Companiile din sectorul tech au eliminat 34.000 de locuri de muncă în acest an, acestea restructurându-şi forţa de muncă pentru a investi în noi domenii cum ar fi AI pentru a-şi energiza următoarea etapă de creştere, relatează Financial Times. Iar disponibilizări au început să apară şi în alte sectoare, cum ar fi media, servicii financiare, de consum şi retail, sănătate, producţie şi resurse naturale, potrivit Reuters.
Blog
-
Programele naţionale de sănătate, doar pe hârtie. România este pe ultimul loc la screeningul pentru cancerul de sân, deşi aceasta este principala cauză de mortalitate pe afecţiuni oncologice la femei: „Avem un singur medic care are programul plin până la finalul anului“, răspunsul unui spital de stat
♦ Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer: „Situaţia este critică, numărul bolnavilor creşte dar nu avem niciun program de screening iar planul naţional de combatere a cancerului a rămas doar pe hârtie. Doar cine are bani îşi face investigaţii“ ♦ România înregistrează rate ale mortalităţii prin cancer cu 48% mai mari decât media UE, potrivit Globocan 2022.
Prevenţia pe boli oncologice a devenit doar un „buzzword“, un cuvânt pe care îl folosesc toţi cei care se perindă pe la conducerea Ministerului Sănătăţii şi a Casei Naţionale de Sănătate când vine vorba de sănătatea publică, însă la nivel practic nu se vede nicio îmbunătăţire pe teren pentru facilitarea accesului pacienţilor la investigaţii de screening în baza biletului de trimitere. Din contră, un pacient cu greu găseşte în baza biletului de trimitere un loc la o ecografie sau o mamografie, o investigaţie de bază în screeningul de cancer mamar.
Planul naţional de combatere şi control al cancerului (PNCC), ce prevede acces la screening, dar şi la tratamente eficiente, care trebuia să fie implementat încă de anul trecut, rămâne în prezent doar la nivelul de hârtie, la fel ca alte programe naţionale.
Realitatea din teren arată că doar pe cancerul de sân, ce reprezintă principala cauză de mortalitate în rândul femeilor pe afecţiuni oncologice, România este pe ultimul loc în UE la screeningul prin mamografie, o investigaţie de bază.
Preţul unei mamografii bilaterale începe de la 440 de lei în clinicile private şi ajunge la 890 de lei (mamografie cu tomosinteză), în timp ce preţul unei ecografii bilaterele de sâni începe de la 440 de lei.
La stat este imposibil de găsit un loc pentru o mamografie cu bilet de trimitere, la Institutul Clinic Fundeni „avem un singur medic care are programări până la finalul anului“, iar la spitalul de obstretică- ginecologie Filantropia din Bucureşti nu răspunde nimeni la numărul pentru programări. Online, pe site-ul spitalului, apare că nu este niciun loc disponibil la niciunul din medicii afişaţi pe site luna aceasta. Pe de altă parte, la Institutul Oncologic se poate face mamografie doar după consultaţia la un medic specialist din cadrul institutului. „Doar la recomandarea unui medic din cadrul Institutului nostru se poate face mamografie“.
Recent, medicul ginecolog Ioan Stoian, fondatorul Royal Hospital din Capitală, specializat în servicii de obstretică-ginecologie, declara pentru ZF că programele naţionale de sănătate sunt doar pe hârtie, fără a evea efect pe teren, şi că bugetele din sănătate ar trebui să fie transparente, să existe un control pe fiecare leu cheltuit pentru a se vedea un efect în ceea ce priveşte sănătatea publică. De altfel, atât bugetul Ministerului Sănătăţii cât şi cel al Casei de Sănătate au crescut în fiecare an.
În ultimii 25 de ani, suma care a intrat la bugetul CNAS din contribuţiile sociale de sănătate ale asiguraţilor a crescut de 30 de ori, de la 1,8 miliarde de lei la 54 miliarde de lei anul acesta, arată datele publice.
Oficialii Ministerului Sănătăţii nu au transmis câte mamografii sau ecografii de sân s-au efectuat anul trecut şi nici oficialii CNAS nu au răspuns la întrebarea câte mamografii sau ecografii de sân au decontat anul trecut.
Mai mult, un studiu realizat anul trecut de spitalul de oncologie Medisprof din Cluj Napova arătă că românii nu merg la controale preventive din cauza costurilor pe care le implică investigaţiile.
„Programele naţionale sunt doar pe hârtie iar planul naţional de combatere a cancerului nu s-a implementat la jumătatea anului trecut aşa cum era prevăzut, rămâne doar o hârtie, pentru că s-a abrogat articolul care îi obliga să scrie normele de implementare. Situaţia este critică, suntem pe primul loc la mortalitatea prin cancere. Doar cine are bani îşi face screening“, a spus Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).
Ultimele date arătau că doar 3,4% dintre femei (cu vârsta între 25 şi 64 de ani) au beneficiat de screening în cadrul programului naţional în 2020, potrivit informaţiilor de Statistică. Date pe anii 2021, 2022 sau 2023 nu există.
România este pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte realizarea de acţiuni de prevenire a cancerului de sân prin mamografie şi pe col uterin, potrivit Eurostat.
Numărul de cazuri noi de cancer a fost cu 21% mai mare în 2023 comparativ cu anul anterior conform datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică, citate de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer.
Totodată, numărul persoanelor cu cancer din România, aflate în evidenţa medicilor a depăşit 550.000 de persoane. Cele mai frecvente tipuri de cancer diagnosticate la femei sunt cancerul de sân şi cancerul colorectal.
În fiecare an, în România, avem peste 20.000 de decese evitabile din patologia oncologică, iar totalul deceselor este cu 48% mai mare decât media europeană, conform Globocan (Global Cancer Observatory) 2022.
-
Germanii de la Leoni caută 165 de oameni pentru fabrica de cablaje auto din localitatea Bascov, judeţul Argeş
Producătorul de cabluri pentru industria auto Leoni Wiring Systems Piteşti, parte a grupului german Leoni, are disponibile în prezent 165 de locuri de muncă, cele mai multe fiind pentru muncitori necalificaţi la asamblarea şi montarea pieselor (150), la fabrica de cablaje din localitatea Bascov (lângă Piteşti), judeţul Argeş, potrivit informaţiilor de pe site-ul AJOFM (Agenţia Judeţeană Pentru Ocuparea Forţei de Muncă) Argeş.
Compania Leoni Wiring Systems Piteşti a realizat în 2022 o cifră de afaceri de 555,1 mil. lei, un profit net de aproximativ 18,1 mil. lei, având un număr mediu de 2.536 angajaţi, potrivit informaţiilor de pe site-ul Ministerului Finanţelor. Leoni a intrat pe piaţa din România în anul 2000, odată cu deschiderea primei fabrici WSD (Wiring Systems Division) la Arad. Au urmat fabricile din Bistriţa (2002) şi Bascov, lângă Piteşti (2005), iar ulterior au fost deschise fabricile satelit din Beiuş, Luduş, Marghita şi Bumbeşti-Jiu.
În anul 2016, a fost înfiinţat primul Shared Service Center LEONI (SSC) în Cluj-Napoca, unde sunt centralizate toate activităţile de HR ale concernului german. Compania Leoni Wiring Systems Arad, administrează fabricile de cablaje auto din Arad, Beiuş (Bihor), dar şi pe cea din parcul industrial Bumbeşti-Jiu, judeţul Gorj, un proiect demarat de germani pe piaţa locală în 2017, când Leoni a preluat spaţiul în care a funcţionat producătorul italian de anvelope Pirelli.
Compania cu sediul în Bistriţa este cea mai mare entitate deţinută de germani pe piaţa locală. Leoni Wiring Systems Ro a avut în 2022 afaceri de peste 1,749 mld. lei şi un profit net de 60,4 mil. lei, potrivit site-ului Ministerului Finanţelor. Principalii clienţi ai Leoni sunt producătorii germani de maşini, dar şi alte companii din industria vehiculelor comerciale. Grupul Leoni a ajuns în 2022 la vânzări consolidate de 5,1 mld. euro şi la aproape 100.000 de angajaţi, potrivit datelor de pe site-ului companiei.
-
Cele mai mari bănci din SUA au un motiv bun pentru ca Trump să redevină preşedinte: vor ca ele să facă legea pe Wall Street, nu guvernul
Şefii celor mai puternice bănci de pe Wall Street par să considere o insultă personală noile reguli bancare propuse de administraţia preşedintelui american Joe Biden. Dacă despre prăbuşirea Silicon Valley Bank, First Republic Bank şi Signature Bank din primăvara anului trecut se spune că a fost posibilă datorită dereglementărilor din sector aduse de Donald Trump, echipa lui Biden a propus reglementări mai stricte, precum obligarea băncilor de a constitui rezerve financiare mai mari, pentru a se preveni apariţia unei noi crize financiare.
Reacţiile lui Jamie Dimon de la JPMorgan, Brian Moynihan de la Bank of America, David Solomon de la Goldman Sachs şi ale altor executivi bancari de categorie grea nu doar că au fost în forţă, ci şi ameninţătoare, după cum le-a descris The Economist, care arată de ce „bancherii au un motiv să spere că Trump va triumfa“. Este vorba de alegerile pentru preşedintele SUA din acest an în care lupta, aşa cum arată în prezent, se duce între Biden şi Trump. Sub Trump, băncile au dus-o foarte bine.
Că bancherii sunt furioşi pe reglementările mai stricte ale lui Biden o arată spoturile publicitare difuzate când audienţa este maximă, în timpul meciurilor de fotbal american. O arată şi mesajele transmise direct legiuitorilor de către marii bancheri americani. Şi avertismentele că dacă sunt introduse noile reguli de capital va fi lovită creditarea şi economia în sine. A ataca în justiţie autoritatea de reglementare „nu este niciodată o opţiune preferată“, le-a spus Jeremy Barnum de la JPMorgan Chase investitorilor la o conferinţă recentă, dar „nu nu poate fi exclusă“.
De asemenea, cutiile poştale ale Rezervei Federale şi ale altor agenţii bancare au fost inundate cu scrisori din partea băncilor. Procesul prin care în America sunt create noi reguli bancare are multe etape. Autorităţile de reglementare îşi publică agenda în Registrul Federal, un jurnal publicat în fiecare zi unde sunt prezentate proiecte pentru reguli, propuneri, reguli finalizate şi aşa mai departe. Apoi, oficialii vorbesc cu membrii industriei şi efectuează analize de impact. Discuţiile dintre industrie şi supraveghetor, în această etapă, se fac la o cafea, adesea în camere private din clădirile federale.
După aceea este publicată „notificarea propunerii de reglementare“, începe „perioada de comentarii“, părţile interesate trimit scrisori autorităţilor de reglementare – iar acum conflictul iese la iveală. Şefii marilor banci par să fi fost jigniţi personal de propunerile lui Biden. S-ar putea ca procesul lor de gândire să decurgă astfel: suntem într-adevăr atât de incompetenţi în gestionarea riscului încât nivelurile de capital în întregului sistem să trebuiască să fie crescute cu 16%? După acumularea nemulţumirilor, perioada pentru comentarii a fost prelungită din 30 noiembrie până în 16 ianuarie.
Dar acum toate plângerile sunt depuse, scrisorile publicate, iar amploarea opoziţiei este clară. Latham & Watkins, o firmă de avocatură, a constatat că în 347 cereri se prezintă dezacordul total sau parţial faţă de noile reguli. Doar nouă susţin propunerea aşa cum a fost prezentată. Multe grupuri, şi nu doar din sectorul bancar, au găsit defecte. Este greu de imaginat o altă cauză care să unească BlackRock şi Goldman Sachs cu Asociaţia Naţională pentru Avansarea Oamenilor de Culoare, ecologişti, agenţi imobiliari şi majoritatea senatorilor în exerciţiu.
Regulile sunt lungi şi complicate. La fel şi plângerile, iar ele se rezumă la trei teme. În primul rând, o creştere mare a capitalului este inutilă. În al doilea rând, regulile vor limita capacitatea băncilor de a fi intermediari pe pieţele de capital. În al treilea rând, vor zdrobi împrumuturile către părţi importante ale economiei, cum ar fi proiectele de locuinţe şi de mediu (în special cele favorizate de Legea de reducere a inflaţiei a preşedintelui Biden). Dacă anul trecut, şefii băncilor păreau resemnaţi cu soarta lor, ei par acum mai încrezători că regulile vor fi modificate.
„Nu cred că cineva mai crede că acest lucru va merge mai departe aşa cum s-a propus“, a declarat Denis Coleman de la Goldman Sachs. Guvernatorii de la Fed încearcă de obicei să ajungă la un consens cu privire la aspectele de reglementare. De data aceasta însă, ei sunt divizaţi. Michelle Bowman şi Christopher Waller, numiţi de Donald Trump, se opun regulilor.
Chiar şi Jerome Powell, preşedintele Fed, şi-a exprimat rezervele.
Dacă planul lui Biden nu este finalizat în curând şi Trump, care a redus cerinţele de capital bancar când a fost preşedinte, câştigă alegerile din noiembrie, standardele foarte stricte ar putea fi eliminate în întregime. Astfel, bancherii au toate motivele pentru a trage de timp. Le va influenţa acest lucru politicile? Şefii băncilor nu sunt de obicei mari donatori pentru politicieni. Potrivit datelor compilate de ONG-ul Open Secrets, nici Jamie Dimon de la JPMorgan şi nici David Solomon de la Goldman Sachs nu au donat bani în timpul actualei campanii prezidenţiale. În orice caz, donaţiile de la oameni angajaţi de JPMorgan, Citigroup şi Bank of America îi favorizează pe democraţi cu o marjă mai mare decât în 2020. Poate că unele lucruri sunt mai importante decât cerinţele de capital – ceea ce nu s-ar înţelege din ascultarea reclamelor băncilor. În 2018, democraţii cu perspective de realegere foarte slabe şi republicanii şi-au unit forţele pentru a dereglementa sectorul bancar, demonstrând dorinţa de a lucra cu preşedintele Trump. Acea coaliţie a ciopârţit o lege din 2010 menită să prevină venirea unei noi crize financiare. Asaltul principal s-a dat sub forma unei campanii de lobby, dusă de sute de lobbişti, care a costat zeci de milioane de dolari. Episodul aminteşte cât de multă putere au bancherii asupra legiuitorilor de la Washington, ei angajând adesea foşti congresmeni pentru spune lumii că nu băncile sunt sursa riscurilor din economie, notează AP. Anul acesta, Jamie Dimon, un donator pentru candidaţii democraţi dar care se descrie ca fiind „nu foarte democrat“, a lăudat politicile economice, fiscale şi externe, inclusiv pe cele legate de NATO, ale lui Trump.
-
Maşinile electrice chinezeşti vor acapara o cotă mai mare din piaţa europeană, fiind aduse cu nave noi uriaşe
Către sfârşitul acestei luni, primele nave RORO comandate de constructorul auto chinez BYD vor opri în porturile din Olanda şi Germania, potrivit Nikkei. Până acum, constructorii chinezi au dus lipsă de nave charter proprii, dar de acum aceştia au început să treacă peste obstacolul transportului. SAIC a comandat la rândul său propria navă care a pornit către Europa în ianuarie.
-
Cum spun companiile „disponibilizări“ fără a spune „disponibilizări“
Managerii caută noi modalităţi de a transmite angajaţilor că au rămas fără job, scrie Bloomberg. Modul în care este anunţată vestea rea este mai important ca niciodată, în condiţiile în care companiile se tem de reacţiile de pe social media. Executivii folosesc tot felul de eufemisme pentru a nu le da vestea concedierii în mod direct angajaţilor.
-
Temperaturile crescute au făcut din februarie cea mai slabă lună pentru schiat din ultimii ani
Temperaturile ridicate din ultima perioadă au afectat starea pârtiilor de schi din aproape toată ţara, iar administratorii pârtiilor spun că februarie este cea mai proastă lună raportată la aceeaşi perioadă din ultimii ani.
Sezonul de schi a început mai devreme faţă de anul trecut, odată cu prima ninsoare de la începutul lunii ianuarie. După o lună de schiat, februarie a adus temperaturi ridicate, motiv pentru care condiţiile pentru sporturile de iarnă nu sunt optime.
Dan Gherman, managerul companiei Teleferic Cindrel, care administrează Arena Platoş Păltiniş, spune că e cea mai proastă lună februarie din ultimii ani.
„Dacă în oraş (Sibiu – n. red.) au fost în weekend circa 16-17 grade, toată lumea a ieşit în parc la plimbare, nu mulţi mai vor să vină la schiat”, spune el.
Februarie a fost o lună slabă şi pentru Poiana Braşov, unde se schiază, dar nu pe tot domeniul schiabil.
În Sinaia, situaţia stă şi mai prost. Maria Floricica, general manager al Transport Urban Sinaia, care administrează domeniul schiabil din staţiune, spune că e cel mai prost sezon de schi din 2017 până în prezent.
-
STUDIU. Cum să previi deteriorarea creierului pentru o viaţă mai sănătoasă
Academia Americană de Neurologie (AAN) aduce în prim-plan sănătatea creierului şi promovează o revoluţie în acest sens.
Viziunea AAN este ca, până în 2050, toţi americani să beneficieze de consultaţii medicale anuale pentru sănătatea creierului, acoperite de asigurare ca îngrijire preventivă.
Intervenţiile includ încurajarea alăptării prelungite, limitarea expunerii la ecrane pentru copii şi îmbunătăţirea obiceiurilor de somn, pentru optimizarea sănătăţii creierului.
Academia Americană de Neurologie (AAN) aduce în prim-plan sănătatea creierului şi promovează o revoluţie în acest sens, scrie CNN.„Este pur şi simplu cea mai ironică chestiune că oamenii se preocupă de sănătatea inimii sau se îngrijorează de intestine atunci când organul care ar trebui să ne preocupe este creierul nostru”, a spus neurologul vascular dr. Natalia Rost, director asociat al Centrului de Accident Vascular Cerebral Complet de la Spitalul General Massachusetts şi profesor la Harvard Medical School din Boston.
„Nu ar trebui să ne preocupăm de principalul organ din corpul nostru, centrul de comandă şi control al tot ceea ce este uman în noi? Nu existăm fără creierul nostru”, a spus Rost, preşedinte ales al Academiei Americane de Neurologie (AAN).
-
Viktor Orban vrea o ţară balcanică în UE înaintea Ucrainei şi consideră că Rusia nu ia în serios Europa pentru că “nu suntem suficient de puternici”
Uniunea Europeană “va pierde” Serbia în favoarea Chinei dacă nu permite aderarea rapidă a acestei ţări la blocul comunitar şi ar trebui să facă acest lucru înainte de a admite Ucraina, a declarat premierul Ungariei, Viktor Orbán, într-un interviu.
“Trebuie să terminăm vechea sarcină de extindere înainte de a începe noua extindere cu Ucraina. Dacă nu integrăm Serbia cât mai curând posibil, o vom pierde”, a declarat Orbán într-o conversaţie cu fostul cancelar al Austriei, Wolfgang Schüssel, pentru European Voices. El a mai spus că Ucraina ar trebui să fie o zonă tampon între Occident şi Rusia.
Serbia a depus o cerere de aderare la UE în 2009, dar candidatura sa a fost blocată pe fondul îngrijorărilor legate de regresul său democratic şi de legăturile strânse cu Rusia şi China, informează Politico.
Orban nu crede că Ucraina poate învinge
Orbán a respins, de asemenea, perspectivele Kievului de a se apăra împotriva Rusiei şi de a adera la UE, susţinând că singura modalitate de supravieţuire a Ucrainei este ca ţara să fie “o zonă tampon între Rusia şi Occident”.
“Dacă acest lucru nu funcţionează, Ucraina va continua să piardă teritorii. Rusia va distruge Ucraina din nou şi din nou. Rusia nu va accepta niciodată să aibă la graniţele sale un membru al UE şi NATO precum Ucraina… niciodată”, a spus premierul Ungariei.
Orbán a adăugat că Rusia nu ia în serios Europa pentru că blocul este prea slab din punct de vedere militar.
“Noi, europenii, nu suntem suficient de puternici pentru ca ruşii să ne ia în serios. Acesta este un joc de putere. Acesta este un război”, a declarat Orbán. -
Eliminarea CASS de 10% pentru concediile medicale, votată în plenul Senatului
Amendamentul care prevede eliminarea CASS de 10% pentru concediile medicale, depus de senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc, a fost votat în plenul Senatului.
Ea susţine că a făcut acest demers ca urmare a mesajelor pe care le-a primit „de la români”
„Pe lângă eliminarea impozitării concediilor medicale a pacienţilor oncologici, ni s-a părut firesc şi normal să eliminăm o nedreptate, iar concediul maternal să nu mai fie impozitat. Nu mai trebuie să fie impozitat nici concediul pentru îngrijirea copilului bolnav. În momentul în care tu soliciţi statului, pentru că ai o problemă medicală, este nedrept ca statul să-ţi ia 10%. (…) Cred că menirea noastră ca parlamentari este să facem texte de lege şi să îndreptăm legea acolo unde este nevoie”, a declarat Nicoleta Pauliuc, senatoare liberală, potrivit paginii de Facebook a PNL.