consolidat poziţia de lider, cu o cifră de afaceri în creştere anuală de   aproape 5%, de de la
    1.167,6 milioane lei în 2022 la 1.222,4 milioane lei în 2023.

    Superbet, compania de pe poziţia a doua din clasament, a continuat să crească şi ea, cu un plus de circa 17% de la an la an, de la afaceri de la 844,9 milioane lei în 2022 la 986 milioane lei în 2023. Max Bet şi Intergame Select au avut, de asemenea, creşteri remarcabile, ajungând la afaceri de 608,4 milioane lei şi, respectiv, 434,3 milioane lei în 2023. Industria jocurilor de noroc din România se află într-o perioadă de creştere şi transformare. Liderii pieţei, Loteria Română şi Superbet, continuă să îşi consolideze poziţiile prin creşteri semnificative ale cifrei de afaceri şi ale profitului. Dacă vorbim despre profiturile înregistrate anul trecut, Loteria Română a raportat o creştere a profitului de la
    143 milioane lei în 2022 la 165,3 milioane lei în 2023, consolidându-şi astfel poziţia financiară. Compania de pe poziţia a doua în clasament, respectiv Superbet, a înregistrat o creştere a profitului la 93,1 milioane lei în 2023, faţă de 84,9 milioane lei în 2022. În contrast, Max Bet a văzut o scădere semnificativă a profitului, de la 99,4 milioane lei în 2022 la 64,9 milioane lei în 2023. Intergame Select a avut o uşoară scădere a profitului, de la 92 milioane lei în 2022 la 87,1 milioane lei în 2023.

    Analiza numărului de angajaţi oferă o perspectivă asupra expansiunii operaţionale şi a cererii de forţă de muncă în industrie. Astfel, datele publice arată Loteria Română şi Intergame Select au crescut numărul de angajaţi în 2023, indicând o extindere a operaţiunilor. Superbet a înregistrat o uşoară scădere a numărului de angajaţi, de la 3157 în 2022 la 3.082 în 2023. Max Bet a avut o creştere mică a numărului de angajaţi anul trecut, de la 1.246 de angajaţi în 2022 până la 1.258 în 2023.

    Anul trecut, industria jocurilor de noroc a făcut un pas forţat înspre jocul responsabil.  În octombrie 2023, prin ordonanţă de guvern, s-a înfiinţat Serviciul Joc Responsabil, parte a Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN). Scopul declarat al noii structuri este „promovarea respectării principiilor şi măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social”. Finanţarea acestui serviciu se face dintr-o taxă plătită de companiile din domeniul jocurilor de noroc.

    În ultimele trei luni, ONJN a încasat peste 14 milioane lei (3,5 mil. euro) prin campania „Joc Responsabil”, bani ce ar trebui să fie folosiţi pentru sprijinirea celor peste 100.000 de români dependenţi de jocuri de noroc, însă au rămas în conturile oficiului. În 2024, ONJN estimează că va încasa peste 70 de milioane de lei pentru acest scop.

     

     

  • Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului fiscal: În România există o rezistenţă enormă la corecţia deficitului bugetar foarte mare

    România are un deficit structural, un deficit bugetar foarte mare, şi există o rezistenţă enormă la corecţia acestui deficit, teza care prevalează fiind aceea că România este suprataxată, a declarat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului fiscal. În plus, a adăugat el, România are şi un cont curent care are un deficit mare, cu o finanţare externă în proporţie de aproape jumătate.

    “Nu aş vrea să tot pedalez pe această vulnerabilitate a noastră care este cunoscută, este evocată şi de Banca Naţională, este menţionată constant de Consiliul fiscal. Avem deficit structural, avem deficit bugetar foarte mare. Deficitul structural este peste 6,5% din PIB. Ai şi un cont curent  care are un deficit mare, cu o finanţare externă aproape jumătate. În România există o rezistenţă enormă la corecţia acestui deficit  bugetar foarte mare pentru că va afecta veniturilor oamenilor şi nu se acceptă. Teza care prevalează este că România este suprataxată. România nu este suprataxată, România colectează într-adevăr foarte puţin. Există însă dezechilibre foarte mari, există sectoare  mai taxate ca altele, mă refer şi la categorii de contribuabili”, a explicat Dăianu la prezentarea lucrarii “Stabilitatea financiară şi politica macroprudenţială”, care îi are ca autori pe Florian Neagu, Matei Kubinschi, Alexie Alupoaiei.

    Deficitul bugetar a crescut doar în primele cinci luni din 2024 la 3,4% din PIB.

    România este în procedură de deficit excesiv din 2020 şi, iniţial, planul agreat de guvernele anterioare prevedea o reducere a acestuia graduală, până la 3% din PIB în 2024. Cu toate acestea, crizele suprapuse din ultimii ani au adus deficite bugetare pentru mai multe state membre, astfel că procedurile de reducere a deficitului bugetar au fost renegociate. Ţinta iniţială a guvernului era de un deficit de 5% din PIB în 2024.


    Marcel Boloş, ministrul finanţelor, a explicat la ZF Live că executivul european a transmis României o traiectorie de rectificare a deficitului bugetar pe o perioadă de patru sau şapte ani, care porneşte de la un deficit bugetar de 6,9% din PIB în 2024. Nu este încă o decizie agreată oficial cu Comisia Europeană, dar ministrul a spus că, în termeni practici, este vorba de o nouă procedură de deficit excesiv.

    În contextul discuţiilor despre stabilitate financiară, despre educaţie financiară, preşedintele Consiliului fiscal a atenţionat că educaţia financiară se adresează în primul rând celor care iau decizii: experţilor din Guverne dacă există, experţilor din partide daca exista, şi parlamentarilor.

  • Rafila, despre ordonanţa privind siguranţa rutieră: Termenul de 72 de ore va putea fi scurtat

    „Este vorba despre un proiect pe care îl derulăm prin Banca Mondială. Acesta a început în luna mai, se află într-o fază avansată, în sensul că grupul tehnic de lucru a elaborat specificaţiile tehnice, încât la nivel naţional să fie dotate cele şase institute de medicină legală existente în ţară, pe de o parte, şi pe de altă parte să dotăm şi cele 36 de servicii de medicină legală, care se găsesc în celelalte judeţe, şi care se găsesc în structura spitalelor judeţene de urgenţă”, a declarat joi ministrul Sănătăţii.

    Acesta susţine că achiziţia va fi realizată utilizând procedurile Băncii Mondiale şi după achiziţie va fi asigurată instalarea echipamentelor şi trainingul personalului.

    „El va deveni operaţional până la sfârşitul acestui an, iar acest termen de 72 de ore care este prevăzut în ordonanţă practic, din punctul meu de vedere, va putea să fie scurtat, pentru că fiecare judeţ va beneficia de un astfel de laborator care poate să facă atât determinări calitative, cât şi determinări cantitative a substanţelor stupefiante”, a adăugat Rafila.

    Până atunci, cele şase, şapte unităţi operaţionalizate şi care pot face din punct de vedere tehnic aceste determinări au arondate un număr de judeţe, iar la probele biologice vor fi transportate de către MAI, susţine ministrul.

    „Facem tot posibilul, inclusiv angajarea de personal suplimentar în aceste centre care sunt deja dotate, încât acest termen de 72 de ore să fie respectat”, a mai spus Alexandru Rafila.

    Guvernul a adoptat joi ordonanţa privind siguranţa rutieră.

    „Mă refer în special la suspendarea permisului de conducere până la finalizarea testelor antidrog în laboratoarele de medicină legală. Dacă rezultatul nu vine în maximum 72 de ore, şoferii primesc carnetele înapoi. Am cerut Ministerului de Interne să ţină cont de observaţiile societăţii civile pentru că aşa este firesc. Dacă statul nu are capacitatea administrativă de a rezolva problema testării într-un termen rezonabil, nu trebuie să-i pedepsim pe români. Măsurile luate pentru a preveni dramele cauzate de consumul de droguri la volan sunt foarte importante, dar nu pot afecta drepturile şi libertăţile cetăţeneşti”, a spus premierul Marcel Ciolacu la începutul şedinţei de Guvern.

  • Retailerul francez Carrefour deschide două hipermaketuri în Constanţa, în urma integrării şi rebranduirii unor magazine Cora

    Retailerul francez Carrefour deschide două hipermaketuri în Constanţa, în urma integrării şi rebranduirii unor magazine Cora.

    „Ne reafirmăm angajamentul de a oferi românilor cel mai bun portofoliu de produse şi servicii, completând reţeaua noastră de hipermarketuri prin inaugurarea a două magazine Cora sub brandul Carrefour în Constanţa, un oraş strategic pentru această zonă a ţării”, a declarat a declarat Crinu Aldea, Integration Project Director, Carrefour România. 

    Unul dintre cele două hipermarketuri este amplasat în centrul comercial City Park, iar cel de-al doilea magazin se află în cartierul Brătianu.

    Ca urmare a integrării magazinelor Cora de format mare în reteaua Carrefour, retailerul a ajuns la 57 de hipermarketuri deschise la nivel naţional, trei dintre acestea fiind în Constanţa. Hipermarketul reprezintă primul format cu care Carrefour s-a lansat pe piaţa din România, în 2001.  Extinderea reţelei face parte din strategia omnichannel a companiei.

    După achiziţia operaţiunilor Romania Hypermarche în 2023, Carrefour detine aproximativ 450 de magazine, în 113 oraşe, fiind în top trei jucători de pe piaţa de retail din România. Grupul are peste 17.000 de angajaţi.

    Carrefour România operează în România prin cinci entităţi juridice: Carrefour S.A., Artima S.A., Columbus Operational SRL, Supeco Investment SRL şi, din noiembrie 2023, Romania Hypermarche S.A.

    Grupul francez a obţinut anul trecut în Ro­mâ­nia o cifră de afaceri consolidată de 17,6 mld. lei, cu 52% mai mare decât în 2022, arată calculele ZF realizate pe baza datelor oferite de către companie. Avansul este susţinut, cel puţin parţial, şi de pre­lua­rea operaţiunilor Cora în România, mutare care a rotunjit veniturile comerciantului din Hexagon cu aproape 1,4 mld. lei.

    Cea mai mare contribuţie la totalul busi­nessului o are însă firma Carrefour Ro­mânia, care operează hipermarketurile. Aceasta a obţinut în 2023 afaceri de 11,4 mld. lei, aproape cât tot businessul conso­lidat din anul anterior.

     

  • Fraţii Raj şi Alok Gupta, care deţin şi London Partners, au cumpărat birourile The Landmark într-o tranzacţie de 60-75 mil. Euro

    Vectr Holdings, prin subsidiara sa Vectr Realty, a achiziţionat 100% din acţiunile companiei care deţine clădirea de birouri The Landmark. Aceasta achiziţie face parte din planurile continue de creştere ale Vectr Holdings în România. În spatele grupului se află fraţii Raj şi Alok Gupta, care deţin şi London Partners. Tranzacţia, din sursele ZF, s-a realizat undeva între 60 şi 75 mil. euro.

    Fondurile de investiţii Revetas Capital şi Cerberus au scos la vânzare birourile The Landmark de lângă Piaţa Romană la început de 2020 cu un yield-record pentru piaţa locală, de 6,75%, conform datelor din piaţa imobiliară. Consultantul vânzătorilor a fost compania Colliers International.

    Potrivit calculelor ZF, pentru a atinge un astfel de randament investiţional, fondurile vor avea nevoie să vândă proiectul cu 70-75 mil. euro. Anterior, Revetas şi Cerberus au cumpărat de la Piraeus proiectul cu un randament de 7,25-7,5%, cu circa 60-65 mil. euro. Vânzarea The Landmark vine în contextul în care fondurile au cumpărat birourile în 2018, iar la final de 2017 au cumpărat şi hotelul Radisson de pe Calea Victoriei.

    Fraţii Gupta au mai dezvoltat prin London Partners proiectul rezidenţial SoHo Unirii, au cumpărat terenuri şi de la Gabriel Popoviciu şi tot ei prin London Partners au cumpărat proiectul rezidenţial Belvedere Residences din Pipera, de la Gabriel Popoviciu, pe care l-au şi finalizat.

    Vectr Holdings, grup de companii cu capital privat, este implicat în România în diverse sectoare, inclusiv operaţiuni agricole, distribuţie de utilaje agricole, fitness şi imobiliare prin intermediul diviziilor sale Vectr Farms, Agroconcept, World Class şi Vectr Realty.

    The Landmark, dezvoltat în 2016, este un parc de afaceri certificat BREEM Excellence, care cuprinde trei clădiri de birouri clasa A, cu o suprafaţă închiriabilă totală (GLA) de peste 23.700 mp. Situată în zona centrală a Bucureştiului, clădirea găzduieşte companii importante precum UiPath, Total Energies, Wolf Theiss, Premier Energy, Systematic, etc.

    Vectr Realty a achiziţionat clădirea de birouri The Landmark de la fondul administrat de Revetas Capital şi afiliat al Cerberus Capital Management.

    “Vectr Holdings îşi propune să achiziţioneze active şi afaceri administrate corect si eficient cu obiectivul de a le perpetua şi intensifica dezvoltarea. The Landmark este o clădire de birouri iconică din Bucureşti şi suntem încântaţi să adăugăm acest activ extraordinar la portofoliul nostru imobiliar. The Landmark se aliniază standardelor noastre de eficienţă, sustenabilitate, inovare şi productivitate. Ne străduim continuu să stimulăm creşterea economică şi să contribuim la comunităţile în care ne desfăşurăm activitatea. Această tranzacţie urmează recentelor noastre acţiuni de crestere din piaţa agricolă, unde am achiziţionat Padova Agricultura şi Contara, de 4.000 ha de teren complet irigat, şi demonstrează angajamentul nostru puternic faţă de piaţa din România”, a declarat Chintan Surana, Group CEO al Vectr Holdings.

    Vectr Realty a fost consiliată de echipa juridică a RTPR şi echipa de consultanţă a KPMG, în timp ce vânzătorul a fost asistat de firma de avocatură Wolf Theiss.

     

  • Continuitate pe piaţa de publicitate: cei mai mari jucători rămân pe poziţii

    În 2023, piaţa de publicitate din România a continuat să evolueze semnificativ, adaptându-se

    la noile tendinţe globale şi la schimbările comportamentale ale consumatorilor.  Pentru finalul lui 2023, piaţa de media este estimată la 683 milioane de euro, susţinută de segmentul digital, unde este previzionată o creştere de 9%, de OOH care, pe fondul reactivării vieţii sociale, are un plus de 8%, în timp ce pentru segmentul de radio aşteptările sunt de doar 3%, conform raportului Media Fact Book 2023 realizat de agenţia Initiative Media.

    TV-ul se păstrează la nivelul din anul anterior, dar îşi păstrează poziţia de lider. Singurul sector pentru care se estimează o scădere, de 11%, este printul, unde se observă o consolidare a acestui trend descendent, ca urmare a creşterii costurilor de producţie şi a schimbării comportamentelor de consum media.

    În 2023, piaţa de publicitate din România a fost dominată de câţiva jucători majori, care s-au remarcat prin adaptabilitatea la noile tendinţe şi capacitatea de a inova. Aceşti lideri includ agenţii de publicitate, reţele de media şi platforme digitale care au reuşit să capitalizeze pe schimbările rapide din peisajul media şi pe noile tehnologii.

    Liderii rămân Publicis Groupe Media Bucharest şi MMS Communications România, cei mai importanţi jucători de pe piaţa locală.

    Alţi doi mari jucători, B.V. McCann-Erickson şi MediaCom România, au înregistrat o creştere a cifrei de afaceri comparativ cu 2022, cu B.V. McCann-Erickson crescând de la 294,8 milioane lei la 336,8 milioane lei, şi MediaCom România de la 318,9 milioane lei la 345,7 milioane lei.

    Profitul net al  McCann a crescut uşor de la 9,9 milioane lei la 10,1 milioane lei, în timp ce MediaCom România a trecut de la un profit net de 7,5 milioane lei în 2022 la o pierdere netă de 0,3 milioane lei în 2023. Numărul de angajaţi a crescut pentru McCann de la 145 la 150, dar a scăzut pentru MediaCom România, de la 56 la 54.

    Evoluţia pieţei de publicitate din România în 2023 reflectă o adaptare rapidă la noile tehnologii şi la schimbările comportamentale ale consumatorilor. Digitalizarea, utilizarea IA şi a automatizării, personalizarea şi interactivitatea, marketingul prin influenceri şi accentul pe sustenabilitate sunt principalele tendinţe care au modelat acest sector. Într-o lume din ce în ce mai conectată şi dinamică, capacitatea de a inova şi de a răspunde prompt la noile provocări va rămâne esenţială pentru succesul pe termen lung al companiilor de publicitate.

    În 2023, publicitatea online a continuat să domine piaţa de publicitate din România, reflectând o tendinţă globală. Bugetele alocate pentru publicitatea digitală au crescut semnificativ, în detrimentul celor pentru media tradiţională, precum televiziunea şi presa scrisă. Aceasta se datorează în mare măsură schimbării comportamentului consumatorilor, care petrec din ce în ce mai mult timp online, pe platformele de social media, site-uri de ştiri şi platforme de streaming.

    De asemenea, utilizarea inteligenţei artificiale şi a automatizării a devenit un aspect central în strategia de publicitate a multor companii. AI este folosită pentru a analiza date complexe despre consumatori, pentru a prevedea comportamentele de cumpărare şi pentru a optimiza campaniile publicitare în timp real. Automatizarea, pe de altă parte, permite gestionarea eficientă a campaniilor publicitare la scară largă, reducând costurile şi maximizând impactul lor.

     

  • Predoiu, despre siguranţa rutieră: Analizele, doar la instituţiile de medicină legală

    Ministrul de Interne a spus că ordonanţa adoptată instituie un termen de 72 de ore în care instituţiile de medicină legală trebuie să elaboreze analizele toxicologice „prin care să evidenţieze sau nu prezenţa sa nu a alcoolului şi substanţelor interzise în sângele persoanelor care au fost testate pozitiv cu Dragtest sau care au refuzat testarea”.

    El spune că în cazul în care rezultatul nu soseşte de la laborator în acest termen de 72 de ore, şoferului i se restituie permisul.

    „Există de asemenea o a treia modificare importantă care vizează faptul că aceste analize se efectuează doar de către instituţiile de medicină legală. Anterior, în varinta ordonanţei precedente, aceste analize puteau fi efectuate şi de către laboratoarele Poliţiei Române, laboratoare care precizez sunt acreditate conform standardelor”, a adăugat ministrul.

  • Retailerul electro-IT Altex şi retailerul de mobilier Mobexpert vor lansa împreună un nou concept de magazin, odată cu inaugurarea centrului de produse şi servicii dezvoltat în zona Pallady, în vara anului 2025

    Retailerul electro-IT Altex, detinut de Dan Ostahie, şi retailerul de mobilier Mobexpert, controlat de Dan Şucu, vor lansa împreună un nou concept de magazin, odată cu inaugurarea centrului de produse şi servicii dezvoltat în zona Pallady, planificată pentru vara anului 2025.

    “Parteneriatul dintre Mobexpert şi Altex îşi propune să aducă un plus de valoare printr-o experienţă de shopping integrată şi personalizată, oferind soluţii complete pentru locuinţă, de la mobilier elegant şi inovativ, până la cele mai noi produse aflate în tendinţe. Ne dorim să oferim cele mai bune soluţii de amenajare pentru locuinţe şi să răspundem rapid tuturor clienţilor noştri din zonă.” a declarat Adelina Badea, CEO Mobexpert.

    Construcţia noului centru de produse şi servicii a început în 2024 şi va avea o suprafaţă totală de 16.000 mp. Centrul va fi dotat cu parcări subterane şi supraterane, precum şi cu staţii de încărcare electrice pentru maşini.

    Magazinul Mobexpert va necesita o investiţie de aproximativ 10 milioane de euro, va fi construit pe parter plus două etaje şi va avea o suprafaţă totală de 12.000 de metri pătraţi. Magazinul va fi echipat cu ecrane digitale mari care vor facilita interacţiunea online, prin care clienţii vor putea crea liste de cumpărături şi  să plaseze comenzi online sau în magazin.

    Mobexpert are 2.100 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală de aproximativ 250 milioane euro. Grupul deţine şi opt fabrici de mobilă care produc pentru piaţa românească şi pentru export. Retailerul include şi 8 magazine Mobexpert Outlet dedicate ofertelor speciale, situate în Bucureşti (in zonele Pipera, Pantelimon, Militari), Suceava, Constanţa, Braşov, Sibiu şi Piteşti.

    Magazinul Altex din zona Pallady va avea o suprafată de 4.000 de mp si va fi construit cu parter plus un etaj.

    “Scopul acestei colaborări este de a crea pentru clienţi un singur punct de atracţie care să întregească oferta de produse şi servicii, prin aducerea împreună  a celor două branduri. Clienţii vor putea găsi tot ceea ce îşi doresc pentru un confort sporit acasă, într-un singur loc. Colaborarea a fost posibilă pentru că Altex şi Mobexpert împărtăşesc aceleaşi valori şi au un scop comun: de a crea proiecte valoroase pentru clienţii lor.” a declarat Edvin Abdulachim, Director Comercial Altex Romania.

    Grupul Altex are peste 135 de magazine sub două branduri – Altex şi Media Galaxy, şi două maga­zine online – câte unul pentru fiecare brand. Altex este liderul comerţului electro-IT după vânzări, raportând o cifră de afaceri de 7 mld. lei anul trecut, cu 7,7% mai mare decât în 2022. 


     

     

  • Din Praga până în Barcelona, Roma, Atena şi Amsterdam, turismul explodează la un nivel record. În 2024, turismul va aduce 800 mld. euro în economia Europei

    Un nou raport al Comisiei Europene privind cheltuielile turistice şi tendinţele de călătorie, publicat în al doilea trimestru al anului 2024, confirmă faptul că cererea pentru regiune explodează, scrie Bloomberg.

    Potrivit raportului, se estimează că turiştii internaţionali vor cheltui anul acesta în Europa o sumă record de 800 mld. euro, ceea ce reprezintă o creştere de 37% faţă de nivelul de 583 de mld.euro înregistrat înainte de pandemie, conform datelor Organizaţiei Mondiale a Turismului a Organizaţiei Naţiunilor Unite.

    Sosirile vizitatorilor străini au crescut, de asemenea, cu 6% faţă de 2019 până în prezent, arată raportul, marcând un nou record pentru Europa.

    Boom-ul turismului european din acest an este determinat de turiştii americani, potrivit raportului, iar 72% din cheltuielile turistice record au avut loc până în prezent în destinaţiile din Europa de Vest.

    O parte din creşterea spectaculoasă a sectorului poate fi pusă şi pe seama vizitatorilor intra-regionali şi a turiştilor din Asia de Est.

    „Pentru moment, putem observa că destinaţiile sud-europene şi mediteraneene rămân preferatele turiştilor în Europa. Alegerea lor urmăreşte raportul calitate-preţ dar şi clima, iar opţiuni fantastice pot fi găsite în toată Europa de Sud” a declarat Eduardo Santander, director executiv la European Travel Commission.