BusinessMagazin

Blog

  • Oraşul unde un litru de benzină sau motorină costă 4 lei

    Petrom Moldova, filiala din Republica Moldova a grupului OMV, comercializează benzina şi motorina la preţuri cu 25% mai mici în comparaţie cu cele din România. Astfel, un litru de motorină costă la Chişinău 4,3 lei, iar un litru de benzină 4,4 lei, potrivit Petrom.md. Lukoil practică preţuri similare concurenţei, după cum informează siteul companiei. Pentru sortimentele cu cifră octanică mai mică, tariful se apropie de patru lei.

    Preţul în România pentru cele două tipuri de combustibil depăşeşte şase lei.

    Din grupul Petrom fac parte compania mamă OMV Petrom (SNP) şi firmele Tasbulat Oil Corporation LLP (Kazahstan), Kom Munai LLP (Kazahstan), Petrom Exploration & Production Ltd., OMV Petrom Marketing, Petrom Aviation, ICS Petrom Moldova (Republica Moldova), OMV Bulgaria OOD (Bulgaria), OMV Srbija DOO (Serbia), OMV Petrom Gas, Petrom Distribuţie Gaze, OMV Petrom Wind Power şi Petromed Solutions. OMV Petrom este cea mai mare companie românească listată la Bursa de Valori Bucureşti, cu o capitalizare de 24,861 miliarde lei (5,618 miliarde euro), calculată la ultimul preţ de luni, de 0,4389 lei/acţiune. Compania este controlată de grupul OMV, care deţine 51,01% din acţiuni, în timp ce statul român are prin Ministerul Economiei 20,64% din titluri. În acţionariat se mai regăseşte Fondul Proprietatea, cu o participaţie de 19%, BERD, cu 2,03%, iar restul titlurilor sunt în portofoliile altor acţionari.

    Înfiinţată în anul 1998, compania Lukoil România este unul dintre liderii pieţei petroliere româneşti, având o cotă de aproximativ 20% din piaţa totală de produse petroliere din România. În prezent, compania Lukoil România comercializează carburanţi printr-o reţea de 300 de staţii de distribuţie şi 9 depozite de produse petroliere. Cifra de afaceri netă a companiei Lukoil România în anul 2010 a depăsit valoarea de 4,5 mld. lei, în creştere cu 40% faţă de anul 2009.

     

  • Dragnea despre dosarul referendumului: Nu înţeleg de ce a rămas la dosar plângerea celui decedat, după ce a apărut cea a unui om viu

     Solicitat să comenteze apariţia unor informaţii referitoare la faptul că în dosarul său există o plângere penală făcută de Romică Părpălea, care este viu, pe lângă cea făcută de un cetăţean care a murit, Dragnea a precizat: “Eu nu am spus niciodată că sesizarea acelui om care a murit – şi după ce a murit mi-a făcut mie plângere penală – nu am spus că în afară de aia nu mai e şi alta. Normal că ştiu şi de sesizarea domnului de care aţi vorbit mai devreme. Dar am prezentat nişte ciudăţenii din acel dosar”.

    “Dacă eu – dar nu am atâta experienţă – dacă eu aş fi gestionat acel dosar şi aş fi constatat la un moment dat, cu documente, că cel care a făcut o plângere, plângere care a stat a baza pornirii acestui dosar, este mort, aş fi scos de acolo acea plângere şi aş fi căutat un om viu care să fie dispus să facă o plângere penală, ceea ce s-a şi întâmplat. Nu înţeleg de ce a mai rămas şi aia a mortului acolo”, a adăugat Dragnea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hibridul între abonament medical şi asigurare de sănătate, un pariu încă necâştigător

    CONTEXTUL: Piaţa de asigurări medicale s-a dezvoltat simultan cu spitalele şi clinicile private, dar nu a ţinut pasul cu acestea din urmă. Abonamentele au câştigat teren prin contracte directe cu beneficiarii companii.

    DECIZIA: MedLife şi Regina Maria au lansat anul acesta, în parteneriat cu companiile de asigurări Generali şi Groupama, asigurări de sănătate care să vină în completarea ofertei de abonamente şi care să poată acoperi riscuri mai mari pentru pacienţi.

    EFECTELE: Deocamdată, cele două companii aşteaptă pentru primul an încheierea câtorva mii de asigurări.

    DOMENIUL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE NU A ÎNREGISTRAT ÎN ULTIMII ANI PROGRESE NOTABILE, PE MĂSURĂ CE STATUL A ÎNTÂRZIAT SĂ DEFINEASCĂ UN PACHET MINIM DE SERVICII GRATUITE ÎN SECTORUL PUBLIC ŞI, deci, limitarea celor oferite în prezent. Asigurările private de sănătate reprezintă sub 2% din primele de asigurare generale din România, în timp ce la nivel european acestea sunt de peste 25%, după cum arată datele Comisiei Europene a Asigurărilor corespunzătoare anului 2012.

    Progrese semnificative nu s-au înregistrat în statele Europei Centrale şi de Est, precum Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, singura ţară unde procentul ajunge înspre zece procente fiind Bulgaria, datorită cadrului legislativ prielnic trasat de autorităţi.

    Piaţa românească de asigurări de sănătate ajunge la 20 de milioane de euro. Este mică, dar tot mică este şi piaţa locală a asigurărilor de viaţă, care nu depăşeşte o jumătate de miliard de euro, fiind cea mai mică din Uniunea Europeană ca pondere în produsul intern brut, respectiv circa 0,3%. Totodată, taxele lunare medii plătite de cetăţenii români către fondul naţional de sănătate sunt de aproximativ 200 de lei, luând în considerare un venit mediu brut de puţin peste 2.000 de lei, după cum reiese dintr-un studiu al asigurătorului MediHelp International, realizat pe baza datelor din legea bugetului asigurărilor sociale, publicată în Monitorul Oficial.

    Contextul nu este aşadar cel mai prietenos pentru iniţiative în domeniu. În primăvară, Groupama şi Generali (în parteneriat cu Regina Maria şi, respectiv, MedLife) au lansat o ofertă prin care, în schimbul a 10-20 de euro pe lună, să asigure pacienţilor din clasa de mijloc decontarea unor sume plătite pentru internare sau analize în mediul privat.

    „Ne confruntăm cu o situaţie frustrantă: pe de o parte, este sistemul naţional de sănătate care are multe lipsuri şi nu oferă servicii de calitate pentru cetăţeni. Pe de altă parte, este cetăţeanul care nu e dispus să plătească pentru un plan de asigurare de sănătate competitiv, dar care preferă să plătească la negru pentru serviciile medicale oferite de instituţiile publice„, ilustra Zahal Levy, preşedintele MediHelp International, felul cum sunt percepute asigurările de acest fel în România.

    IN ACEST CONTEXT, DEMERSUL PRODUSELOR LANSATE ÎN PARTENERIAT CU CLINICILE A FOST CONSIDERAT AMBIŢIOS. Principalii vizaţi erau pacienţii care deja se tratau în mediul privat, peste un milion anual. „Cele două variante ar fi să ne înarmăm cu răbdare şi cu ceva bani în buzunar şi să mergem la stat sau să scoatem ceva bani şi să cumpărăm o asigurare, prin care să avem acces la clinici şi medici de top„, spunea în momentul lansării Ovidiu Racoveanu, membru al directoratului companiei de asigurări Generali.
     

  • Chiţoiu spune că nu promite 6% din PIB la Educaţie în 2014. Studenţii îl anunţă că vor protesta

     Ministrul Economiei şi Finanţelor, Daniel Chiţoiu, ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu şi ministrul pentru IMM şi Turism, Maria Grapini, au participat, joi, la Universitatea de Vest din Timişoara, la o întâlnire cu oameni de afaceri din Timiş şi Arad, dar şi cu studenţi.

    Preşedintele Organizaţiei Studenţilor din Universitatea de Vest, Vlad Cherecheş, l-a întrebat pe ministrul Economiei dacă în bugetul pe anul 2014 vor fi prevăzuţi 6 la sută din PIB pentru Educaţie, Chiţoiu răspunzând că Guvernul nu poate promite acest lucru.

    “Sumele pentru Educaţie în 2014 vor fi mai mari decât în 2013, dar nu putem promite că vor atinge şase la sută din PIB”, a afirmat Daniel Chiţoiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Curtea Constituţională discută în 13 noiembrie sesizarea privind Memorandumul de înţelegere cu The Rompetrol Group N.V.

     Preşedintele Traian Băsescu a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu legea de aprobare a Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta a ajuns la Bruxelles, pentru reuniunea liderilor socialişti europeni

     Şeful Guvernului a anunţat anterior că, după vizita din Statele Unite, care a fost organizată între 21-23 octombrie, se va opri şi la Bruxelles pentru a participa la reuniunea liderilor socialişti europeni, înainte de a reveni în România.

    El a arătat totodată că i-a cerut mandat preşedintelui Traian Băsescu pentru a participa la Consiliul European, unde una dintre temele principale va fi agenda digitală europeană, dar că nu a primit un răspuns.

    După ce Preşedinţia a anunţat oficial că Băsescu va reprezenta România la reniunea CE, Ponta a afirmat că orgoliul şi frustrarea personală de a reprezenta României la Consiliul European într-un domeniu în care Guvernul este cel care are competenţe creează deservicii ţării şi împiedică reprezentarea corectă a intereselor industriei româneşti de IT.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragnea spune că s-a referit la Marcel Opriş, şeful STS, în declaraţia de zilele trecute

     “Acel domn a spus că există anumite nereguli în acordarea unor ajutoare sociale de încălzire către anumiţi cetăţeni din România, că are aceste informaţii, că sunt undeva într-un studiu. De asemenea, a spus că prin procesul de descentralizare se urmăreşte ca acele nereguli să fie acoperite şi eu vreau să pun câteva întrebări: dacă ştie, a ştiut sau ştie în continuare că există nereguli sau ilegalităţi în porcesul de alocare a ajutoarelor sociale, cum poate să explice că un proces de descentralizare ar putea acoperi aceste ilegalităţi, în condiţiile în care s-a spus public că tot ce însemnaă inpsecţie şi control rămân la nivelul ministerelor, cum ar putea fi acoperite aceste ilegalităţi? Doi: de ce nu le face publice? Şi trei: nu cumva dacă tot deţine de foarte mult timp aceste informaţii despre presupuse ilegalităţi, nu cumva este tăinuitor? Este vorba de domnul Opriş de la STS”, a spus Dragnea.

    Marţi, preşedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, declara că un şef de “aşa-zis” serviciu secret “umblă prin târg” şi spune că descentralizarea făcută de vicepremier vizează acoperirea unor greşeli în plata de ajutoare sociale, ministrul precizând că îl roagă pe respectivul să spună public “aceste lucruri”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Duşa: Luni încep lucrările la Deveselu. Baza trebuie să fie operaţională din 2015

     “Vă anunţ în premieră că, luni, la Deveselu, împreună cu partea americană, cu partenerii din Statele Unite, de la Pentagon, de la Ministerul Apărării, vom inaugura la Deveselu lucrările la acea locaţie, la ceea ce dumneavoastră cunoaşteţi ca scut anti-rachetă, dar, de fapt, este vorba despre interceptări de rachete balistice, lucrare care trebuie să se realizeze în perioada următoare.

    Acest scut anti-rachetă trebuie să fie funcţional în 2015. Este prima facilitate de acest gen care se realizează în estul Europei, având în vedere că România este stat de graniţă al NATO şi al Uniunii Europene. Chiar domnul Hagel (Chuck Hagel, secretarul american al Apărării – n.r. ) aprecia că, deşi nu s-a ajuns la o înţelegere cu partenerul rus, vor începe lucrările”, a declarat Mircea Duşă, într-o conferinţă de presă la Sibiu.

    Potrivit acestuia, o parte dintre lucrări trebuie realizate de statul român, iar o altă parte, respectiv cele care ţin de dotarea bazei, revin în sarcina partenerului american.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragnea admite că abordarea USL faţă de regionalizare e diferită: În 2014 pregătim regionalizarea

     Dragnea a precizat că proiectul regionalizării nu este stopat, ci continuă.

    “Vreau să vorbesc puţin şi despre posibila nouă organizare teritorială a României, respectiv regionalizarea administrativă, proiect care a început, care nu e stopat, dimpotrivă, el continuă”, a spus Dragnea, în deschiderea unui seminar pe tema dezvoltării regionale.

    El a spus că, din cauza disputelor pe Legea referendumului, regionalizarea trebuie să mai aştepte un an cel puţin.

    “Din cauza disputelor pe marginea Legii referendumului, de care depinde modificarea Constituţiei, lege care nu e în vigoare încă, nu e promulgată, lege pe care Curtea ne-a transmis că o consideră constituţională abia după un an de la intrarea în vigoare, nu putem discuta de posibilitatea înfiinţării unor regiuni, pentru că nu avem această noţiune în Consittuţie. Deci trebuie să aşteptăm cel puţin un an, un an şi ceva începând din acest moment”, a precizat Dragnea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragnea admite că abordarea USL faţă de regionalizare e diferită: În 2014 pregătim regionalizarea

     Dragnea a precizat că proiectul regionalizării nu este stopat, ci continuă.

    “Vreau să vorbesc puţin şi despre posibila nouă organizare teritorială a României, respectiv regionalizarea administrativă, proiect care a început, care nu e stopat, dimpotrivă, el continuă”, a spus Dragnea, în deschiderea unui seminar pe tema dezvoltării regionale.

    El a spus că, din cauza disputelor pe Legea referendumului, regionalizarea trebuie să mai aştepte un an cel puţin.

    “Din cauza disputelor pe marginea Legii referendumului, de care depinde modificarea Constituţiei, lege care nu e în vigoare încă, nu e promulgată, lege pe care Curtea ne-a transmis că o consideră constituţională abia după un an de la intrarea în vigoare, nu putem discuta de posibilitatea înfiinţării unor regiuni, pentru că nu avem această noţiune în Consittuţie. Deci trebuie să aşteptăm cel puţin un an, un an şi ceva începând din acest moment”, a precizat Dragnea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro