BusinessMagazin

Blog

  • Veşti proaste pentru fumători. Anunţul pe care niciun fumător nu-şi dorea să-l audă a fost făcut. Ce se întâmplă de la 1 aprilie 2024

    Nivelul accizei specifice la ţigarete va creşte după publicarea în Monitorul Oficial, Partea I nr. 120 din 12 februarie 2024 a Ordinului nr. 265/2024 pentru aprobarea nivelului accizei specifice la ţigarete.

    Nivelul accizei specifice la ţigarete în perioada 1 aprilie 2024-31 martie 2025 inclusiv este de 543,81 lei/1.000 de ţigarete.

    Anterior apariţiei Ordinului MF anterior menţionat, nivelul accizei specifice la ţigarete în perioada 1 aprilie 2023 – 31 martie 2024 inclusiv este de 493,988 lei/1.000 de ţigarete.

    Prin derogare de la prevederile art. 343 alin. (5) din Legea nr. 227/2015 – anterior menţionat, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 martie 2024 inclusiv, acciza specifică pentru ţigarete este de 540,938 lei/1.000 ţigarete.”

    Conform art. 343 din Codul Fiscal, calculul accizelor se efectuează potrivit prevederilor din normele metodologice ale acestuia.

    Pentru ţigarete, acciza datorată este egală cu suma dintre acciza specifică şi acciza ad valorem.

    Acciza ad valorem se calculează prin aplicarea procentului legal asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum. Acest procent legal se aplică după cum urmează:

    a) 13% asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, pentru perioada 1 august 2022 – 31 martie 2023 inclusiv;

    b) 12% asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, pentru perioada 1 aprilie 2023 – 31 martie 2024 inclusiv;

    c) 11% asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, pentru perioada 1 aprilie 2024 – 31 martie 2025 inclusiv;

    d) 10% asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, începând cu 1 aprilie 2025.

    Acciza specifică exprimată în lei/1.000 de ţigarete se determină anual, pe baza preţului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem şi a accizei totale al cărei nivel este prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul titlu. Această acciză specifică se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 1 martie.

     

     

  • Povestea falimentelor care au şocat toată România şi care au schimbat vieţile a sute de mii de oameni şi a tuturor jucătorilor din domeniu

    Anul trecut, industria asigurărilor a avut un parcurs interesant, de la falimentul unui alt mare asigurător la perspective bune de creştere, dar cu turbulenţele de rigoare. Cum s-au resimţit evenimentele anului 2023 la nivel de piaţă şi cum se întrevede anul 2024?

    Anul precedent a reprezentat pentru industria asigurărilor o nouă perioadă în care toţi jucătorii din piaţă au fost puşi în faţa unui nou faliment mare: Euroins România, care a mers pe acelaşi drum parcurs de City Insurance în septembrie 2021. Deşi această mişcare a fost evitată în momentul falimentului City Insurance, a devenit realitate în anul 2023. Pe data de 17 martie 2023, ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară – n. red.) i-a retras autorizaţia de funcţionare, a constatat starea de insolvenţă şi a demarat procedura de promovare a intrării în faliment, după ce societatea nu putut veni cu capitalul necesar astfel încât să îşi continue activitatea în limitele legale. Paguba estimată în urma acestui faliment este de până la 5 miliarde de lei, însemnând aproape dublu faţă de falimentul City Insurance.

    Soluţie de criză

    Noul şoc din piaţa asigurărilor a dus la o nouă reaşezare a jucătorilor rămaşi pe zona RCA şi la instituirea unei plafonari a tarifelor pentru a împiedica o nouă creştere semnificativă a preţurilor poliţelor RCA.

    Astfel, având în vedere haosul creat de un al doilea mare faliment, la o diferenţă de nici doi ani de precedentul, ASF a propus această formă de plafonare a tarifelor RCA, tarife care ajunsese de la simplu la dublu, chiar triplu. Guvernul a aprobat această formă de plafonare, care spre finalul anului a fost prelungită astfel încât să cuprindă perioada în care foştii clienţi ai Euroins urmau să le expire valabilitatea poliţelor.

    În acelaşi timp, valabilitatea a fost prelungită pentru ca şoferii să dispună de suficient timp pentru a-şi achiziţiona poliţe noi de la alţi asigurători şi a nu aglomera sistemele de emitere a poliţelor.

    Măsura nu a făcut însă decât să adâncească paguba printr-o perioadă de trei luni în care şoferii care încă aveau poliţe la Euroins au putut să producă accidente în continuare, iar în final peste 800.000 de şoferi şi-au reînnoit poliţele pe ultima sută de metri. Deşi măsurile luate de ASF au avut ca scop să diminueze problemele în urma falimentului, acestea s-au dovedit a fi doar măsuri „de peticeală”, după ce supravegherea defectuoasă din ultimii cel puţin 7 ani a dus la patru mari falimente în piaţa asigurărilor, City Insurance, Euroins, Astra Asigurări şi Carpatica Asig.

    Pe de altă parte, piaţa RCA se confruntă cu o situaţie excepţională încă din septembrie 2021, momentul primului faliment mare, City Insurance, la o diferenţă de 5 ani de la precedentele prăbuşiri din piaţa asigurărilor, respectiv Astra Asigurări şi Carpatica Asig. În ceea ce priveşte piaţa RCA, odată cu plafonarea tarifelor RCA şi cu doi noi jucători intraţi pe piaţa asigurărilor prin paşaport european, respectiv Axeria Iard şi Hellas Direct Insurance, aceştia au absorbit cote semnificative din piaţa RCA. Prin urmare, rezulatele de la finalul primelor şase luni din 2023 nu ar trebui să fie o surpriză. La finalul lunii iunie 2023, piaţa RCA a ajuns la circa 4,6 mld. lei subscrieri, consemnând un avans de 3% faţă de perioada similară a anului trecut. Această evoluţie este bazată pe contribuţia tuturor jucătorilor din piaţă, dar dacă se ia în calcul doar jucătorii locali, piaţa a consemnat de fapt o scădere de 6% a volumului de prime brute subscrise în prima jumătate  a anului 2023 faţă de perioada similară a anului trecut, până la 4 mld. lei.

    Probleme vechi, manageri noi

    Pe lângă incertitudinile economice care s-au menţinut, atât din perspectiva unei inflaţii care încă a rămas la un nivel înalt, dar şi a dobânzilor, situaţia din piaţă a fost cu atât mai dificilă. Pe lângă evenimentele care au pus presiune per total pe întreaga piaţă, conducerea ASF a ajuns la finalul mandatelor, ceea ce a dus la noi numiri. Acum conducerea ASF are un nou preşedinte, pe Alexandru Petrescu, fostul director general al Poştei Române, care l-a înlocuit la conducerea instituţiei pe Nicu Marcu. În acelaşi timp, ASF are un nou prim-vicepreşedinte care a apărut din neant, Gabriel Avramescu, acelaşi vicepreşedinte pe zona pensiilor private, dar îi are şi pe Daniel Armeanu, un nou vicepreşedinte pe zona pieţei de capital, Gabriela Horga, şi un nou vicepreşedinte pe zona de asigurări, Sorin Mititelu. Pe lângă conducerea executivă, Parlamentul a votat şi conducerea neexecutivă formată din Răzvan Wlassopol, Gabriela Socol şi Birtalan Jozsef, aceştia rămânând în continuare în funcţiile pe care le deţineau şi înainte în cadrul Consiliului ASF.

    Din perspectiva jucătorilor, Groupama a reuşit să facă un pas puternic în faţă printr-o absorbţie semnificativă de RCA, ca urmare a falimentelor recente. Această nouă abordare a venit şi cu o schimbare a managementului. Astfel, compania l-a numit la începutul lunii mai 2023 pe Călin Matei, fostul director general adjunct al Groupama, în locul lui François Coste la conducerea companiei. Călin Matei a deţinut din 2011 până în prezent funcţia de director general adjunct în cadrul Groupama, rol din care a contribuit la conceperea şi implementarea strategiei companiei.  El a preluat rolul de director general al Groupama de la François Coste, care va rămâne în continuare membru în Consiliul de Administraţie al Groupama şi care a preluat un nou rol în cadrul grupului Groupama. Cu o experienţă de peste 20 de ani în industria asigurărilor, Călin Matei a coordonat multiple divizii din cadrul Groupama, printre care divizia Tehnic Non Viaţă, departamentul Subscriere Asigurări Agricole, direcţia Tarifare şi Dezvoltare Produse, divizia Tehnic Viaţă, departamentul Asigurări de Sănătate şi direcţia Parteneriate Strategice Bancassurance. El şi-a început cariera în asigurări, după absolvirea Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Matematică Economică din ASE.

    În ceea ce priveşte ascensiunea liderului pieţei, începând cu finalul anului 2022, lumina reflectoarelor a fost setată pe Euroins, care părea că începe să şchiopăteze. Conform celor mai recente date publicate de ASF din prima jumătate a anului 2023, Groupama ajunsese la un volum al primelor brute subscrise de 1,99 mld. lei, consemnând un avans de peste 27% faţă de perioada similară a anului 2022, în timp ce pe zona RCA compania a încheiat prima jumătate a anului 2023 cu 1,2 mld. lei, în creştere cu 35,3% faţă de perioada similară a anului 2022. Din perspectiva rezultatelor transmise de companie pentru primele nouă luni din 2023, Groupama a ajuns la subscrieri de 2,87 mld. lei, în creştere cu peste 30% faţă de primele 9 luni din 2022. 

    Surpriza însă a venit din partea Asirom, cu numirea lui Mădălin Roşu în calitate de CEO al companiei, acesta înlocuindu-l la conducerea companiei pe Cristian Ionescu la începutul lunii octombrie 2023. Asirom a încheiat prima jumătate a anului 2023 cu un volum al primelor brute subscrise de 675 mil. lei, în creştere cu 6,5% faţă de perioada similară a anului trecut, ocupând poziţia a cincea în topul celor mai mari companii de asigurări generale şi de viaţă din primul semestru al anului 2023, conform celor mai recente date ASF disponibile. Din volumul total al subscrierilor, Asirom a consemnat un volum al primelor subscrcise de 626 mil. lei pe zona asigurărilor generale, fiind un jucător care se afla la finalul lunii iunie 2023 pe poziţia a cincea, cu un avans de 7% a subscrierilor faţă de perioada similară a anului 2022, dar în acelaşi timp societatea activează şi pe zona asigurărilor de viaţă, fiind pe poziţia a 10-a în clasamentul celor mai mari companii de asigurări de viaţă realizat de ZF pe baza datelor ASF, cu un volum al subscrierilor de 49 mil lei.

     

    Alte valenţe ale industriei

    Mergând în zona asigurărilor de locuinţe, pentru prima oară de la emiterea legii din anul 2008 privind obligativitatea proprietarilor de a avea o poliţă obligatorie de locuinţă PAD, nivelul primei a crescut de la 100 lei, la 130 lei în 2023. Proiectul de lege prin care poliţa de asigurare obligatorie a locuinţei PAD se scumpeşte a fost promulgat în luna mai a anului 2023, iar proprietarii care au o locuinţă de tip A, însemnând majoritatea din cele peste 1,95 milioane de locuinţe asigurate cu o poliţă PAD la final de aprilie 2023, vor avea de plătit 130 lei pe an în loc de 100 lei, în timp ce despăgubirea maximă de 20.000 euro rămâne momentan neschimbată. Poliţele obligatorii de locuinţă oferă protecţie financiară, conform legii, pentru trei riscuri catastrofale în România, respectiv cutremur, alunecări de teren şi inundaţii. Pentru o locuinţă de tip A, respectiv cu o primă plătită pe an de aproximativ 26 euro (130 lei), aceasta are în vedere o construcţie cu structură de rezistenţă realizată din beton armat, din metal sau lemn, respectiv cu pereţi exterior din piatră, din cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate ca urmare a aplicării unui tratament termic, respectiv chimic.

    Anul 2023 a adus schimbări şi pe zona de brokeraj în asigurări. În ceea ce priveşte liderul pieţei de brokeraj în asigurări, Safety Broker, compania şi-a intensificat achiziţiile pe piaţa locală după ce a cumpărat Globasig Broker, a patra achiziţie din 2023 ce urmează preluării Insia, Orizont Broker şi Star Broker. Safety Broker a ajuns pe mâna grupului polonez Unilink din 31 octombrie 2021, iar ulterior întreg grupul Unilink a fost achiziţionat de Acrisure, companie americană specializată în domeniul asigurărilor şi serviciilor financiare. Având în vedere că strategia grupului Acrisure este de dezvoltare prin achiziţii, Safety Broker merge înainte prin încorporarea acestei direcţii. Safety Broker a ajuns în primele nouă luni din 2023 la prime brute intermediate de circa 914 mil. lei, cu 20% peste nivelul din 2022. Din totalul intermedierilor, doar pe zona RCA volumul se ridică la peste 585 mil. lei, cu 18% mai mult faţă de primele nouă luni din 2022.

    Tot pe zona de brokeraj, Millenium Insurance Broker, companie prezentă în top 10 cele mai mari brokeri de asigurări de pe piaţa locală, s-a listat la Bursa de Valori Bucureşti pe 27 februarie 2023 în urma plasamentului privat derulat în toamna anului 2022 prin care compania a atras 4,2 mil. lei de la investitori. Millenium Insurance Broker s-a clasat pe poziţia a şaptea în top 10 cele mai mari companii de brokeraj în asigurări în prima jumătate a anului 2023, cu un volum al primelor brute intermediate de 193 mil. lei, în creştere cu 24% faţă de perioada similară a anului trecut.

     

    Evoluţie lentă

    Deşi anul 2023 a adus suficiente turbulenţe şi schimbări, perspectivele pentru anul 2024, cel mai probabil, sunt în continuare de creştere uşoară, dar presiunile care vor veni din zona creşterilor de taxe, care implicit se vor răsfrânge asupra consumatorilor, ar putea limita creşterea volumului de subscrieri. Astfel, în afară de zona asigurărilor RCA care va continua să meargă pe aceeaşi linie ca anul trecut, având în vedere prelungirea cu încă 3 luni a plafonării tarifelor RCA, vor fi dispuşi clienţii companiilor de asigurări să aloce din bugetul lor, care va fi şi mai limitat în 2024, pe alte produse de asigurare, care de altfel i-ar ajuta să se asigure financiar?

    Din partea companiilor, cel mai probabil IMM-urile sau microîntreprinderile, dacă înainte exista un semn de întrebare privind achiziţionarea produselor de asigurare necesare pentru a putea funcţiona fără a se gândi cum le vor afecta anumite evenimente, acum ar putea fi mult mai reticente sau, din contră ar putea conştientiza că în momentul unui eveniment neprevăzut asigurarea va putea furniza capitalul necesar pentru a trece peste acesta.

    În continuare nevoia de informare există, poate se va accentua conştientizarea şi mai mult în 2024, iar principalele asigurări pentru companii, respectiv de bunuri şi proprietăţi, eventual de răspundere civilă faţă de terţi sau chiar clauza de business interruption, vor ajunge la un număr mai mare de companii.

    Asigurătorii au dus piaţa la o creştere modestă de 3,7% în 2023 după ce în 2022 creşterea a fost de 24%. Având în vedere limitarea din zona RCA pentru încă 6 luni la preţul poliţelor şi condiţiile mai stricte privind noile taxe care vor afecta bugetele clienţilor, şansele ca piaţa să se îndrepte spre un ritm de creştere mult mai mare ar putea ieşi din ecuaţie, poate doar a doua jumătate a anului să contribuie cel mai mult.

    În acelaşi timp, limitarea tarifelor RCA, dar fără o limitare a nivelului de despăgubire va contribui la o rată a daunei combinată de peste 100%. Pe de altă parte, piaţa a reuşit să absoarbă foştii asiguraţi ai Euroins, dar în continuare va rămâne un semn mare de întrebare privind capacitatea de a plăti daunele care apar atât din falimentul City Insurance, cât şi din falimentul Euroins, având în vedere că plaţile pentru Euroins abia au început să se materializeze, iar suma plătită deja în contul City Insurance a depăşit deja 1,2 mld. lei.

    Din perspectiva asigurătorilor, previziunile anului 2024 sunt către un an care va îngloba riscurile şi incertitudinile care deja sunt la ordinea zilei, ceea ce face ca protecţia financiară să fie din ce în ce mai importantă. Potrivit lui Paul Cazacu, CEO al Uniqa Asigurări, sectorul asigurărilor va continua să se dezvolte, asimilând lecţiile importante, date de experienţele din ultimii ani.

    Iar din punctul de vedere al lui Ştefan Stavrositu, CEO al BCR Asigurări de Viaţă, în România, ponderea asigurărilor de viaţă este de doar 18% din totalul asigurărilor, în timp ce în Germania această pondere este de 48%, în Franţa 55%, iar în Italia 76%, ceea ce înseamnă că aşteptările pentru anii următori sunt ca asigurările de viaţă să fie asimilate în obiceiul de consum şi comportamentul firesc al românilor. La rândul său, Mihai Tecău, CEO al Omniasig, susţine că indiferent de context, piaţa asigurărilor a evoluat constant, cu paşi mai mici sau chiar în salturi mai mari facilitate de perioade de creştere economică. Prin urmare, aşteptarea este ca piaţa asigurărilor să continue să se dezvolte, iar în ceea ce-l priveşte pe Benjamin Turquin, CEO al BRD Asigurări de Viaţă, evoluţia sectorului asigurărilor în următorii 10 ani va însemna o creştere semnificativă a gradului de penetrare şi a ratei de acoperire a asigurărilor în rândul populaţiei din România, în special pe segmentul nonviaţă, cu precădere cel al asigurărilor de locuinţe.    ■

    Perspective

    Întrebări privind piaţa asigurărilor în 2024

    1. Piaţa asigurărilor va merge în continuare pe o creştere timidă în 2024?

    2. Noua conducere a ASF îşi va pune în aplicare strategia. Va fi diferită această strategie de ceea ce au făcut până acum şefii ASF?

    3. Euroins a luat calea falimentului după prăbuşirea City Insurance. S-a terminat seria falimentelor sau va continua?

    4. FGA plăteşte şi va tot plăti. Dar cât îi mai ajung banii şi de unde vor mai veni resurse suplimentare?

    5. Jucători noi pe RCA sau jucători în minus?

     

    Retrospectivă

    Principalele evenimente ale industriei de asigurări în 2023

    1. Falimentul unui alt mare asigurător din piaţă, Euroins România, la nici doi ani de la precedenta prăbuşirea a companiei City Insurance

    2. Piaţa asigurărilor a fost pusă în faţa unei noi plafonări a tarifelor RCA, după mai bine şapte ani de la ultima

    3. Mandatele conducerii ASF au expirat, iar instituţia are un nou peşedinte, pe Alexandru Petrescu, fost director general al Poştei Române

    4. Groupama şi-a securizat un nou CEO. Călin Matei l-a înlocuit la conducerea companiei pe François Coste

    5. Groupama şi-a consolidat poziţia de lider al pieţei asigurărilor, după căderea Euroins

    6. Surpriză din partea Asirom. Mădălin Roşu l-a înlocuit la conducerea companiei pe Cristian Ionescu

    7. Pentru prima oară de la emiterea legii din anul 2008 privind obligativitatea proprietarilor de a avea o poliţă obligatorie de locuinţă PAD, nivelul primei a crescut, de la 100 lei la 130 lei în 2023

    8. Millenium Insurance Broker, unul dintre cei mai importanţi 10 brokeri din piaţa de asigurări, s-a listat la Bursa de Valori Bucureşti

    9. Safety Broker, liderul întregii pieţe de brokeraj în asigurări, şi-a marcat a patra achiziţie la începutul lunii decembrie 2023

    10. Piaţa RCA a ajuns de la creşteri de două cifre în 2022 la o creştere uşoară de doar 3% în prima jumătate a anului 2023, iar fără asigurătorii care operează în baza paşaportului european, piaţa de fapt a scăzut cu 6%

  • Prognoza meteo pentru următoarele 4 săptămâni

    12 – 19 februarie
    Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile sudice şi sud-estice. Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile centrale şi nord- estice, dar şi local deficitar în extremitatea de vest şi de sud-vest a ţării, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal.

    19 – 26 februarie
    Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii ţări. Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile.

    26 februarie – 4 martie
    Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval în toate regiunile, dar mai ales în cele extracarpatice. Regimul pluviometric va fi uşor excedentar în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în zonele montane.

    4 – 11 martie
    Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile.

  • Criză fără precedent în a doua economie mondială după ce autorităţile au subestimat una dintre cele mai grave probleme ale ţării

    În China, scăderea natalităţii şi îmbătrânirea populaţiei s-au dovedit mai grave decât se anticipase, iar temerile de un colaps demografic se înmulţesc rapid. Gestionarea consecinţelor economice va fi şi mai greu de realizat, pentru că sistemul se bazează pe o serie de calcule şi concepţii, care nu se mai pliează pe realităţile demografice şi economice actuale, şi care au stat la baza politicii demografice chineze pentru ultimii 40 de ani, scrie The Wall Street Journal.

    Problema demografică cu care se confruntă în prezent a doua economie a lumii, nu a fost prevăzută de arhitecţii politicii chineze a unui singur copil- unul dintre cele mai mari experimente sociale din istorie, care a luat startul în 1980. La acea vreme, guvernele din întreaga lume se temeau că suprapopularea va opri creşterea economică.

    Un cercetător în domeniul rachetelor, care a studiat la Moscova, a fost cel care promovat instituirea unei politici demografice care să încurajeze familiile să se rezume la mai puţini urmaşi.

    Cu toate acestea, politica avea o problemă fundamentală: Era bazată pe o serie de calcule care aplicau modele matematice folosite pentru calcularea traiectoriilor rachetelor la creşterea populaţiei.

    Patru decenii mai târziu, China îmbătrâneşte mult mai devreme decât se anticipase şi începe să se confrunte cu probleme economice. Trecerea la mai puţine naşteri şi o populaţie care îmbătrâneşte rapid ameninţă să frâneze creşterea economică. Într-o generaţie care a crescut fără fraţi şi surori, femeile tinere sunt din ce în ce mai reticente în a avea copii – şi sunt tot mai puţine în fiecare an, iar Beijingul nu reuşeşte să schimbe mentalitatea adusă de această politică.

    Naşterile în China au scăzut cu peste 500.000 anul trecut, potrivit unor date guvernamentale recente, accelerând declinul a populaţiei care a început în 2022. Oficialii au citat o scădere rapidă a numărului de femei de vârstă fertilă – cu peste trei milioane mai puţine decât cu un an mai devreme – şi au recunoscut că au loc „schimbări în mentalitatea oamenilor cu privire la familie, amânarea căsătoriei şi a copiilor”

    Unii cercetători susţin că guvernul subestimează problema, iar populaţia a început să se micşoreze chiar mai devreme.

    În urma publicării datelor, cercetătorii de la Universitatea Victoria din Australia şi de la Academia de Ştiinţe Sociale din Shanghai au prezis că China va avea doar 525 de milioane de oameni până la sfârşitul secolului. Această cifră este în scădere faţă de previziunile lor anterioare de 597 de milioane şi marchează o scădere abruptă faţă de 1,4 miliarde în prezent.

    Pe măsură ce au trecut deceniile, un număr tot mai mare de specialişti în demografie şi economişti au calificat această politică drept depăşită şi eronată. Potrivit acestora, rata de fertilitate din China ar fi scăzut de la sine, pe măsură ce speranţa de viaţă a crescut şi condiţiile economice s-au îmbunătăţit.

    Un factor care a lipsit din calculele demografice ale lui  Partidului era comportamentul uman. Aplicarea uneori brutală a politicii unicului copil de către guvern, care presupunea inclusiv avorturi şi sterilizări forţate, precum şi propaganda răspândită timp de zeci de ani despre beneficiile unei familii mici, au transformat opţiunea de a avea cât mai puţini urmaşi în singura realitate a chinezilor.

    Chiar şi atunci când Beijingul a renunţat la politica copilului unic în 2015, liderii nu au abolit cu totul restricţiile privind naşterea. În schimb, au trecut doar la o politica celor doi copii. Acum, Beijingul îi îndeamnă pe oameni să aibă trei, trâmbiţând necesitatea de a reveni la o „cultură favorabilă familiei”.

    Antreprenori, economişti şi demografi au încercat să tragă un semnal de alarmă cu privire la cât de importantă este rederesarea situaţiei demografice pentru eocnomie.

    Specialiştii în demografie au estimat că ţara trebuie să aloce 5% din produsul său intern brut – aproximativ echivalentul cheltuielilor pentru educaţie – pentru subvenţii directe în vederea promovării naşterilor şi a reducerii costurilor de creştere a copiilor pentru ca rata de fertilitate să revină la 1,4, rata medie a economiilor avansate.

  • Care este angajatul care nu are nevoie de salariu, nu cere pauză şi nu vrea concediu şi care a dus la unele dintre cele mai mari concedieri din domeniul tehnologiei

    Companiile din domeniul tehnologiei au eliminat 34.000 de locuri de muncă în acest an, şi au început să investească bani în inteligenţa artificială care să ducă la capăt task-urile fostului personal, scrie Financial Times.

    Microsoft, Snap, eBay şi PayPal au desfiinţat fiecare sute sau mii de locuri de muncă de la începutul lunii ianuarie, potrivit site-ului Layoffs.fyi, care urmăreşte reducerile de personal din industrie. În total, 138 de companii din domeniul tehnologiei au concediat oameni în acest an.

    Pierderile sunt mai mici decât cele de la începutul anului 2023, când grupul Big Tech, inclusiv Meta, Amazon şi Microsoft, au disponibilizat masiv după o perioadă exuberantă de investiţii excesive în timpul pandemiei. În total, 263.000 de locuri de muncă au fost desfiinţate în sectorul tehnologic în 2023, arată datele Layoffs.fyi.

    Analiştii sunt de părere că ultimul val de disponibilizări a arătat că marile companii îşi reorganizează resursele pentru a investi în noi domenii, cum ar fi inteligenţa artificială generativă, arătând în acelaşi timp acţionarilor că se pune în continuare accentul pe disciplina costurilor.

    Companiile reevaluează domeniile prioritare de investiţii şi reduc oamenii din diviziile costisitoare, dar care nu sunt esenţiale, a declarat Daniel Keum, profesor asociat de management la Columbia Business School, cum ar fi platforma de streaming video Twitch a Amazon, care a eliminat sute de locuri de muncă în acest an.

    Amazon, Microsoft, Meta, Alphabet, compania mamă a Google şi serviciul de streaming muzical Spotify se numără printre companiile care au semnalat planuri de a atinge un astfel de echilibru în acest an.

    „Trebuie să devenim mai eficienţi prin deprioritizarea unora dintre lucrurile existente, dar trebuie, de asemenea, să investim în domeniile noi”, a declarat luna aceasta directorul executiv al Spotify, Daniel Ek.

    Reducerea generalizată a costurilor de anul trecut a venit ca urmare a constatării faptului că trecerea la un stil de viaţă mai degrabă digital nu a rezistat dincolo de pandemie, o perioadă în care companiile de tehnologie au făcut angajări masive.

    Meta, care a eliminat peste 20.000 de locuri de muncă de la sfârşitul anului 2022 – în timp ce investitorii s-au plâns de miliardele de dolari destinate construirii unui „metavers” – a declarat în această lună că adaosurile nete de personal pentru anul în curs vor fi „minime”, chiar dacă a făcut „investiţii semnificative” în inteligenţa artificială generativă, care ar include asigurarea de talente.

     

  • Întrebări pe portativ. În dialog cu pianistul şi compozitorul Andrei Irimia

    Astăzi, când muzica este la-ndemâna oricărui puşti cu computer care se pricepe şi la algoritmi de marketing digital, sau când platformele de streaming descarcă bugetele marilor case de discuri sub diverse forme ca recomandări pe contul tău de abonat, Andrei Irimia, alături de colaboratorii pe care şi i-a ales în echipă, încearcă să ofere o muzică ce te invită la introspecţie. O muzică ce te invită într-o călătorie în adâncurile sinelui, o reconectare cu trăiri uitate, o muzică ce invocă o revelaţie a unor emoţii noi şi surprinzătoare.

    de Georgiana Gheorghe,
    colaborator – femeie de afaceri, pasionată de teatru

    Fericirea e o pasăre. Şi niciodată nimeni nu ştie încotro zboară Pasărea Fericirii”, rostit fremătător şi nostalgic de Marius Manole, peste acorduri melancolice de pian ce îi răspundeau înapoi în ecou, din clapele mângâiate de degetele subţiri ale lui Andrei Irimia – ăsta a fost primul meu contact audio/video cu compozitorul şi pianistul Andrei Irimia. O implozie de emoţii ce a ricoşat cu un nod în gât, pe care l-am înghiţit lacomă, fracţiune de secundă în care o lacrimă rebelă a plecat razna, pe obraz. Mă cunosc foarte bine. Ştiu exact ce reprezintă această simptomatologie incontrolabilă. Sunt semne că opera artistului are o valoare ce rezonează în mine, o calitate aparte ce atinge acel ceva fragil, responsabil în fiinţa mea cu captarea şi rezonanţa undelor artistice. Aşa am ajuns să caut mai multe înregistrări, să merg la concertele sale şi, ulterior, să stau de vorbă cu el despre cariera sa artistică şi proiectele de viitor. Andrei nu este un simplu pianist, un interpret al compozitorilor ştiuţi şi foarte ascultaţi. E clar că are preferaţii săi, diverse influenţe, însă pe lângă o ultra-sensibilitate pe care o pune în interpretare, are propriul său stil, pe care şi-l conturează din ce în ce mai puternic. Din experienţa mea de ascultător de muzică clasică şi de jazz îl asociez cu artişti precum Cedric Monnier, Ludovico Einaudi, Dirk Maassen şi chiar Yann Tiersen.

    Pentru publicul iubitor de artă şi muzică neoclasică, pianistul şi compozitorul Andrei Irimia aduce o experienţă inedită prin noul său turneu, „Lights and Shadows”.

    De la Bucureşti la Londra şi Paris, Andrei Irimia deschide porţile unui turneu muzical şi vizual incendiar, ce explorează nu doar dualitatea dintre lumină şi întuneric, ci creează un univers fascinant, unde contradicţiile şi armoniile muzicii neoclasice se întâlnesc şi dansează într-o simfonie a contrastelor. Pentru acest turneu, Andrei Irimia îşi redefineşte actul performativ prin încorporarea unui sistem special de lumini pentru scenă, sincronizate pentru fiecare melodie. Lumina devine astfel un partener al muzicii, modelând spaţiul sonor într-un dialog fascinant între sunet şi lumină, creând o atmosferă hipnotică care nu doar captivează, ci şi inspiră.

    Când ai început să compui?

    Am început să compun la vârsta de 16-17 ani, când totul era mai mult o joacă şi poate ca a fost mai bine aşa, pentru că era făcută din plăcere. Aveam mai multe „schiţe” muzicale în gând şi încercam să le conturez cu ajutorul clapelor de pian.

    Care a fost parcursul artistic până la primul album din 2019 şi concertele care au urmat ulterior?

    Până în anul 2019 am lucrat la mai multe piese pentru pian. Ştiam că primul album o să fie doar despre asta. Când am simţit că totul e finalizat, am lansat „Nuit minimaliste” şi, odată cu el, primul turneu naţional. Albumul a fost bine primit în fiecare oraş în care am ajuns cu promovarea lui.

    Cum îţi defineşti publicul?

    Un public ascultător, în cel mai frumos sens al cuvântului. Mereu simt că ne leagă liniştea care se aşterne asupra noastră, şi asta încă de la primele acorduri.

    Cum îţi alegi locurile, spaţiile în care concertezi?

    Ţin foarte mult la spaţiile în care ne desfăşurăm activitatea, fiecare loc venind cu povestea, istoria şi energia sa. Indiferent că este o sală de filarmonică sau una hibrid, mai neconvenţională, urmăresc de la acel loc să fie intim şi să transmită o emoţie. În acest fel, simt că potenţează şi muzica noastră.

    Povesteşte-mi despre trecerea de la Nuit minimaliste la Lights & Shadows. Cum ai ajuns la formula scenică cu violonistul Răzvan Păun şi violoncelistul Thibault Solorzano? De când colaboraţi?

    I-am cunoscut pe talentaţii mei colegi la filmarea clipului „Pasărea Fericirii”, alături de actorul Marius Manole. După primul album, care a fost gândit pentru pian doar, aveam de gând ca în următorul proiect să adaug o vioară şi violoncel, şi asta ne-a adus împreună. Mai importantă a fost relaţia de prietenie care s-a dezvoltat apoi între noi, atât pe scenă, cât şi în afara ei.

    Ce s-a întâmplat cu Trio Ludic (Alexa Juvină şi Camelia Ciobanu)? E greu pentru un pianist să–şi găsească partenerii de scenă?

    La fiecare dintre noi a apărut un alt drum la vremea respectivă. Uneori este mai greu să găseşti oamenii potriviţi pentru un anumit proiect, decât să faci muzica în sine.

    Cum se descurcă un muzician (compozitor şi pianist) în România? Ai un manager? Te îndrumă şi promovează vreo casă de discuri?

    Am un manager cu care colaborez foarte bine, el m-a ajutat ca următorul album să fie scos cu o casa de discuri din Europa, probabil la sfârşitul anului 2024 sau începutul anului viitor. Din fericire, sălile în care cântăm sunt mereu pline, aşa că din punctul ăsta de vedere, ne descurcam şi suntem recunoscători pentru asta.

    Care este necesarul de finanţare pentru un turneu ca cel pe care îl începeţi la finalul lunii februarie? Cum obţineţi finanţarea?

    Dacă este un eveniment organizat de noi, producţia se ridică la 1.000 – 1.500 euro / concert, sumă pe care uneori o mai obţinem din diverse parteneriate locale.

    Să lansez cel de-al treilea album, intitulat „Necessary End”, şi, bineînţeles, să aibă parte de o expunere cât mai mare, atât locală cât şi internaţională. Cât despre colaborări, avem ceva în plan, dar nu pot da mai multe detalii în acest moment.

    Cum îţi defineşti stilul muzical? Mai aproape de jazz sau mai aproape de muzica clasică?

    Cred că mai aproape de muzica clasică, dar nu pot să pun nici eu degetul pe asta tot timpul, mereu apar elemente noi, din zona electronică sau a muzicii orientale. Probabil genul „neoclassical” ne reprezintă cel mai mult.

    Ce artist sau compozitor te inspiră sau pe cine admiri?

    Dacă mă gândesc la compozitorii contemporani, Max Richter a fost unul dintre muzicienii care m-au inspirat foarte mult şi care mi-a fost şi „îndrumător”. Mi-a dat sfaturi importante legate de structura celui de-al doilea album pe care l-am lansat, „All Strings Attached”.    

    26.02 – Constanţa, Centrul Multifuncţional Jean Constantin

    08.03 – Bucureşti, Palatul Bragadiru

    22.03 – Arad, Teatrul Ioan Slavici

    23.03 – Târgu-Mureş, Filarmonica de Stat

    20.04 – Braşov, Filarmonica – Sala Patria

    29.04 – Londra, World Heart Beat

    29.04 – Paris, L’Accord Parfait

     

  • Haos în 18 spitale după un atac cibernetic – intervenţii amânate, pacienţi fără reţete. Experţi: Nu mai e ceva abstract – sunt ameninţări împotriva vieţii, iar mâine poate fi o criză similară în energie, transport sau banking

    ♦ România e vulnerabilă pentru că investeşte puţin în cybersecurity – de trei ori mai puţin faţă de Polonia, iar subiectul nu e tratat cu seriozitate ♦ Blocajul din spitale după un atac de succes împotriva unui furnizor important pentru sistemul sanitar ♦ Spitalele afectate folosesc sistemul informatic Hipocrate, creat de compania Romanian Soft Company, înfiinţată în 2000 ♦ Nu este primul atac cibernetic asupra unui spital ♦ Adrian Wiener, medic, deputat USR: „Este grav, este o breşă care afectează dreptul la informaţii cu caracter personal. Nu m-ar mira ca sistemul Casei să fie asaltat, nu mai are mentenanţă, e profund disfuncţional“.

    Un atac informatic de succes împotriva unui furnizor important pentru sistemul sanitar a dat peste cap activitatea a aproape 20 de spitale din întreaga ţară, ducând la anularea unor programări sau imposibilitatea de a emite reţete, aducând astfel în prim-plan riscurile uriaşe pe care le pot genera astfel de atacuri în viaţa de zi cu zi, dar şi vulnerabilităţile din sistemele de IT din sectorul public şi privat. Atacul de succes din sectorul sanitar vine la scurt timp după un alt incident în care au fost furate date de la Camera deputaţilor, inclusiv datele personale ale premierului Marcel Ciolacu.

    „Este grav, este o breşă care afectează dreptul la informaţii cu caracter personal legate de pacienţi, diagnostic, spitalizări”, a spus medicul Adrian Wiener, fost manager de spital în Arad, deputat USR. „Oamenii s-au panicat că nu a mers nimic de dimineaţă. Tot ce s-a putut s-a reprogramat“, a spus pentru ZF Maria Magdalena Copăceanu-Turcu, director financiar-contabil în cadrul Spitalului de ortopedie Azuga. Cu totul, 18 spitale au fost afectate.

    Atacurile cibernetice nu mai sunt ceva abstract, ceva care se întâmplă doar în alte ţări, ci au devenit un risc pentru securitatea naţională care trebuie tratat ca atare, a comentat pentru ZF Andrei Avădănei, CEO al companiei de cybersecurity Bit Sentinel. „Dacă până acum puteam considera că aceste atacuri sunt probleme îndepărtate, specifice marilor puteri precum Statele Unite ale Americii, Marea Britanie ş.a.m.d, realitatea recentă ne-a arătat că nimeni nu este imun, iar România nu face excepţie. Securitatea cibernetică nu mai este doar o preocupare a specialiştilor IT, ci o problemă de securitate naţională, care necesită o atenţie şi o implicare sporite din partea tuturor sectoarelor societăţii dar şi din partea autorităţilor.” Dacă lucrurile nu se schimbă, ne putem confrunta cu situaţii mai grave, a adăugat Avădănei. „Alte sectoare esenţiale precum reţelele de distribuţie a apei, sistemele de semaforizare urbană, sistemul energetic, bancar şi infrastructură de transport pot deveni, de asemenea, ţinte ale hackerilor, generând haos şi punând în pericol viaţa cotidiană a cetăţenilor.”

    Atacurile expun vulnerabilităţile pe care România le are din cauza unei politici a investiţiilor mici în acest domeniu şi a lipsei de seriozitate cu care e tratat subiectul, spune Eugen Schwab, vicepreşedinte pentru Europa Centrală şi de Est al companiei de consultanţă şi analiză Pierre Audoin Consultants (PAC). „În România se cheltuieşte o treime din suma alocată de instituţiile publice şi companiile din Polonia pentru securitate cibernetică. (…) Suntem, deci, extrem de vulnerabili atât prin sumele mici alocate, cât şi prin nivelul scăzut de seriozitate cu care se tratează aceste aspecte şi lipsa acută de formare şi educaţie continuă a utilizatorilor sistemelor informatice critice”.

    Atacul din sistemul sanitar a avut un impact imediat pentru că un număr de 18 spitale din ţară, de la cele mai mari, judeţene, la unităţi orăşeneşti, au avut astfel activitatea îngreunată sau chiar blocată.

    Acest atac care a vizat un număr mare de spitale, fără precedent în ultimii ani, arată vulnerabilitatea sistemelor informatice. În plus, numărul de oameni afectaţi doar de acest atac este de odinul sutelor sau chiar al miilor, având în vedere că în cazul unui singur spital judeţean ajung zilnic 400-500 de pacienţi.

    Unele spitale au luat decizia de a reprograma pacienţii, în timp ce altele s-au organizat şi au scos documentele în forma fizică. Personalul din spitale trebuie să treacă datele în sistem când va redeveni funcţional, astfel încât serviciile medicale să fie decontate ulterior.

    Până la închiderea ediţiei, problema nu era soluţionată.

    „Este grav, este o breşă care afectează dreptul la informaţii cu caracter personal, legate de pacienţi, diagnostic, spitalizări. Nu ştiu în ce măsură au fost luate aceste date, pot fi şantajaţi oamenii. Spitalele sunt beneficiarele acestor platforme, nu au resursă informatică să facă propriile programe de gestiune. S-au mai întâmplat astfel de lucruri şi la companii mari, de stat, e un proces dinamic menţinerea securităţii sistemului. Spitalele depind de aceşti furnizori. Nu m-ar mira ca sistemul Casei să fie asaltat, care nu mai are mentenanţă, e profund disfuncţional”, a spus medicul Adrian Wiener, fost manager de spital în Arad, deputat USR.

     

    Atac în lanţ

    Şase spitale judeţene din Cons­tanţa, Baia Mare, Tâgovişte, Buzău, Slobozia şi Piteşti au fost afectate de atacul cibernetic. Acestora li se mai adaugă şi alte unităţi mai din Capitală: Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Colţea, Institutul Oncologic Bucureşti, Spitalul Clinic CF2, Sf. Luca.

    „De dimineaţă, la scurt timp după ce am aflat de atac, am organizat activitatea spitalului. Singurele două incoveniente pe care le-am avut au fost că s-au prelungit un pic timpii de aşteptare, dar nu semnificativ, iar eliberarea de reţete gratuite şi compensate nu s-a putut face în condiţiile în care sistemul este închis”, a spus a spus Bogdan Lucian, directorul medical al Spitalului Judeţean Baia Mare.

    În jur de 300 de pacienţi se prezintă în urgenţă la spitalul judeţean din Baia Mare în decurs de 24 de ore, cărora li se mai adaugă 100 de pacienţi copii. În ambulator, mai vin zilnic încă 120 de pacienţi pentru consultaţii. Spitalul judeţean are 920 de paturi.

    „Pacienţii au primit documentele medicale la externare scrise, tehnoredactate, pe un şablon pe care l-am conceput, similar cu cel generat de program. Serviciile medicale, în momentul în care platforma va fi funcţională, se vor introduce în sistem şi vor fi raportate la Casa de Asigurări de Sănătate. Avem un departament de statistică, cu registratori medicali, care vor face treaba aceasta gradual.“

    „Volumul de muncă va fi mare, dar lucrurile se vor putea gestiona”, a mai completat Bogdan Lucian.

    În cazul altor spitale, soluţia a fost reprogramarea pacienţilor, acolo unde situaţia medicală a permis-o.

    „Activitatea din spital se desfăşoară offline. Pe mulţi dintre pacienţi i-am reprogramat, care nu au fost urgenţe. Oamenii s-au panicat că nu a mers nimic de dimineaţă. Tot ce s-a putut, s-a reprogramat, era şi multă lume şi oamenii au plecat când au văzut că nu merge sistemul. Vorbim de câteva zeci de persoane”, a spus pentru ZF Maria Magdalena Copăceanu-Turcu, director Financiar-Contabil în cadrul Spitalului de ortopedie Azuga.

    Ambele spitale, şi cel din Baia Mare, şi cel din Azuga, folosesc sistemul informatic Hipocrate, creat de firma Romanian Soft Company. De altfel, chiar ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a precizat că este vorba de acest sistem. Nu toate spitalele care folosesc Hipocrate au fost afectate însă de atac.

    „Noi nu am fost afectaţi în final, serverul nostru este curat, toate datele pacienţilor sunt în regulă. Am avut oprită activitatea, acum nu avem internet, dar lucrăm pe Hipocrate în interior. Au fost nişte măsuri de protecţie luate, este într-adevăr o situaţie la risc. Folosim sistemul Hipocrate, a fost prin licitaţie publică. Noi colaborăm cu ei şi cu furnizorul de servicii de internet, sunt mai multe măsuri de protecţie pe care le-am luat, sunt certificate pe care le cumpărăm pentru că este important să avem grijă de datele pacienţilor”, a spus Beatrice Mahler, managera Institutului Marius Nasta din Capitală.

     

    Ce spitale au fost expuse direct?

    Conform unor surse din piaţa de IT au fost afectate doar spitalele care rulau soluţia Hipocrate din sistemele de IT ale furnizorului (Romanian Software Company SRL), nu şi cele care au instalat şi rulau soluţia pe sistemele proprii de calcul. „Doar spitalele care rulau soluţia Hipocrate din cloud au fost afectate”, a precizat o sursă din industrie pentru ZF.

    Reprezentanţii Romanian Software Company SRL, firma din spatele soluţiei Hipocrate, nu au putut fi contactaţi la telefon până la închiderea ediţiei. Compania nu a răspuns nici unei solicitări de a oferi informaţii suplimentare despre atac, transmise pe e-mail.

     

    Cine este firma Romanian Soft Company?

    Potrivit site-ului propriu, Romanian Soft Company este înfiinţată în anul 2000 şi se ocupă cu dezvoltarea şi integrarea unor soluţii IT&C. Sectoarele de activitate pe care compania le acoperă sunt cele de sănătate, utilităţi, sector public, industrie, telecomunicaţii. Compania a implementat proiecte şi în ţări precum Moldova, Bulgaria, Macedonia, Slovacia, se mai arată pe site-ul propriu.

    „Hipocrate reprezintă cercul activităţilor medicale de spital, paraclinic, imagistică, farmacie, flux de pacienţi, programe naţionale şi ambulatoriu de specialitate reunit cu activităţile complexe de management al resurselor interne, raportare şi gestiune financiar-contabilă”, potrivit descrierii de pe site-ul companiei.

    În 2008, presa scria despre Romanian Soft Company că estima o cotă de 40% din piaţa locală de software medical. În 2022 compania a avut afaceri de 13 mil. lei, cu un profit net de 3,2 mil. lei şi un număr mediu de 36 de angajaţi.

    Potrivit platformei de analiză financiară Termene.ro, compania este deţinută de Gabriel Gheorghe Oprea şi Cristina Crăciun în proporţie de 8% fiecare, iar restul de 84% revine firmei Genius IT Solutions SRL, în acţionariatul căreia apar Silviu Carstea şi Alexandra Voicu.

    Compania are la activ şi sute de contracte de achiziţii publice câştigate în ultimii ani. Astfel, din mai 2017 până în prezent, Romanian Soft Company SRL are 439 de contracte de achiziţie, cu o valoare cumulată de 34,6 mil. lei, conform datelor din sistemul electronic de achiziţii publice disponibile pe portalul lege5.ro.

  • Capitala corporatiştilor: zona de centru-vest din Capitală va concentra birouri pentru un milion de angajaţi

    Zona de centru-vest, de la Orhideea până la 13 Septembrie, va concentra peste 900.000 de metri pătraţi de birouri până în 2030, suficient pentru un milion de corporatişti, devenind astfel cel mai important pol de office din România.

    „Birourile din zona de centru-vest a Capitalei au potenţial de a ajunge la 907.000 mp suprafaţă închiriabilă, faţă de 622.000 mp în prezent. Doar ca exemplu, cei de la One United Properties au în proiect continuarea One Cotroceni pe terenul de la Vulcan. AFI Europe de asemenea mai are terenuri pentru dezvoltări, pe lângă alte noi clădiri anunţate“, a spus Roxana Bencze, COO al companiei de consultanţă imobiliară Knight Frank România. În zona centru-vest sunt în prezent patru proiecte cu un total de 111.000 mp care au autorizaţie de construire şi pot demara oricând lucrările, potrivit companiei de consultanţă, iar alte cinci proiecte, cu un total de 174.000 mp, aşteaptă obţinerea autorizaţiei.

    „Cel mai devreme putem vedea în S2/2024 demararea de noi construcţii, care în următorii doi ani să fie ridicate şi livrate cel mai devreme în a doua jumătate din 2026“, a subliniat directorul.

    Miza dezvoltării polului o reprezintă şi dezvoltarea industriilor conexe, pornind de la construcţia de noi locuinţe, la creşterea businessului mallurilor din zonă, precum Plaza România sau AFI Cotroceni.

    În prezent în 2024 şi 2025 doar 25.000 mp de noi birouri sunt confirmate a fi gata, valoare reprezentând 10% dintr-un singur an considerat a fi normal de piaţa imobiliară. În aceste condiţii, cei mai mulţi dintre chiriaşi au ales să rămână în sediul existent şi nu să se mute într-o clădire nouă, aşa cum era cazul în 2019 când a venit cel mai recent val de noi birouri.

  • Antreprenori locali. Producătorul de vopsele Köber: „Anul trecut, în piaţă a apărut o preocupare intensă pentru controlul drastic al stocurilor“

    ♦ Compania a cumpărat în 2022 un teren de 20.000 de metri pătraţi în zona industrială a localităţii Deva, unde va dezvolta un hub logistic regional şi o a patra fabrică.

    Producătorul de lacuri şi vopsele Köber din judeţul Neamţ merge în paralel cu cele două proiecte majore de investiţii pe care le derulează în această perioadă – în judeţele Hunedoara şi Neamţ.

    „Suntem în plin proces de implementare a investiţiei planificate în localitatea Deva – un hub logistic în prima fază, urmat de dezvoltarea unui al patrulea centru de producţie. De asemenea, noul centru de proiectare al organizaţiei a fost inaugurat recent şi suntem şi aici în graficul prevăzut pentru integrarea lui în procesele interne de producţie“, spun reprezentanţii Köber.

    Compania a cumpărat în 2022 un teren de 20.000 de metri pătraţi în zona industrială a localităţii Deva, unde va dezvolta un hub logistic regional şi o a patra fabrică. Un alt proiect recent al companiei este centrul de cercetare din apropierea fabricii Köber din Dumbrava Roşie, judeţul Neamţ. Acolo vor lucra angajaţii din departamentele de cercetare, dezvoltare şi proiectare atât din divizia de vopsele, cât şi din cea de echipamente termice, compania având şi activitate de producţie de centrale sub brandul Motan.

    Köber deţine, pe lângă un departament propriu de cercetare şi dezvoltare, o fabrică de lacuri şi vopsele industriale situată în Turtureşti (judeţul Neamţ), o fabrică de lacuri şi vopsele de uz casnic în Săvineşti (judeţul Neamţ) şi încă una de centrale termice, sub brandul Motan, situată în localitatea Vaduri, din acelaşi judeţ.

    Pentru compania deţinută de familia Köber, anul 2023 a fost unul dificil, cu multe incertitudini şi un context negativ, cel puţin în prima parte.

    „A fost un an în care am acordat o atenţie deosebită managementului stocurilor şi costurilor de aprovizionare, componentei de logistică, dar şi prezenţei produselor noastre în piaţă. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri şi al profitabilităţii, am reuşit să ne atingem ţintele propuse, cu eforturi interne deosebite.“

    Reprezentanţii Köber spune că, la fel ca majoritatea companiilor din domeniul construcţiilor, se confruntă cu provocări în identificarea resursei umane specializate cel puţin parţial, însă în 2023 a reuşit să majoreze uşor numărul de angajaţi. La finalul anului 2022, anul din care datează cele mai recente informaţii publice, compania avea 830 de salariaţi, o cifră de afaceri de 499 de milioane de lei şi profit de 62,1 milioane de lei.

    „Anul 2023 a început cu multe incertitudini, cu aşteptări mai degrabă negativiste, astfel că în piaţă a apărut o preocupare intensă pentru controlul drastic al stocurilor.“

    Mai departe însă, compania pleacă de la premisa că piaţa de lacuri şi vopsele, pe care activează, îşi va menţine valoarea în 2024, fiind totuşi pregătită şi pentru o eventuală contracţie, determinată de contextul intern, compus din alegeri, diminuarea volumului de investiţii în construcţii, influenţa negativă asupra obiceiului de consum general.

    „O predictibilitate mai mare a măsurilor fiscale şi un plan urmărit şi respectat de investiţii publice credem că ar avea o influenţă pozitivă asupra mediului de business în general.“

    Producătorul din Neamţ ajunge la clienţii finali atât prin comerţul tradiţional din mediul urban şi rural, cât şi prin intermediul reţelelor de bricolaj de la nivel naţional. De asemenea, compania este prezentă şi la export. În 2022, exporturile au adus vânzări de 12,5 milioane de lei.

    Compania producătoare de lacuri şi vopsele din Neamţ a fost fondată în 1990 de Aurel Köber, de profesie inginer. Un an mai târziu, se deschidea prima fabrică de vopsele şi răşini, în localitatea Turtureşti, din judeţul Neamţ, care a ajuns în câţiva ani la o capacitate de 30.000 de tone pe an de produse decorative şi industriale. În 2008, a fost deschisă a doua fabrică a companiei, pe platforma chimică Săvineşti, cu o capacitate de 100.000 de tone pe an.

    Köber este şi brandul companiei cu acelaşi nume şi a fost prima companie privată producătoare de lacuri şi vopsele din România, poziţionându-se, de câţiva ani, în fruntea pieţei de profil.

    Producătorii de lacuri şi vopsele de pe piaţa locală activează într-un domeniu evaluat la circa 200 de milioane de euro. Printre cei mai mari jucători din această industrie, alături de Köber, se regăsesc PPG România, Azur, Duraziv, Policolor şi alţii.

     

  • Consumatorii chinezi îşi strâng cureaua în pofida ieftinirilor

    Preţurile de consum din economia chineză sunt în deflaţie de patru luni. Şi totuşi, cu piaţa imobiliară, în mod istoric un driver de bază al încrederii, aflată încă sub presiune, prudenţa consumatorilor persistă, notează Financial Times. Creşterea slabă a preţurilor nu-i încurajează pe chinezi în mod automat să cheltuie.